246 matches
-
altă etică a sexualității. Începând din anii '70, după cum subliniază Daniel Cohn-Bendit, femeile se răzvrătesc împotriva "terorismului eliberării", împotriva acestei "libertăți sexuale dominate de codul de valori și de dorințele bărbaților". "Micul război între sexe" continuă, mai înverșunat ca oricând. Militantele din cadrul Mișcării de Eliberare a Femeii denunță graba și brutalitatea bărbaților, violența lor, gustul dominației de care dau dovadă aceștia, caricaturizate de preferința lor pentru pornografie și de faptul că apelează la prostituție. Ele reamintesc, subliniază Daniel Cohn-Bendit, că "între
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se sustrage comentariului social prezent în creația anterioară a lui Anderson, "United States". Madona este un mecanism de produs comentarii și se prezintă în mod constant drept revoluționară în cultură, angajată în critica socială, o novatoare în domeniul cultural, o militantă în domeniul schimbărilor sociale. Toate acestea ne conduc spre cîteva reflecții care vor constitui o concluzie asupra efectelor și politicii acestei vedete. Madona mașină de contradicții Oricare ar fi "adevărul" despre Madona (adevăr proteic, deci inaccesibil), este evident că videoclipurile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
al romanului. Alternanța vocilor narative este dublată de saltul în spațiu și timp, din Londra anului 1649 în lumea modernă a anului 1990, când un alt Jordan, Nicolas Jordan, visează călătorii în insule îndepărtate, în același timp în care o militantă ecologistă protestează pe malului râurilor, cerând măsuri împotriva poluării industriale. Aceleași spirite, sub alte chipuri, au aici rolul de a proba reversibilitatea timpului, posibilă doar în ficțiune. Amalgamul de istorie stranie și captivantă, basm cu prințese, roman de aventuri, meditații
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
și literară și după pensionare, publicând în diverse reviste de specialitate din țară și străinătate. 11. Smaranda Gheorghiu (n. 5 octombrie 1857, Târgoviște - d. 26 ianuarie 1944, București) Prima femeie care a ajuns la Polul Nord. A fost o scriitoare, publicistă, militantă activă în mișcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăți culturale, considerată educatoare a poporului. Este cunoscută și sub numele de Maica Smara, poreclă primită de la Veronica Micle. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Smaranda Gheorghiu a condus un
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
la istoria colectivă a femeilor, cum arată Michèle Sarde în monografia Regards sur leș Françaises: Xe-XXe siècle [1983], prezintă interes prin singularitatea fenomenelor ce se deosebesc de cele universale sau occidentale: dragostea curteneasca, tradiția saloanelor, triunghiul amoros, venalitatea sporită, succedarea militantelor în timpul revoluțiilor, valorificarea diferenței și complementarității în mișcarea feministă de astăzi etc. Justine Delacy se întreabă în articolul "How French Women Go that Way and How to Handle them" [1974] de ce femeile franceze s-au eliberat atât de târziu și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
o adevărată ruptură și "din cauza" deoarece echipele conducătoare își mențin imperturbabil pozițiile dinainte de 1989. Țesătura socială comunistă, la nivelul structurilor sociale, este foarte puțin schimbată. Doar ușor zdruncinată. Să ne amintim: în 1948 și în anii următori, noile familii sărace, militante, familii și tovarăși ocupă casele foștilor burghezi, impunându-le să împartă cu ei apartamentele în promiscuitate; în 1990, nimeni nu a provocat o astfel de bulversare revoluționară. Foștii conducători de partid, nomenclaturiștii și cadrele au rămas liniștiți în vilele și
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
