238 matches
-
(n. 5 octombrie 1857, Târgoviște - d. 26 ianuarie 1944, București) a fost o scriitoare, publicistă, militantă activă în mișcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăți culturale, considerată educatoare a poporului. Este cunoscută și sub numele de Maica Smara, poreclă primită de la Veronica Micle. , nepoată a lui Grigore Alexandrescu , a fost o descendentă a familiilor
Smaranda Gheorghiu () [Corola-website/Science/315567_a_316896]
-
Elena Gheorghievna Bonner (în , n. 15 februarie 1923, la Merv, în URSS, azi în Turkmenistan - d. 18 iunie 2011, Boston, Statele Unite ale Americii) a fost o militantă pentru apărarea drepturilor omului în URSS, văduva Laureatului Premiului Nobel pentru Pace Andrei Saharov (1975). s-a născut la 15 februarie 1923, în localitatea Mary/Merv, pe atunci în Uniunea Sovietică, azi în Turkmenistan. Fiică a activistei comuniste evreice Ruth
Elena Bonner () [Corola-website/Science/316663_a_317992]
-
mama de la o vârstă fragedă își împarte anii copilăriei și ai adolescenței între casa bunicilor și cea a tatălui, care după moartea soției se recăsătorește de câteva ori. Aceste căsătorii ale tatălui său o vor determina ulterios să devină o militantă împotriva poligamiei. Halide Edip va evoca aminitirile fericite ale copilăriei pe care le-a trăit în casa bunicilor în cartea care cuprinde memoriile sale Mor Salkımlı Ev ( "Casa cu glicine"), conceput inițial în limba engleză în anul 1926 și tradus
Halide Edib Adıvar () [Corola-website/Science/321466_a_322795]
-
1970) Expoziția artiștilor plastici din Maramureș în orașul Ivano-Frankovsk, Ukraina (1977-1978) Expoziția artiștilor plastici din Maramureș la Gyula, Ungaria (1982) Expoziția Galeria de artă “Varmegye”, Budapesta (1996) -Post Mortem- Expoziția Omagială Miklossy Gabor, Viena - Budapesta (2000) -Post Mortem- Albumul Grafica Militantă Românească Albumul Lupeni 1929-1959 Antologia Poeziei Românești (Ed. Didactica) Dicționarul Artiștilor Plastici Români Contemporani (Ed. Meridiane 1976) Șase decenii de plastică românească militantă (Ed. Dacia) Însemnări din Maramureș și Satu Mare - Beke Gyorgy (Ed. Kriterion, 1983) Erdely Magyar Muveszet a XX
Walter Friedrich () [Corola-website/Science/323594_a_324923]
-
și media arabă, inclusiv cei ai mișcării Hamas în legătură cu evenimentele din timpul Operației Plumb turnat în fâșia Gază în deembrie 2008. analiza a originilor violenței islamiste; sublinierea contrastului între tradiția poetica a unor liberi cugetători și mistici medievali și tradiția militanta a unor gânditori dogmatici și puriști fanatici; în acelaș timp - critică prezentării simplificatoare a islamului că dușman de moarte în Occident. (Cea mai frumoasă istorie a libertății) (Primăvară Tunisului, metamorfoza istoriei) (Auf der Suche nach der «griechischen» Dimension des Islam
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
(n. 1873, Geneva, Elveția - d. 2 decembrie 1937, Tiraspol, RASS Moldovenească, URSS) a fost o publicistă și militantă socialistă română, de profesie medic. Fiica lui Zamfir Ralli-Arbore și a Ninei Arbore, și-a făcut studiile la Facultatea de Medicină a Universității din București. A întreprins o călătorie de specializare la Paris, la Institutul Pasteur. A mai studiat medicina
Ecaterina Arbore () [Corola-website/Science/329298_a_330627]
-
(n. 12 octombrie 1905, Baia Mare—d. ?) a fost un politician și demnitar comunist, membru al Partidului Comunist Român încă din ilegalitate. era de profesie tâmplar. În tinerețe s-a căsătorit cu o militantă comunistă din Transilvania, Donca. Mai târziu, în anul 1935 s-a căsătorit cu Eva Rotschild de origine evreiască. În mai 1940, este numit alături de Ștefan Foriș, Iosif Chișinevschi, Nicu Tudor și Teohari Georgescu în Secretariatul CC al PCR. Birtaș și
