1,369 matches
-
suplini conotațiile pierdute prin decantarea limbajului denotativ. Limbajul verbal ne prezintă obiecte și fenomene Într-o manieră uneori săracă. Vizualul vine să completeze această deficiență. Informația este codificată și transmisă printr-o serie de semne legate de postura, mișcarea, gesturile, mimica și Înfățișarea partenerilor. Profesorul transmite un conținut informațional utilizând foarte multe elemente de limbaj nonverbal, exagerând uneori În acest sens. S-a putut observa că atenția elevilor se focalizează pe aceste elemente, ceea ce Împiedică receptarea adecvată a mesajului. Astfel, atât
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
război, la vremea tinereții amândurora și pe care le socotea necesar a fi povestite „pentru o mai bună cunoaștere a vremilor, spre încântarea Anei, - era sigură de asta - deoarece asculta cu atenție vizibilă nu numai în ochi ci și în mimica participativă a feței. Era acum întuneric, și după o tăcere ce putea semnifica oricare din posibilele noastre stări sufletești, Ana se ridică și adresându-mi-se rosti simplificat și eliminatoriu pentru ceilalți, păstrând însă o anume catifelare politicoasă a vocii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
și suportă o înțelegere mai profundă atunci când, în transmiterea lui, suporturile verbal și nonverbal se îmbină eficient. La celălalt capăt al perspectivei la care facem apel, putem să ne închipuim cum ar fi transmiterea unui mesaj fără incidența mișcărilor, gesticii, mimicii la care cealaltă persoană apelează atunci când desfășoară respectiva activitate de comunicare? 3.4.3. Comunicarea nonverbalătc "3.4.3. Comunicarea nonverbală" O persoană a intrat într-o cameră, a făcut câțiva pași și apoi a ieșit. Pentru un privitor atent
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
va afla la o distanță mai mare, neputând să audă cuvintele persoanei care povestește, dar având posibilitatea să observe comportamentul nonverbal al acesteia; el va nota, de asemenea, pe un protocol/fișă de observație momentele pe care le consideră, din mimica și gestica povestitorului, mai intense. La finalul exercițiului, se vor confrunta fișele și se vor observa diferențele și punctele de observare comune; - mesajele nonverbale sunt în mare măsură inconștiente; - canalele nonverbale sunt importante în comunicarea sentimentelor și atitudinilor; și aici
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
putem regăsi în practică incidența unor funcții ale comunicării nonverbale (vezi și Hybels, Weaver, 1989, p. 111; DeVito, 1988, pp. 135-136): - comunicarea nonverbală are menirea de a o accentua pe cea verbală; astfel, profesorul poate întări prin anumite elemente de mimică sau de gestică importanța unei anumite părți din mesaj din ceea ce transmite, în timpul orelor, cursanților săi; - comunicarea nonverbală poate să completeze mesajul transmis pe cale verbală; în acest mod, să ne închipuim același material înregistrat și audiat apoi de elevi/studenți
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
deci nu doar să fie accentuate, ci, mai mult, ele pot fi completate fericit cu un impact considerabil asupra sporirii motivației învățării; cineva care spune o glumă zâmbește în timp ce face acest lucru, cineva care anunță o veste tristă are o mimică în concordanță cu aceasta; - comunicarea nonverbală poate, în mod deliberat, să contrazică anumite aspecte ale comunicării verbale; atunci când, spre exemplu, trebuie să efectuăm o critică, un zâmbet care contravine aspectului negativ al mesajului verbalizat poate să instaureze o atmosferă pozitivă
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dintre persoană și grup (chiar dacă acest contact evoluează în sfera posibilului, și nu în aria realului); de altfel, dacă în primul caz numărul restrâns de membri dezvoltă posibilitatea unor interrelaționări (apare un feedback motivațional, mult mai clar reliefat la nivelul mimicii și gesturilor persoanelor din public), în cel de-al doilea caz subiectul se confruntă nu cu câteva persoane, ci cu o structură supradimensionată acestora, care este mai greu divizibilă în indivizi izolați. Un alt aspect important al acestei probleme îl
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
potențial foarte scăzut de integrare și adaptare socială. Deficiențele senzoriale Deficiențele de auz conferă următorul tablou psihopedagogic copilului: dezvoltarea fizică generală este normală, dar dezvoltarea componentelor motrice este ușor întârziată, datorită absenței vorbirii și a stimulului emoțional afectiv;gesturile și mimica se însușesc în mod spontan, iar însușirea limbajului verbal se face prin demutizare; dezvoltarea psihică prezintă anumite specificități generate de particularitățile limbajului mimicogesticular și de faptul că reprezentările sunt generalizate pe baza achizițiilor senzoriale și senzorial-motrice; gândirea copiilor nedemutizați operează
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
