896 matches
-
găsim și metaforă porții, în același univers pastoral: „Eu sunt poartă (egÀ eimi hQ thýra): de va intra cineva prin mine, va fi mântuit; și va intra și va ieși și pășune va afla.” (10,9) Semnificații de bază: unic mijlocitor al mântuirii. 3.2.2.15. Învățător, Călăuzitor 3.2.2.15.1. ho didáskalos: „Învățătoriul” (SC, Blaj); „Învățătorul” (celelalte traduceri românești); „Magister” (Vg); „le Maître” (BJ); „șyourț Teacher” (RSV). De obicei la vocativ, didáskale, sau corespondentul sau ebraic Rabbi
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Încît telegrama lui a plecat doar după ce lordul Halifax, ambasadorul britanic În SUA, adusese deja la cunoștința Departamentului de Stat proiectul „aranjamentului” cu Stalin. Apelul la Roosevelt era inevitabil din cauza refuzului cu care Cordell Hull primise imediat demersul al cărui mijlocitor, probabil stînjenit, fusese Halifax. Președintele va răspunde abia la 10 iunie, obiectînd, desigur după consultări cu Hull, că o asemenea Încurajare dată lui Stalin era inoportună: „the natural tendency for such decisions to extend to other than military fields would
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
scrierile prozatorului ardelean, în structurarea căreia ar fi investită adevărata vocație: „Preferințele lui merg hotărât spre ceea ce iese din comun, spre originali, spre comportările mai aparte”. R. improvizează o dialectică a tipurilor de personaje, între „normali”, „obișnuiți” (personaje mediocre, simpli „mijlocitori de replici”) și „originali”, „demoniaci”. Pentru verosimilizarea teoriei câteodată se forțează chiar evidența. Scrisă tot într-un spirit pronunțat polemic, monografia Ion Creangă. O biografie a operei (1995; Premiul Asociației Scriitorilor din București) își face un titlu de glorie din
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
război mondial o răspândire largă. Remarcabile sunt și eforturile sale de animator cultural, impulsurile date propagării unor realizări literar-artistice, bunăoară în cadrul Institutului de Cultură Româno-German, pe care îl conduce temporar. În toată activitatea sa R. și-a asumat rolul de mijlocitor între spiritualitatea românească și cea germană, chiar și în momente nefavorabile contactelor culturale, ca în timpul și după primul război mondial, el considerând că, în mod cert, „contradicția politică, survenită sub presiunea unor împrejurări istorice, nu poate întrerupe pentru multă vreme
RICHTER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289282_a_290611]
-
supremă înțelepciune și raționalitate; Augustin a observat apoi în Confesiuni că această doctrină putea fi găsită și în Evanghelia după Ioan, dar aceasta nu însemna că neoplatonicii puteau să se ridice la nivelul Evangheliei, pentru că le lipsea credința în persoana Mijlocitorului dintre Dumnezeu și oameni, care constituie esența creștinismului. Dumnezeu, ființă nelimitată și perfectă, nu poate avea o existență materială, nici măcar sub forma luminii, cum susțineau adepții maniheismului. L-a impresionat, în schimb, convertirea lui Antonie, care, înțelegînd creștinismul ca pe
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
întîi a Sfîntului Ioan (In epistolam I Iohannis) și altele, minore, pe care le omitem din lipsă de spațiu. Predicile dedicate textului ioaneic sînt foarte importante pentru modul cum Augustin aprofundează doctrina iubirii lui Dumnezeu și a lui Cristos ca mijlocitor între Dumnezeu și om. Crucea lui Cristos este simbolul umilinței care se opune trufiei filozofilor, dar și unicul instrument care ne permite să parcurgem drumul pînă la Dumnezeu. (Firește, chiar dacă le-am menționat în acest context pentru a respecta criteriul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Fulgențiu dovedește multă siguranță în abordarea acestei problematici. Mai avem Trei cărți adresate lui Trasamundus, regele vandalilor (Ad Thrasamundum regem Vandalorum libri tres), care expun diverse chestiuni de doctrină și resping răspunsurile regelui vandal. Sînt abordate chestiunea tainei lui Cristos mijlocitorul, care are în sine două naturi într-o singură persoană, a infinității naturii divine a Fiului lui Dumnezeu și a tainei patimilor Domnului. E vorba de o operă scrisă în mare grabă, dată fiind situația în care se găsea Fulgențiu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
glorie trecută și un mereu actualizabil autopersiflaj se consumă slaba aderență la realitate de care suferă românitatea. Noi suntem fie cei mai (buni, viteji, drepți, înțelepți, pacifiști etc.), fie cei mai (lași, mediocri, nesolidari, leneși, cârtitori etc.). Pentru "între"-le mijlocitor, adică pentru media pe care se clădește orice realitate normală, nu avem încă organ. Iată de ce a fi român este cu adevărat incomod. Subiectivi prin vocație, boicotăm istoria și ne victimizăm singuri, neștiind (sau nevrând) să răspundem prompt și cu
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