Gavrilă Birtaș () [Corola-website/Science/330991_a_332320]
-
(n. 31 octombrie 1903 - d. 13 decembrie 1988) a fost o scriitoare spaniolă, activistă și ambasadoare culturală. Născut în Logroño, ea a fost nepoata scriitoarei și militantei feministe spaniole María Goyri (soția lui Ramón Menéndez Pidal). A fost căsătorită cu poetul spaniol Rafael Alberti. Ea a scris mai multe articole în ziarul "Diario de Burgos" și a publicat cărțile pentru copii "Cuentos pară soñar" și "La bella
María Teresa León () [Corola-website/Science/335376_a_336705]
-
un altorelief în bronz care reprezintă doi copii așezati pe o bancă și citind dintr-o carte. Mai sus, pe soclu, sunt înscrise următoarele cuvinte: Smaranda Gheorghiu (5 octombrie 1857, Târgoviște - 26 ianuarie 1944, București) a fost o scriitoare, publicistă, militantă activă în mișcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăți culturale, considerată educatoare a poporului. Este considerată fondatoarea sistemului „școlii în aer liber” din România. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Smaranda Gheorghiu a condus un cenaclu frecventat și
Bustul Maica Smara din București () [Corola-website/Science/332800_a_334129]
-
care nesupusă însă unei discipline a literaturii a avut tendința de a aluneca cu ușurință spre bizarerii. Încercările sale lirice au încercat să imite pe cele ale altor poeți ai vremii (în special Grigore Alexandrescu) și au fost fie patriotice militante, fie de dragoste încărcate de convenționalism, fie încercări alegorice sau filozofice, grevate însă de un iz didacticist. Publicate în periodice, aceste încercări nu s-au ridicat la nivelul acelor cărora au încercat să le semene. A scris și proză, demnă
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
"Astăzi ne aflăm în fața unui fenomen pe care trebuie să-l combatem cu o implicare mult mai mare la nivelul societății, acesta al violenței domestice. Dintotdeauna am fost o militantă a principiului egalității de șanse și vreau să vă spun foarte clar că eu condamn orice act de violență la adresa femeii, copilului, și nu numai. Consider că o societate nu poate să fie inclusivă decât dacă va combate aceste tip
Rovana Plumb, apel pentru combaterea violenței domestice: Avem nevoie de implicarea tuturor actorilor by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101832_a_103124]
-
Baroul Covurlui - Galați și, din 1919, în Baroul București. O feministă convinsă Modestă, dar plină de încredere în forțele proprii, Ella Negruzzi a devenit o apărătoare consecventă a celor oropsiți de soartă. S-a remarcat în perioada interbelică ca o militantă pentru drepturile femeilor, punând bazele, împreună cu alte două intelectuale, Maria Baiulescu și Elena Meissner, Asociației “Emanciparea femeii”, al cărei președinte a fost. Asociația a urmărit emanciparea civilă și politică a femeii prin prisma dezvoltării acesteia în toate domeniile și ocuparea
Ella Negruzzi, prima femeie avocat din Estul Europei - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102190_a_103482]
-
a-l primi însă niciodată. Scenă din Edmond la Theatre de la Palais Royal Ea a mărturisit că n-ar fi trebuit să-l accepte niciodată, pentru că un asemenea premiu te face sa reconsideri trecutul, iar pentru ea contează numai proiectele. Militanta, a adresat un mesaj lui Vladimir Puțin, privind soarta artistului rus Kirill Serebrennikov, cercetat pentru finanțele teatrului în care lucrează. “Mi s-a propus de multe ori un premiu de onoare, l-am refuzat întotdeauna, dar acum îmi face plăcere
Noaptea Premiilor Molière by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105455_a_106747]