246 matches
-
cazul pescuitului cu traule în apele și în perioada la care se face trimitere la alin. 1: * pentru crevete nordice (Pandalus borealis) pot fi utilizate plase cu ochiuri de cel puțin 30 mm. * pentru peștii din specia Zoarces viviparus (asemănători mihalțului), guvizi (Gobiidae) sau scorpionide (specia Cottus ) care sunt folosiți drept momeală pot fi utilizate plase cu ochiuri de orice dimensiune. Articolul 38 Este interzisă păstrarea la bord a oricăror cantități de heringi, macrou sau sprot capturate cu ajutorul traulelor sau plaselor
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
belone) Biban comun (Dicentrarchus labrax) Barbun cenușiu (Mugilidae) Limandă (Limanda limanda) Eglefin (Melanogrammus aeglefinus) Merlan (Merlangius merlangus) (2) Cambulă (Platichthys flesus) Limbă de mare comună (Solea vulgaris) Cambulă (Pleuronectes platessa) Sepie (Sepia officinalis) Cod (Gadus morhua) Polac (Pollachius pollachius) (3) Mihalț de mare (Molva molva) Cod negru (Pollachius virens) Merluciu (Merluccius merluccius) (3) Rechin cu spini (Squalus acanthias) Rechin cu spini pătat (Scyliorhius spp.) Cardină (Lepidorhombus spp.) Lumpus(Cyclopterus lumpus) Toate celelalte organisme marine • (1) (1) Capturile de pește undițar (Lophius
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
pollachius) 30 cm - Merluciu (Merluccius merluccius) 27 cm 30 cm Cardină (Lepidorhombus spp.) 20 cm 25 cm Limbă de mare (Solea spp.) 24 cm 24 cm Cambulă (Pleuronectes platessa) 22 cm 27 cm Merlan (Merlangius merlangus) 27 cm 23 cm Mihalț de mare (Molva molva) 63 cm - Mihalț de mare albastru (Molva dpterygia) 70 cm - Biban comun (Dicentrarchus labrax) 36 cm - Langustină (Nephrops norvegicus) (1) Cozi de langustină 130 (40) mm (1) Macrou (Scomber scombrus) 20 cm (2) Hering (Clupea harengus
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
cm 30 cm Cardină (Lepidorhombus spp.) 20 cm 25 cm Limbă de mare (Solea spp.) 24 cm 24 cm Cambulă (Pleuronectes platessa) 22 cm 27 cm Merlan (Merlangius merlangus) 27 cm 23 cm Mihalț de mare (Molva molva) 63 cm - Mihalț de mare albastru (Molva dpterygia) 70 cm - Biban comun (Dicentrarchus labrax) 36 cm - Langustină (Nephrops norvegicus) (1) Cozi de langustină 130 (40) mm (1) Macrou (Scomber scombrus) 20 cm (2) Hering (Clupea harengus) 20 cm 18 cm Stavrid (Trachurus trachurus
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
ȘI DENUMIREA ȘTIINȚIFICĂ DENUMIREA ÎN ROMÂNĂ DENUMIREA ȘTIINȚIFICĂ Crevetă Esop Pandalus montagui Hamsie Engraulis encrasilocus Pește undițar Lophiidae Argentine Argentinidae Crevetă baltică Palaemon adspersus Capelin Trisopterus luscus Ton obez Thunnus obesus Moluște bivalve Bivalvia Crevete albastre și roșii Aristeus antennatus Mihalț de mare albastru Molva dipterygia Putasu Micromesistius poutassou Ton roșu Thunnus thynnus Bops Boops boops Plătică Bramidae, Berycidae Calcan mic Scophthalmus rhombus Moluscă Venerupis pullastra Moluscă cu negi Venus verrucosa Cod de Atlantic Gadus morhua Moră comună Mora moro Crevetă
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
mare cenușie Eutriglia gurnandus Scoică Ruditapes decussatus Rândunici de mare Triglidae Eglefin Melanogrammus aeglefinus Myxine glutinosa Myxinidae Trichiuridae Merluciu Merluccius merluccius Bivalvă Mercenaria mercenaria Hering Clupea Harengus Stavrid Trachurus spp. Zeus Zeus faber Nouă-ochi Petromyzonidae Limandă de mare Microstomus kitt Mihalț de mare Molva molva Homar Homarus gammarus Lumpus Cyclopterus lumpus Macrou, macrou de Atlantic Scomber spp., Scomber scombrus Crevete mantis Squilla mantis Cardină Lepidorhombus spp. Crevetă nordică Pandalus borealis Langustină Nephrops norvegicus Capelin norvegian Trisopterus esmarkii Caracatiță Octopus vulgaris, Eledone
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
constituiau majoritatea în Transilvania (1.250.000 români față de cca 600-700.000 maghiari și 250.000 sași), precum și dizolvarea Comitetului Național Român de la Sibiu, amenințând cu pedepse aspre pe cei care ar îndrăzni să mai convoace adunări. În urma masacrului de la Mihalț, în care 12 țărani români au fost uciși de grănicerii secui și gărzile naționale maghiare din Aiud, iar alte câteva zeci au fost răniți, Avram Iancu decide să plece la 5 iunie 1848 de la Sibiu în Țara Moților și să