dintre scriitorii noștri actuali. Are și o solidă formație de economist, ceea ce-l face să mute întreaga discuție pe teren social și economic. Mai mult: să definească un program ideologic precis, cu statistici și cifre reci în față. Această publicistică militantă este adunată recent în Jurnal de front. Articole economice 8, texte din perioada 1990-1994. Scrise concis, incisiv, limpede, fără flori stilistice, articolele lui Varujan Vosganian merită, indiscutabil, un comentariu mai tehnic decât al nostru. Ne limităm, în acest context, doar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ideologic. Fără o serioasă și militantă cultură ideologică, democratică, de centru, care să echilibreze orice excese, progresele nu pot fi mari. Pentru un observator străin recent (din Israel), această ideologie românească liberală, într adevăr, nu varsă flăcări spectaculoase. Numele citate (militante Pentru Europa) sunt totuși importante: Nicolae Manolescu, Matei Călinescu, Mircea Iorgulescu, Gelu Ionescu, Andrei Pleșu, G. Dimisianu, Gh. Grigurcu 22. De Alexandru George, Alexandru Paleologu și Iordan Chimet am amintit anterior și noi. De fapt, o antologie recentă de idei
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Mulți limbi-n loc a-i da folos,/ Dau șchioapă Românie”. Figură emblematică a vieții culturale din epocă, la ale cărei principale evenimente a avut o participare hotărâtoare, V., autor al primelor încercări în lirica de concepție și în cea militantă, râmâne în istoria poeziei românești datorită efortului de a aduce, fie și sub forma juxtapunerii cumulative ori a căutării repetate, intensitate spirituală în meditație și vibrație în versul patriotic. Meritele lui sunt legate și de expresia mai nuanțată a sentimentului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
și european, în toate domeniile de activitate și cu toată convingerea și energia, constituie programul de bază. Câteva idei centrale se repetă deci în mod inevitabil, reluate în diferite împrejurări și contexte. Dar aceasta este condiția obiectivă a oricărei publicistici militante de o anume continuitate. Unele repetiții sunt de fapt augmentative. Altele nuanțează și precizează principiile centrale. Orice luptă de idei presupune oricând și oriunde astfel de insistențe și reluări. Ele sunt totdeauna necesare și utile în funcție de un obiectiv sau altul
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
a acestor țări, a însemnat și înseamnă deci a apăra, introduce și asimila cât mai repede și mai multe din aceste valori ideologice, brutal reprimate de comunism. De unde un alt caracter specific al valorilor europene: ele sunt prin definiție active, militante și în continuă expansiune. Iar dinamica lor interioară nu le poate restrânge doar la un singur continent. Vocația lor este în același timp polemică și universală. Ele vin inevitabil în conflict cu toate valorile neeuropene, restrictive și deci reacționare oriunde
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
articol și indică În ce fel trebuie făcută critica literară. Cerând Vieții românești să promoveze literatura originală, care tratează temele luate din viața și lupta oamenilor muncii din R.P.R., să axeze numerele pe opere mari, să stea pe pozițiile principiale militante ale luptei Înverșunate Împotriva formalismului (cu aplicare concretă și consecventă la materialul publicat), Lupta de clasă arată că revista noastră trebuie să Întărească legăturile cu scriitorii, să organizeze consfătuiri cu colaboratorii și cititorii, să colaboreze strâns cu Uniunea Scriitorilor, să
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nedibăcie sau greșeală a ostașilor roșii" și să canalizeze atenția populației înspre abuzurile comise de armata română pe teritoriul sovietic, față de care comportamentul soldaților sovietici să pară exemplar (Ciuceanu, Lungu: 2003, 319-320). Revenind la problema colectivizării, studii recente demonstrează că militanta comunistă a încercat să încetinească și să limiteze în permanență acest proces, intrând și la acest capitol în conflict cu secretarul general al PMR care, "ca și Stalin, ajunsese, se pare, să vadă colectivizarea ca singurul mod de a deține
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
1949, Ana Pauker sublinia clar că "Noi punem accentul pe industria grea. Ar fi greșit să ne închipuim că putem face industrie grea aruncând la o parte industria ușoară, agricultura noastră". Afirmând că productivitatea agricolă s-ar putea dubla chiar, militanta comunistă adăuga: "În afară de faptul că am putea mulțumi populația noastră, am putea exporta. Nu vom dezvolta nici cine știe cum industria ușoară, dar nici nu putem să o lăsăm la o parte, fiindcă ea ne ajută în anumită parte ca să ne putem
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
