2,739 matches
-
deșteptăciune. Fosta primărie a comunei Bucium, Șoseaua Bucium După cum este scris ̀în mozaicul de la intrare clădirea a fost construită ̀în 1899. Printre primarii comunei Bucium s-a numărat și Ștefan Cortez, părintele celor trei fete dăruite muzicii Viorica, Mioara și Ștefania. El a deținut funcția de primar al comunei Bucium ̀între anii: 1938 1939 și 1941 1942. Vulturul din Bucium, Șoseaua Bucium Este monumentul eroilor din comuna Bucium căzuți în primul război mondial. Sculptura este realizată de Ion
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
incintă cu turn și cerdac mare deasupra porții. În 1848, mănăstirea devine lazaret pentru bolnavii de holeră. Casa Cortez La Doi Peri Ștefan Cortez cel care purta ̀ n inimă sânge spaniol este părintele celor trei fete dăruite muzicii: Viorica, Mioara și Ștefania. Pe atunci, ̀în această casă aveau loc serate muzical literare la care participau, printre alții: frații Bobescu, Antonin Ciolan, Achim Stoia, George Pascu, George Vintilă, Ion Baciu, Ion Pavalache, Ion Voicu, Nicolae Labiș, Nina Casian, George Lesnea
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
fiind reprezentată de mai multe tipuri de ovine. Efectivul inițial al Oieriei Î1898ă, sub aspect numeric și al apartenenței de rasă, în primul an al înființării, era următorul: 100 oi țigaie neagră; 10 berbeci Merinos; 100 oi țigaie albă; 4 mioare; 101 oi Spancă; 6 berbeci Southdown; 20 oi Merinos; 7 oi Southdown. Procesul de formare a rasei Merinos de Palas s-a derulat într-o perioadă mai mare de timp și a cuprins trei etape distincte. Fiecare etapă a avut
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
categoriile de tineret, precum și valoarea principalelor dimensiuni corporale înregistrate la adulte, sunt caracteristice tipurilor de ovine cu o precocitate moderată. Greutatea corporală este de 42 - 48 kg la oi și 67 - 75 kg la masculi. În cazul miorilor și al mioarelor, greutatea corporală medie este de 48 și respectiv 40 kg. Producția de lână Cantitatea de lână rezultată după tuns este de cca. 4 kg la oi și 6,5 kg la berbeci. Lâna din cojoc prezintă unele însușiri calitative deosebite
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
varietăți de culoare, iar condițiile de creștere și exploatare sunt diferite, valorile specifice principalilor indici de reproducție sunt exprimate la un nivel superior. De regulă indicii de reproducție au valori superioare la oile mame adulte și ușor mai reduse la mioare. Producția de pielicele Principalul obiectiv urmărit în creștere și exploatarea ovinelor de rasă Karakul de Botoșani este reprezentat de producția de pielicele. În scopul îmbunătățirii calității pielicelelor, prioritară în selecție este ameliorarea tipului de bucle, precum și a celorlalte însușiri care
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
faptul că valorifică foarte bine vegetația spontană din zonele montane. Greutatea corporală la ovinele adulte este dependentă de starea lor de întreținere, fiind cuprinsă între 42 și 45 kg la femele și respectiv 60 - 65 kg la berbeci. În cazul mioarelor, greutatea corporală este cuprinsă între limitele 38 și 40 kg. Aceste valori superioare rasei țigaie sunt datorate precocității induse de rasele paterne, precum și capacității lactogene ridicată a oilor mame. Producția de lână Aspectul exterior al învelișului pilos este specific oilor
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
organoleptice superioare. Indicii de reproducție Având în vedere caracteristicile specifice funcției de reproducție la rasele parentale, și la oaia din tipul Merinos de munte principalii indici au valori superioare. Astfel, fecunditatea este de 97 % la oi adulte și 95 % la mioare, iar prolificitatea medie a populației este de 118 %. Perspective de creștere ținând cont de capacitatea de aclimatizare, de rezistența organică față de condițiile zonei de formare, precum și de gradul de precocitate și valoarea producțiilor principale, oile acestei populații vor putea fi
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
lungă, depășește frecvent nivelul jaretului și este acoperită cu jar. În cazul ovinelor adulte, greutatea corporală medie are următoarele valori medii: 83 kg la berbeci și 58 kg la oi mame; 60 kg la miori și respectiv 47 kg la mioare. Ugerul este globulos și bine dezvoltat, reprezentat de două jumătăți simetrice și cu țesut glandular abundent. Producția de lână Aspectul exterior al învelișului pilos este asemănător oilor cu lână semifină. Din punct de vedere cantitativ, producția de lână obținută după
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