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
munte din Aiud (1934-1935). Cade eroic, în 1942, în luptele din Munții Caucaz. 31. Gheorghe Raț, născut în 1913, urmează stagiul militar la Escadronul 3 Vânători călare din Dumbrăveni (1933-1934). Moare în toamna anului 1944, pe drumul dintre Cistei și Mihalț după ce tancul sovietic pe care călătorea s-a răsturnat. 32. Gheorghe Roșian, născut în 1922, efectuează stagiul militar, în 1942, la Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni. Începând din anul 1943, participă la operațiunile militare de pe frontul de est, fiind dat
Cei 42 de eroi din Crăciunelu de Jos () [Corola-website/Science/317966_a_319295]
-
nivel față de lunca Mureșului este de 300 m, iar față de lunca Târnavei Mici se reduce la 200 m. Energia reliefului este foarte diferită, atingând valori mari, de 241-280 m, de-a lungul culmilor Podina - Țuculeu - Creasta Beței - Cornul Șoimușului - Măgura Mihalțului, pe versantul stâng al Mureșului. Ea deține valori mici, de 141-160 m, în lungul culmii Dealul Pietrișului - Bisen - Dealul Turdașului - Crucea Colcerului - Dealul Zăpozii, situate în partea central-estică. Densitatea fragmentării prezintă valori cu repartiție total diferită: valorile cele mai mari
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
Bisen - Dealul Turdașului și pe versantul stâng al Mureșului, între Păgida, Ocna Mureș și Noșlac. Valorile cele mai mici, de 0,0-0,50 km/km2 se întâlnesc în partea de sud-vest, de-a lungul culmii Creasta Beței - Cornul Șoimușului - Măgura Mihalțului - Dealul Cisteiului, ca urmare a predominării aici a marnelor și nisipurilor. La rândul lor valorile declivității sunt concordante cu cele ale gradului de fragmentare, scăzând în mod accentuat de la est și nord-est spre vest și sud-vest. Dealurile Lopadei beneficiază de
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
se produce în jurul datei de 15 octombrie, iar ultimul la 15 aprilie. Durata intervalului fără îngheț oscilează între maxim 230 zile și minim 150 zile pe an. Precipitațiile medii anuale sunt în jur de 530-560 mm (520,4 mm la Mihalț, 525,1 mm la Fărău, 540,1 mm la Blaj, 562,6 mm la Crăciunelu de Jos), cu un maxim de 75-85 mm în luna iulie. Apele subterane (freatice și captive) sunt acumulate în depozitele paleogen-neogene și cuaternare. Apele freatice
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
au fost uciși de salvele de tun ale austriecilor. Placa memorială dezvelită la fața locului în anul 1899 menționează 200 de victime. Acțiunile antiromânești ale ungurilor s-au intensificat după Adunarea de la Blaj din 3/15 mai 1848. Masacrul de la Mihalț din 29 iunie 1848 s-a finalizat cu împușcarea a 14 de țărani români de către trupele ungurești conduse de Stanislaus Anton von Puchner și rănirea a altor 50. Acest eveniment a atras atenția după ce a fost prezentat în ziarele "Gazeta
Listă de masacre din România () [Corola-website/Science/323680_a_325009]
-
fiind prinse numai în musculatura ventrală a corpului. La cei mai mulți pești, ele au poziție abdominală situate sub abdomen, dar la unii pești (percide) sunt deplasate sub înotătoarele pectorale pe torace (poziție toracică), sau chiar înaintea pectoralelor sub gât (poziție jugulară) (mihalț). La unele specii lipsesc (anghilă). La guvizi, înotătoarele ventrale prin concreștere, formează o ventuză. Înotătoarele neperechi (sau impare) sunt situate pe planul de simetrie al corpului, pe linia mediană, au poziție verticală și se articulează la pterigoforele împlântate în musculatura
Înotătoarele peștilor () [Corola-website/Science/330350_a_331679]
-
special ciprinide: scobarul ("Chondrostoma nasus"), mreana vânătă ("Barbus petenyi"), cleanul ("Leuciscus cephalus"), beldița ("Alburnoides bipunctatus"), boișteanul ("Phoxinus phoxinus"), porcușorii ("Gobio"), grindelul ("Barbatula barbatula") etc., apoi zglăvoaca ("Cottus gobio"), lipanul ("Thymallus thymallus"), păstrăvul de munte ("Salmo trutta fario"), oblețul ("Alburnus alburnus"), mihalțul ("Lota lota") ș.a. Îi sclipesc ochii după orice pradă vie și tratează cu desconsiderare mortăciunile. Cu cât înaintează în vârstă, cu atât devine mai răpitor, atacând tâlhărește, în special în cursul nopții. După atâta hrană, crește repede, dacă compoziția și