astfel de posibilitate. Deocamdată trebuia cucerită pas cu pas puterea într-o țară profund ostilă Uniunii Sovietice, comunismului și ideii de colectivizare, de a cărei efecte țăranii români auziseră și de a cărei posibilitate erau pur și simplu terorizați. Pentru militanta comunistă, "punând țăranilor chestiunea de colectivizare înseamnă să-i întărâți, să dai apă la moară fasciștilor, să le spună țăranilor: "Vedeți pentru ce au avut nevoie de pacea cu Uniunea Sovietică, pentru ca să vă colectivizeze, să vă jefuiască". În momentul de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
2, pp. 4-6. "Clica lui Tito, agentură a imperialismului anglo-american" (1949), în Probleme externe, nr. 9, pp. 11-20. "Clica lui Tito-Rancovici transformă Iugoslavia într-un cap de pod al agresiunii" (1951), în Probleme externe, nr. 5, pp. 76-81. "România socialistă militantă activă pentru întărirea solidarității și colaborării internaționale" (1975), în Lumea, nr. 20, 15 mai, pp. 2-3. Bărbulescu, Petre (1983), "Ce se înțelege prin drepturile omului în lumea contemporană?", în Era socialistă, 10 mai, pp. 20-23. Biberi, Ion (1968), "De vorbă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cinstea Republicii, să evoce luptele victorioase ale trecutului și să dezbată problemele politice ale momentului. În acest context, marcat de căldura și fervoarea fraternă, se exprimă cel mai ușor, În fața unui public de susținători, prin diverșii oratori, concepția partizană și militantă specifică memoriei republicane (C. Amalvi, 1994, pp. 440-441). Segmentul ritului politic se Încheie acum și sărbătoarea Își intră În drepturi: Mai târziu, mulțimea, până atunci mai curând pasivă, Începe să devină participant activ, prin intermediul asociațiilor sportive sau municipale locale. Teatru
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
în marile biblioteci -, O comoară de fată (Scrisori cu întâmplări adevărate către prietenele mele sătence). „De profesie casnică”, după cum o încondeiază, răutăcios cum îi era felul, Mircea Damian, are timp să publice articole în care își dezvăluie aptitudini de temperamentoasă militantă. Fondatoare și directoare a săptămânalului „Tribuna femeii” (1930), care se ocupă, după cum ricanează același Mircea Damian, „exclusiv de chestiuni femeiești, feminine și feministe”, P. se agită pentru drepturile semenelor ei, punându-și speranțe în „femeia nouă”, cu felul ei de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
Penal. Semnatarele erau cunoscute, unele chiar celebre: scriitoare ca Simone de Beauvoir și Françoise Sagan, actrițele Catherine Deneuve, Jeanne Moreau, Marie-France Pisier, avocate și activiste politice precum Yvette Roudy și Gisèle Halimi. Lor li s-au alăturat activiste obscure, dar militante din mișcările feministe apărute după 1968. Deși peste 300 de femei fuseseră condamnate pentru avort În anul precedent, guvernul a ales, prudent, să nu le inculpe pe semnatarele scrisorii deschise. Petiția fusese organizată de Mouvement de Libération des Femmes (MLF
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de intenția autorului. Considerat de ani buni cel mai important istoric american (de fapt, englez) specializat În istoria Europei, Tony Judt a avut o traiectorie intelectuală comună multor intelectuali formați În a doua parte a anilor ’60: dinspre o stângă militantă spre dezamăgire, respingere și, finalmente, o necruțătoare analiză a dezastruoasei moșteniri a utopiei comuniste. Tony Judt le e bine cunoscut intelectualilor români atât din prezența directă (a avut câteva Întâlniri memorabile cu publicul din Timișoara, apoi la Colegiul Noua Europă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de către o miliție religioasă; de exemplu, la 1 aprilie 1979, ayatollahul Khomeiny a proclamat Iranul Republică islamică; după moartea imamului Khomeiny (1989), persoanele de la conducerea Iranului au continuat politica de distanțare față de statele occidentale și de sprijinire a mișcărilor islamice militante din lume. C.A.E.R. acest consiliu de asistență economică reciprocă a fost creat la inițiativa lui Stalin, care riposta astfel la înființarea OECE-ului, în 1948; avea sediul la Moscova; Membri: Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, România, Bulgaria, (din 1949); Albania
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]