preoții” (Ep. 43, 5). - „Biserica se sprijină pe episcopi și întreaga sa conduită se supune călăuzirii acestora” (Ep. 33, 1). - Concluzie: autoritatea episcopală este însăși autoritatea lui Cristos. Identificând autoritatea episcopală cu însăși autoritatea lui Cristos și făcând din Petru mijlocitorul privilegiat între Dumnezeu și episcopi (cei care veghează asupra Bisericii pământești și cerești), Ciprian pune bazele teoretice (sau, mai bine zis, ideologice) ale puterii episcopale, sub pretextul unei pretinse „unități a Bisericii”. Potrivit acestei logici, orice creștin care nu respectă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
prin lucrarea lui Satan” (2Tes. 2,9). Diavolul va imita întruparea Mântuitorului nostru. Așa cum Domnul a lucrat mântuirea noastră descoperindu‑se prin firea omenească, tot astfel diavolul, alegând un instrument demn de răutatea sa, va face cunoscută lucrarea sa prin mijlocitorul său: el îi va înșela pe cei nepăsători prin semne mincinoase, prin minuni și prin tot felul de închipuiri. Pavel explică apoi de ce Dumnezeu cel Atotstăpânitor îngăduie aceasta: „Fiindcă ei n‑au primit iubirea adevărului, ca să se mântuiască; și de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
structuri cu caracter secvențial (S1→ S2→ S3→ ...) Guillaume consideră că învățarea constă din reținerea valorii semnalizatoare a anumitor evenimente la nivelul proceselor perceptive și cognitive, ceea ce are drept consecință modificarea conduitei. Ch. Osgood formulează teoria mediației, explicând învățarea prin rolul mijlocitor pe care îl joacă însușirea semnificației unor excitanți față de anumite reacții instrumentale. O. Mowrer susține învățarea selectivă și formarea deprinderilor prin încercare și eroare, dar și descoperirea soluțiilor ce presupune dobândirea semnificațiilor noi, ca urmare a contiguității sau întăririi, ceea ce
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
aceea, cuvinte ca „cinste”, „necinste”, „înjosire”, „înălțare” apar frecvent în cuvântările solului și ale lui Askaniama. Dorind să evite dezechilibrul (ce ar fi fost produs prin ceremonial), cei doi apără, fiecare, onoarea monarhului său. Este vorba, evident, în ciondăneala acestor mijlocitori (rafinați, abili, diversioniști, capricioși, obstrucționiști) de o dispută între orgolii, traducând niște acumulări importante de istorie și de existență monarhică. M. și Askaniama nu se înțeleg, discursul lor mental este diferit. O înțelegere ar fi fost imposibilă, fiindcă semnele din
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
astfel și rugăciunea credinciosului trebuie să devină strigăt al întregului pământ către Dumnezeu și Tatăl.” 1 Faptul că liturghia se repetă înseamnă că pocăința sfinților (numele creștinilor în epoca apostolică) nu încetează; martiriul lor include rugăciunea pentru vrăjmași, un act mijlocitor prin care creștinii dobândesc atributul preoției universale. Spectacolul terifiant al suferinței îndurate de miliarde de oameni prin robie, foamete, boală sau din pricini de îmbuibare - toate acestea inspiră inima care L-a cunoscut pe Hristos să îndrăznească încă mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
unul activând acolo în calitate de cenzor, altul în calitate de corector. Nici Maior nu e mai prejos în acest sistem de mediere. Tipăriturile românești, dar și acelea în limbile maghiară, germană, sârbă le sunt foarte cunoscute, ceea ce explică încă o dată rolul lor de mijlocitori în pătrunderea cărților de care avea nevoie nu doar intelectualitatea, ci toată populația. În Banat, cartea este achiziționată de pătura cultă, de învățători și preoți, de ofițerii regimentului grăniceresc, de viitorii profesori ai Preparandiei arădene, de cărturarii ce acum intensifică
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
aduc un aer proaspăt. Banatul se familiarizează cu Europa; recuperarea nu se mai lasă așteptată. Pretențiile cresc pe fondul multiplicării relațiilor cu Transilvania, cu Principatele, cu țările Sud-Estului, cu popoarele și culturile din centrul și apusul continentului. Cartea este principalul mijlocitor, cel dintâi factor de legătură, așa încât instituțiile menite să răspândească învățătura ei se vor ridica deasupra celorlalte, devenind de avangardă. Ele vor stabili punți peste timp și spații. Nevoia de ordine și eficacitate străbate mințile luminate. Nu întâmplător am vorbit
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
izvoarele trecutului în ediții tipărite de învățații austrieci și germani, bibliografii, cataloagele unor mari biblioteci, literatura iluminiștilor germani și francezi, chiar textele lor filosofice, toate l-au interesat constant. Prin librari, anticari, colportori, prin schimb sau relații directe, alteori prin mijlocitori trimiși în capitalele Europei cu misiuni diplomatice, Stratimirović procură o sumă considerabilă din cărțile lumii civilizate care tind să modifice destinul omenirii. Cucerit de Europa Apuseană - devenise membru al Societății științifice de pe lângă Universitatea din Göttingen -, el a înțeles ca și