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
care cauză este socotit ca un element nedorit acolo unde trăiesc aceștia. Dintre nevertebrate preferă crustacee (mai ales lătăuși), larve de insecte (efemeroptere, trihoptere, plecoptere, chironomide, diptere etc.), hirudinee (lipitoare), și moluște. La rândul său, este mâncat uneori de păstrăvi, mihalț și lostriță. La vârsta de 2 ani, atinge maturitatea sexuală. Ponta are loc de la sfârșitul lui februarie, când temperatura apei crește peste 12°C, până în aprilie-mai. O femelă depune 100-1000 icre de 2,5-3 mm diametru, sub pietre sau într-
Zglăvoacă () [Corola-website/Science/331014_a_332343]
-
Lechința, Râul Motru, Râul Mureș între Lipova și Păuliș, Râul Mureș între Brănișca și Ilia, Râul Mureș între Iernuțeni și Periș, Râul Mureș între Morești și Ogra, Râul Prut, Râul Putna, Râul Suceava, Râul Târnava Mare între Copșa Mică și Mihalț, Râul Tur, Râul Vedea, Semenic-Cheile Carașului, Sighișoara-Târnava Mare, Siretul Mijlociu-Bucecea, Someșul Mare, Someșul Mic, Șieu-Budac, Tisa Superioară, Valea Oltețului.
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
canalizare menajeră pentru evacuarea de ape uzate produse în comunele în jurul lacului în stații de epurare. De atunci apa este de calitate superioară și multe specii de pește se dezvoltă în ea (babușcă, biban european, Coregonus (de: Renke), crap, mangal, mihalț, păstrăv de lac, plătică, Salvelinus alpinus, somn sau știucă), spre bucuria familiilor de pescari comercianți stabilite de secole în regiune. Lacul reprezintă o zonă importantă de recreere și sport, în special pentru locuitorii capitalei München, deoarece este ușor accesibil cu
Lacul Starnberg () [Corola-website/Science/337655_a_338984]
-
între orele 19:25 și 21:00 în județul ALBĂ Aiud, Blaj, Ocna Mureș, Teiuș, Berghin, Bucerdea Grânoasă, Cenade, Cergău, Cetatea de Baltă, Ciugud, Crăciunelu de Jos, Cricău, Fărău, Galda de Jos, Hopârta, Întregalde, Jidvei, Livezile, Lopadea Nouă, Lunca Mureșului, Mihalț, Mirăslău, Noșlac, Ocoliș, Ohaba, Poșaga, Rădești, Râmeț, Rimetea, Roșia de Secaș, Sălciua, Sâncel, Sântimbru, Sona, Spring, Stremț, Unirea, Valea Lungă; - județul SIBIU: Mediaș, Agnita, Copșa Mică, Dumbrăveni, Alma, Alțina, Ațel, Axente Sever, Bârghiș, Bazna, Biertan, Blăjel, Brădeni, Brateiu, Chirpăr, Dârlos, Hoghilag
COD PORTOCALIU. Atenționări de VREME SEVERĂ imediată by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101029_a_102321]
-
(n. 4 aprilie 1901, Mihalț - d. 11 mai 1958, Cluj) a fost un istoric și critic literar român. S-a născut în satul transilvănean Mihalț, în familia agricultorilor Victor și Floarea Breazu (n. Cernău). A urmat școala primară în satul natal, apoi studiile secundare la
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
(n. 4 aprilie 1901, Mihalț - d. 11 mai 1958, Cluj) a fost un istoric și critic literar român. S-a născut în satul transilvănean Mihalț, în familia agricultorilor Victor și Floarea Breazu (n. Cernău). A urmat școala primară în satul natal, apoi studiile secundare la Blaj (1913-1919), finalizate la Orăștie, unde își dă și bacalaureatul (1920), și ulterior Facultatea de Litere și Filosofie a Universității
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
cercetări de istorie literară și folclor din Cluj. A decedat prematur în 1958, lăsând ca proiecte nerealizate o monografie amplă despre George Bariț și editarea operelor complete ale lui Ioan Slavici. Începând din septembrie 1996 școala gimnazială din satul natal Mihalț îi poartă numele. A colaborat în decursul timpului cu numeroase articole, studii, cronici și comentarii literare în revistele "Societatea de mâine", "Cosânzeana", "Boabe de grâu", "Revue de Transylvanie", "Dacoromania", "Gând românesc", "Transilvania", "Studii literare", "Steaua", "Tribuna" ș.a., depunând un efort
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]