Ica, Doina Albu, Florescu Nada, Folea Ionel, Iovanovici Cristina, Jivan Gheorghe, Mărculescu Claudia, Matu Elena, Matu Matei, Mihart Nicolae, Murg Stana, Murg Vasile, Nosal Robert, Novacovici Nada, Ocanovici Zoran, Petroca Liliana, Popa Draga, Popescu Ramona, Scorțan Gheorghe, Selaje Raisa, Străinescu Mioara, Voilovici Marian. Fosti elevi ai școlii generale numărul 3: Ocanovici Vesna, Băcila Camelia, Bâcleșan Cătălin, Vrabete Eduard, Brăila Dragan, Nada și Angea, Milencovici, Catrina Bobi, Apostu Liliana, Dascălu Mihaele, Helenca, Ionel Ionela, Olaru, Răduț Raul, Goga, Crăciun Beniamin, Preda Borislav
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Alegându-se cu cazier la siguranță, din cauza simpatiilor sale de stânga, tânărul Cioculescu a pierdut bursa pentru capitala Franței unde intenționa să-și ia doctoratul cu o teză despre criticul francez Ferdinand Bunetiere. La Paris a fost, împreună cu soția sa, Mioara, pe cont propriu, după ce a vândut partea ce i se cuvenea din moștenirea Millotenilor (familia mamei). Fondurile nu i-au ajuns însă pentru o perioadă suficient de lungă, spre a-și putea susține teza, mai cu seamă că între timp
Amintirile lui Șerban Cioculescu by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9547_a_10872]
-
acesteia, profesorul Coman Lupu, a alcătuit un istoric al studiilor de hispanistica din România, adus la zi și serios documentat, conținând atât date statistice, cât și informații bibliografice consistente privind cercetările științifice ale membrilor sau colaboratorilor acestei secții. (Cristina Hăulică, Mioara Caragea, Mihai Zamfir, Anca Crivat etc.) Deși o catedră de Filologie Romanica a fost înființată încă din 1901, sub conducerea lui Ovid Densusianu, iar primele cursuri de limbă spaniolă s-au ținut - se pare, din surse neatestate - în 1927, anul
50 de ani de hispanistică în România by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9625_a_10950]
-
în conjugarea verbelor se recomanda forma cu -ră-, dar era acceptată ca variantă literrară liberă și cea fără -ră, la persoanele I și II plural: pierduserăm/ pierdusem, pierduserăți/ pierduseți. În gramatica sa - în care chestiunile normative sînt discutate pe larg - , Mioara Avram explica diferența de tratament între formele de persoanele I și a II-a plural și cele de persoana a III-a: "La 1 pl. și 2 pl. normele limbii actuale admit atât formele cu desinențele -răm, -răți, cât și
Conjugasem, conjugaserăm... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9683_a_11008]
-
Popescu, în mod analog: înainte și după Revoluția din decembrie 1989. Dacă înainte, despre romanul său de vârf, F, scriseseră (în ordinea apariției textelor în volume) C. Stănescu, Mircea Iorgulescu, I. Negoițescu, Ion Vlad, Nicolae Balotă, Anton Cosma, Gabriel Dimisianu, Mioara Apolzan, Mirela Roznoveanu (o întreagă monografie), Valentin Tașcu (o alta), Laurențiu Ulici, Nicolae Manolescu, Cornel Ungureanu, Alex. Ștefănescu, Eugen Simion, după, sunt consemnate numai trei referințe în Dicționarul analitic de opere literare românești: Irina Petraș, Ion Simuț, Gheorghe Perian. Critici
Oameni de piatră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9725_a_11050]
-
teatrale, În timp (mai ales În a doua jumătate a secolului trecut): deși i-am cunoscut pe majoritatea semnatarilor, aproape că am și uitat că au scris cronică dramatică - un an, ori un deceniu - Radu Albala, Mircea Alexandrescu, S.Alterescu, Mioara Avram, Adina Bardaș, Toma Biolan, Alina Boboc, Aurelia Boriga, Ion Calion, P. C. Chitic, Liana Cojocaru, Sanda Diaconescu, Valentin Dumitrescu, Al. Friduș, Miruna Ionescu și mulți alții. Dacă ar fi să Îmi exprim și o rezervă, aceasta ar fi legată
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
in rural societies, Appleton-Century-Crofts, Meredith Corporation, New York. Rughiniș, C. (2004), Cunoaștere incomodă. Intervenții sociale în comunități defavorizate în România anilor 2000, Editura Printech, București. Salert, B. (1976), Revolutions and revolutionaries: Four theories, Elsevier, New York. Sandu, D. (1977), „Participare locală”, în Mioara Matei, Ioan Matei (1977), Sociologie și sistematizare în procesele de dezvoltare, Editura Tehnică, București, pp. 138-150. Sandu, D. (1987), Dezvoltarea socioteritorială în România, Editura Academiei, București. Sandu, D. (1996), Sociologia tranziției. Valori și tipuri sociale în România, Editura Staff, București
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
E-un loc mirific, de poveste, Cu brazii ce creează scut, Veghind spre-ndepărtate creste. Din dor de munte sunt creat, Zburdalnic, iubitor de viață, De tril, de susur încântat, Și-alerg prin raiul de verdeață. Admir des turme de mioare, Ce tuturora ne sunt dragi, Zâmbesc la razele de soare Când se strecoară printre fagi. La stână totu-i pregătit, Privesc, îmi lasă gura apă, Sunt invitat, și-apoi servit Cu urdă, caș, dar și cu ceapă. Prin flacăra de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