construcții închegate, cu înțeles, de urmărire și dezvoltare a unor idei, de prezentare a unor fapte etc. Aceste forme de activitate dezvoltă la elevi exprimarea vie și colorată, gândirea creatoare. Expunerea orală apelează, de obicei și la alte elemente: gesturi, mimică, intonații particulare, repetiții, pauze specifice, interjecții, rapiditatea debitului, din partea celui care face expunerea. În învățământul primar, expunerea orală a unei compoziții trebuie adaptată exigențelor psihologice, obiectivelor și conținuturilor acestui nivel școlar. 2. CLASIFICAREA COMPUNERILOR La clasele I IV, independența în
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
poate înfrunta timpul a determinat o responsabilitate sporită în redactarea lui, expeditorul căutând să găsească cele mai potrivite mijloace de expresie pentru mesajul pe care dorește să-l trimită. Dacă exprimarea orală beneficiază de unele elemente care îi sporesc expresivitatea mimica, gestica, intonația etc.cea scrisă trebuie să compenseze lipsa acestora printr-o judicioasă valorificare a posibilităților lexicale, sintactice și stilistice ale limbii. Corespondența, publică sau privată, constituie o valoroasă sursă documentară , oferind informații unele inedite asupra vieții și preocupărilor unor
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
mâna, așa într-o parte, parcă ridica o perdea de pe trecut, și eu vedeam tot ce spunea glasul lui... În aceste meșteșugite cuvinte este surprins un aspect esențial al comunicării didactice: trăirea afectiv-emoțională a conținutului transmis și utilizarea gesticulației și mimicii ca forme ale comunicării gestuale cu scopul de a sensibiliza sufletele copiilor și a le face să vibreze. Pentru copilul Sadoveanu, Domnu’ Trandafir era un fel de magician, care își fascina elevii cu glasul, cu vorbele și cu gesturile sale
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
o consideră a sa, mai ales în limbajul actorului social, în cuvintele și expresiile pe care le folosește. Vorbirea este dependentă de contextul social, fie el implicit (social-istoric, situațional), fie explicit, încurajând anumite expresii, sintagme, cuvinte, corelate cu gesturi și mimici adecvate, impunând un anumit stil de comunicare. Tatiana Slama-Cazacu (2000) invoca „forța”, „puterea” limbajului derivând dintr-o ideologie dominantă care-și propune să schimbe sau să instituie în numele unei autorități. Contextul social, prin autoritatea sa, prin „prestigiul” unor persoane îl
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și „prelucrată”, un gigantic experiment social pe cobai. Erau testate astfel potențialul de nemulțumire, impactul posturilor de radio occidentale, reactivitatea la bancuri și critici ale regimului. Îi recunoșteam, îmi făcusem de mult un obicei secret din a le urmări fizionomiile, mimica, atitudinea insinuantă, arogantă, superioară, de inși obișnuiți să nu fie contraziși, le „citeam” semnalele, strategia - rândurile de aici sunt și rodul observațiilor empirice ale puberului și adolescentului de atunci. Erau pentru mine Pericolul de care trebuia să te ferești și
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sau de a intui ceea ce simte o persoană este cheia succesului în interacțiunile cu ceilalți din cadrul procesului de descoperire a carierei potrivite. Goleman spune că „Cheia intuirii sentimentelor altcuiva rezidă în abilitatea de a interpreta semnalele neverbale: tonul vocii, gestica, mimica ș.a.m.d.” Continuă spunând că „avantajele acestei abilități includ o mai bună adaptare emoțională, mai multă popularitate, mai multă extrovertire și - deloc suprinzătormai multă sensibilitate.” Abilitatea dvs. de a înțelege și de a „citi” alte persoane vă va spori
[Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
loc de muncă. Există câteva lucruri pe care le puteți face pentru a vă spori gradul de empatie față de ceilalți: Puneți întrebări și ascultați cu adevărat răspunsurile. Răspundeți la răspunsuri cu întrebări suplimentare bine gândite. Reacționați la limbajul corporal, la mimică și la contactul vizual. Încercați să înțelegeți ce gândesc ceilalți și ceea ce îi motivează. Ori de câte ori începeți să vă gândiți la propria persoană, îndreptați-vă din nou atenția asupra celeilalte persoane. Jonathan, care a plecat de la compania Fortune 50 pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
își coordonează mișcările cu finețe, au dexteritate și agilitate, iubesc sportul și mișcarea. Ei învață cel mai bine făcând, manipulând și utilizându-și corpul. Predarea trebuie să pună accent pe experimentare și contact direct cu obiectele, pe limbajul nonverbal (gestică, mimică), pe jocuri de rol, simulări etc. 6. Inteligența naturalistă este capacitatea de a distinge și clasifica obiectele și fenomenele din jur, de a înțelege lumea naturală. Învățarea se produce cel mai bine pe baza comparațiilor, a contactului permanent cu mediul
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
sa, condiționată de reprezentările sale. Unii cercetători consideră angajamentul ca determinant al reprezentărilor sociale, ca modalitate practică de afirmare a identității de grup (Baugnet, 2001). Când cineva vrea sa ne convingă, apelând la tot arsenalul de care dispune (limbaj, gestică, mimică), când vrea să ne inoculeze cu imaginea lui despre eveniment, el se consideră angajat într-o operă de reordonare, de reconstrucție a contextului social. Pe care se simte dator să ne-o transmită, să ne-o inoculeze și nouă. Ceea ce
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