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și voievodul de la Argeș edifica un „model monarhic”, și va reapărea (cu rosturi nu prea greu de deslușit), împreună cu Învățăturile... traduse în românește, în vremea lui Matei Basarab și în ambițioasele decenii brâncovenești. Ar fi greșit să se considere că „mijlocitorii” slavi au monopolizat absolut toate căile de comunicare ale cărturarilor români cu Bizanțul, cu literatura și cultura bizantină. Dacă s-ar proclama, cum s-a și întâmplat, valabilitatea generală a unei asemenea formulări, imaginea vieții spirituale a românilor ar suferi
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
timpul scurs le consacrase însemnătatea și le validase valoarea. Trebuie spus din nou că literatura română veche (și literaturile est-slave) nu au comunicat direct (decât mai târziu și în chip nu foarte semnificativ) cu literatura bizantină. Pentru epoca începuturilor, drept mijlocitor i-a folosit literatura veche (apoi medio-) bulgară („participările” sârbești au o frecvență mult mai redusă), acea literatură pe care D. S. Lihaciov o numea „filieră” sau „intermediar”. Această „literatură-intermediar” a operat ca un filtru, cu exigențe selectorii proprii, pe seama căruia
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
care trebuie să fi fost bine reprezentat, căci prelați cărturari cu posibilități de a se exersa în această direcție sunt semnalați pe parcursul întregului veac al XV-lea și mai târziu. „Lecția” bizantină care a fost deprinsă de literații români fără „mijlocitorul” sud-slav a dus la instalarea în sistemul „genurilor” literare practicate la noi a scrierii parenetice (care pe cărturarii de la sud de Dunăre nu îi interesase). După Synesios, Agapet diaconul, Vasile Macedoneanul, Constantin Porfirogenetul și Teophilact Hephaistos, șirul „sfaturilor pentru prinț
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
neînduplecat când își dorește ceva. Mai e și intimitatea cu Tiberius Nero. Nero să fie la mijloc? se frământă, frapat pentru prima oară de această idee. El l-a stârnit pe Flaccus? Greu de crezut. Flaccus Vascularius este doar un mijlocitor. Ca și el. Atunci cine se joacă cu viața lui și l-a îndreptat împotriva lui Scribonius Libo întocmai ca pe o săgeată otrăvită? A ajuns aici prin intervenția directă a unei liberte de-a Liviei. Mai bine n ajungea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
el. „Dacă japonezii, lacomi cum sunt, vor să facă și de acum încolo negoț bănos cu Manila sau cu Nueva España aflată în largul Oceanului Pacific, n-au cum să mă omoare tocmai pe mine care le-aș putea servi drept mijlocitor în negocierile lor”. Misionarul își ridică fruntea mândru ca un șoim: „Dacă asta e voia Ta, sunt gata să mor. Dar știi prea bine că Biserica Ta japoneză are nevoie de mine.” Într-adevăr. La fel ca și conducătorii acestei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
el va fi cel care ne însoțește după aceea la Gundovek cu toate onorurile Audbert se încruntă: — Despre cine e vorba? Balamber făcu un semn vag cu mâna. — Nu-ți bate capul. O să afli la momentul potrivit. însă la acest mijlocitor trebuie să ajungem fără să fim observați, asta e important, fiindcă altfel burgunzi din toate satele de pe drum ne-ar sări în spinare ca niște câini și riscăm să nu mai ajungem deloc. Așa că tu vei fi călăuza noastră. Exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
puneau împachetate sub șei, se întreba ce-i ascundeau. Privirile pe care le schimbaseră în timpul cinei nu-i plăcuseră deloc și râsul lor nu-l liniștea cu nimic: hunii erau un neam primejdios, chiar și atunci când râdeau. Cine era misteriosul mijlocitor pe care trebuiau să-l întâlnească? Se gândeau cu adevărat să-l îmbuneze pe Gundovek? Ce daruri îi duceau? încă de la începutul călătoriei, deslușise, sub bucata aspră de in ce învelea încărcătura catârului, două sipete, iar atunci când Odolgan ușurase animalele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Oprindu-și calul la liziera pădurii, marcomanul așteptă ca Balamber să vină din urmă și îi anunță că ajunseseră la destinație. Cu un ton șovăitor, adăugă: — Totuși, nu e nimeni aici. Ești sigur că ăsta e locul de întâlnire cu mijlocitorul tău? Liniștit, hunul răspunse: — O să vină, mâine dimineață. După aceea, își îndemnă calul cu călcâiele și, ținându-l la pas, se intră în luminiș. în spatele lui, Audbert simți cum se naște în el din nou acea neliniște ce îl chinuise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Khaba, în schimb, își făcea de lucru pe lângă cai. Scuturându-și mâinile ude, se apropie de Balamber, rămas încremenit în poziția în care îl lăsase ceva mai devreme. Se opri la un pas lângă el, cercetându-l atent. Cine e mijlocitorul? Acum poți să-mi spui. Balamber îi răspunse fără să-l privească: — Gualfard. — Gualfard cel Violent? Acel Gualfard? Hunul încuviință din cap. — Da. Așa cred că i se spune. Audbert fu uimit peste măsură. Era cu putință ca însuși Gualfard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]