supranumit “Balena Ucigașă”, care le-a confiscat pachetul și le-a interzis orice despărțire de grup, temându-se să nu rămână în exil la Viena, cum o făcuseră atâția sportivi de performanță de-a lungul anilor. Totuși, una dintre handbaliste, Mioara, a luat legătura telefonic cu Hylde, dându-i adresa de la hotel unde au fost vizitate de o doamnă în vârstă îmbrăcată în blănuri scumpe, era în luna ianuarie, cu o mașină de lux și șofer, care le-a adus cadouri
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Înalt, În clopotnița bisericii. Obișnuia să facă asta mereu, fără știrea nimănui, după ce multă vreme contempla de acolo, de sus, frumusețile văilor nesfârșite, străbătute de cele două râuri sclipitoare, casele micuțe, furișate În umbra spinărilor lungi de pământ, turmele de mioare risipite pe nesfârșitul pajiștilor, pădurile de tei pierdute albastru În zare. Uneori, după ore de admirat minunile naturii, adormea covrigit, rătăcit În uitare. În după-amiaza aceea, unul dintre băieții care Își păștea turma de oi, se apropie nevăzut de clopotniță
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
de ocol, îl aude pe taximetrist explicîndu-i, exact cum mi-ați cerut, al naibii de mare orașul ăsta și plin de gropi, adaugă. Pe partea cealaltă, stofe, mătăsuri, țesături, pînzeturi, galanterie, Magazinul Noutăților, cravate, ciorapi, cămăși, Favorit, pălării pentru bărbați și femei, Mioara, tricotaje pentru orice vîrstă, un talmeș balmeș, se gîndește. — Numai așa putea să-ți vină ideea asta trăsnită cu gulerașele, îl aude spunînd pe Părințel. — Ciocul mic, îl apostrofează Roja, făcîndu-i semn cu degetul la buze, mai încet, îi recomandă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ar fi reușit măcar să-i smulgă o întîlnire scurtă, atît cît îi trebuia lui să-i arate femeii că știe să fie un interlocutor de valoare, "cel mai mare trombonist", cum îl tachina Liuță -, dacă nu era gaița aceea de Mioara, care se ținea scai de el, cu tot felul de propuneri mărețe de subiecte pentru instruirea de a doua zi. O femeie tînără căreia nu-i tăcea gura decît în clipele în care o săruta, mai s-o sufoce, numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
decît în clipele în care o săruta, mai s-o sufoce, numai să nu-i scape vreun țipăt de plăcere și să-i descopere careva ascunși sub brazii din pădure; dar nici nu se ridicau bine de jos că "tovarășa Mioara" și începea să vorbească, să ducă mai departe discuția exact de acolo unde i-a întrerupt-o sărutul lui Mihai, sau, mai spre sfîrșit, cînd ritualul fiecărei zile era respectat cu strictețe, fata și-l întrerupea singură, căutîndu-i gura, semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
și totuși, Doamne, sînt obsedat?!! de ce s-a rupt din îmbrățișare tocmai cînd am întrebat-o simplu, omenește, dacă nu se teme că rămîne gravidă, strigîndu-mi că-s un prost, că nu știu să trăiesc clipa?!... Gureșa aceea de tovarășa Mioara, la Poiana Brașov, măcar mi-a spus clar că-i exclus să mai rămînă gravidă; o fi făcut ea ceva după prima naștere; toate activistele au cîte o pilă, vreun doctor care să le lege trompele... Începuse să-i placă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ochi s-au adîncit în ai bărbatului, ca o rugăminte vecină cu implorarea, pe care Mihai a mai cunoscut-o doar o dată, sub brazii din Poiană, prima oară, cînd s-a oprit și a întrebat-o pe tînăra aceea gureșă, Mioara, dacă nu se teme că rămîne gravidă. Trupul Mariei, atît de inert mai înainte, prinde brusc viață, iar Mihai are impresia că va fi mistuit cu totul; nu înțelege dacă se pierde între coapsele fierbinți, sau va fi sorbit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
sculptor? - Da, am răspuns. Sculptez rame de geam, scări, tot ce vrei. - Nu, Andreea, mă salvă Luca. Alex este chiar dulgher. Face rame de geam. E specialist. - Deci ea e Andreea, prietena mea, continuă Take. Ăla e Cornel, ea e Mioara, el e Miron, el e Marcel, ea e Oana, mustăciosul ăla e Teo, ea e... - Lasă, i-am tăiat eu vorba, sunt obosit, nu voi ține minte niciodată sumedenia asta de nume. Daca mă interesează cineva în mod deosebit, îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
îl priveau pe Marcel. În privirile lor se citea admirație și respect. M-am uitat la Luca. Era sub masă, se prefăcea că își leagă un șiret, tușind în același timp. - Magnific, zise Take. Senzațional. De nota zece! - Genial, șopti Mioara. Din ochi i se prelingeau cinci lacrimi. - Cum îți vin ție ideile astea, Marcele? Extraordinar! spuse o fată care semăna cu Ronaldinho. - Și câd te gândești că tot Cărmăzan... tot Nicolaescu... zise Oana, dând din cap a lehamite. - Lasă-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]