pe durata interviului, cât și în cursul examenului fizic al pacientului (care poate avea loc înaintea anamnezei, în cursul ei sau după modalitatea preferabilă). Examenul obiectiv implică participarea activă a tuturor simțurilor examinatorului. Văzul= inspecție → culoarea tegumentelor și mucoaselor, erupții, mimica, eventuale deformări sau deficiențe ale diverselor aparate și sisteme, proteze. Mirosul → identificarea unor mirosuri anormale, sugestive pentru anumite suferințe ale pacientului (halena fetidă a respirației, halena uremică sau acetonemică, mirosul unor secreții sau excreții) Auzul → informații directe (nemijlocite) sau mijlocite
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
cu toată convingerea: În sens larg se înțelege prin gest orice mișcare corporală, voluntară sau involuntara, purtătoare a unei semnificații de natură comunicativa sau afectiva. În cadrul acestui limbaj se disting gesturile propriu-zise mișcări ale extremităților corpului (cap, degete, brațe) și mimica mișcări ale mușchilor fetei"65. Putem spune, așadar, că gestul este un mijloc de exprimare de care dispune individul uman, si pe care îl poate folosi în diferite "scopuri". Se impu-ne precizarea că gesturile se deosebesc fundamental de mișcările fiziologice
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
o problemă sau, din contră, să ne dezvăluie adevăratele trăiri. Toate componentele aflate la nivelul fetei, prin a caror punere în mișcare lăsăm să se vadă, ori încercăm să ascundem ceea ce gândim ori simțim, alcătuiesc ceea ce denumim generic prin termenul: mimica. Nici unul dintre elementele alcătuitoare ale comportamentului nonverbal nu întrunește caracterul de universalitate la nivel de semnificații conținute, așa cum se întâmplă cu mimica. Cercetările i-au condus pe specialiștii americani, Mark Knapp și Judith Hall la concluzia că, probabil mai mult
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
lăsăm să se vadă, ori încercăm să ascundem ceea ce gândim ori simțim, alcătuiesc ceea ce denumim generic prin termenul: mimica. Nici unul dintre elementele alcătuitoare ale comportamentului nonverbal nu întrunește caracterul de universalitate la nivel de semnificații conținute, așa cum se întâmplă cu mimica. Cercetările i-au condus pe specialiștii americani, Mark Knapp și Judith Hall la concluzia că, probabil mai mult decât oricare altă parte a corpului, fata poate exprima cel mai bine nonverbalul. Prin intermediul expresiilor faciale, ne putem comunica personalitatea, putem deschide
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
impune manieră personală de a transmite acel conținut, dar și modul personal al interlocutorului de a interpreta, de a acorda semnificații conținutului respectiv. Frazele pe care le formulam conțin cuvinte, dar acestea sunt însoțite, susținute și de componentă nonverbală (postura, mimica, intonație etc.) care indică modul în care trebuie înțeles sau interpretat mesajul în contextul relației: că o sugestie, un ordin, o glumă, o amenințare etc. Pe atare baza, în comunicare este nevoie să înțelegem conținutul mesajului, dar și să interpretăm
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
comunicare influențează conținutul, plasându-se la un nivel superior, este metacomunicare. Simplificând, pentru că o comunicare să fie reală, deplină și integra este necesar ca aceasta, pe lângă fluxul informațional propriu-zis (asigurat de prezență cuvinte-lor), să fie susținută și de componentă nonverbală (mimica, gestica, postura, paralimbaj), care vine să întregească, să nuanțeze, să întărească cele transmise prin intermediul cuvintelor. În acest context, este pusă din nou în evidență relația dintre comunicare și comportament. Următoarea axioma la care ne-am oprit este axioma nr.4
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de corp)"81. Potrivit altor specialiști, a acorda credibilitate unor astfel de valori este cel puțin neadecvat 82. Tendința firescă este ca, în majoritatea situațiilor, omul cu dezvoltare psiho-motorie și intelectuală normală să combine armonios și sincronic limbajul vorbit cu mimica, gestica și paralimbajul, constituind mesaje adecvate înțelegerii de către semenii cu care interacționează. Pentru că procesul de comunicare să fie caracterizat de atributul integralității și de cel al integrității este necesar ca interfață acestui proces să fie constituită, pe cât posibil, în proporții
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
patronilor care înființează unități protejate sau locuri de muncă protejate; d) accesibilități: - adaptarea clădirilor civile și spațiului urban aferent, inclusiv în mediul rural (școli, primării, magazine, biserici, instituții comunitare etc.), la nevoile persoanelor cu dizabilități; - accesibilizarea telefoanelor publice; - recunoașterea limbajului mimico‑gestual; - organizarea și semnalizarea spațiilor de parcare; - achiziționarea mijloacelor de transport public, accesibile pentru toți; - montarea sistemelor de semnalizare sonoră și vizuală pentru persoanele cu dizabilități. În concluzie, în orice societate bazată pe valori democratice autentice, instituțiile guvernamentale centrale și
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]