380 matches
-
pălăria și, cu glasul cel mai dulce din lume, îi spuneam cu blîndețe: ŤBoule!ť". O rasă de compătimit blînd, homunculii... Una din poveștile despre eu, aceea dintre Diana și Emil, are memoria crizelor generației (a se vedea Romanul adolescentului miop), într-o montură teatrală, de scenetă de-o parte imobilă, cu personaje de ceară (rude cu nehotărîții și netrăiții lui Bonciu și Fântâneru), de partea cealaltă absurdă. Filosofii complicate, cum proza n-a cunoscut pînă în anii ei buni, interbelici
Exerciții de recunoaștere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9620_a_10945]
-
că D-sa nu urmărește studiul și reflecția, ci arivismul și inducerea publicului cititor în eroare printr-o șarlatanie organizată temeinic, dacă a participat o întreagă echipă de prieteni, care au scris laudele cele mai crunte pentru acest mărunt geniu miop." îndemnul la lapidare nu este mascat prin eufemisme, ci este brutal și volent: "E o metodă hoțească împotriva căreia să ne ridicăm cu toții: "Cer solidarizarea cititorilor, a purtătorilor de condei, a profesorilor împotriva acestui șarlatan cultural."23 Cele câteva referiri
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
justițiare, care, paradoxal, vede cu mai multă perspicacitate ce se petrece la noi decît foarte mulți concetățeni rămași în țară. Privirii d-sale agere nu-i scapă trăsăturile esențiale ale realului aberant ce de atîtea ori se pierd prin percepția mioapă ori tendențioasă (o miopie simulată) a atîtor comentatori. Precum un incipit fioros al breviarului pe care-l alcătuiește, apare înscrisă minciuna: „Minciuna (negarea realității și a adevărului) este «piatra unghiulară» a regimului de dinainte și de după decembrie 1989. La procesul-parodie
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
filologie din 1996, colaborator la Tribuna, România literară, Contemporanul cât și la publicații literare din afară, Gh. Glodeanu a scris destul de mult despre proza lui Mircea Eliade, interesat de fantasticul și de imaginarul de aici, proeminente la autorul Romanului adolescentului miop, al lui Maitreyi ori al Nopții de Sânziene. De fapt, toate monografiile incluse în colecția Dacia Educațional urmează aproximativ același mod de abordare analitică a scrierilor literare apărute în manuale și cartea domnului Gh. Glodeanu nu este o excepție din
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
al căror senzaționalism oligofren îi face să crape de râs și pe copiii de grădiniță. N-am să mai dau nume - le știe toată lumea - pentru c-aș face o reclamă inutilă combinației de balamuc și hazna ce proliferează sub privirile mioape ale Consiliului Național al Audiovizualului. Cum ele au ajuns să pervertească o bună parte din români, e limpede că pentru a aduna voturi politicienii se vor comporta în consecință. Asistăm, din acest motiv, la ivirea unui noi "algoritm": algoritmul vulgarității
Autoritarismul de bodegă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16778_a_18103]
-
fantastic ori la zvonuri ciudate din cine știe ce colț de lume, înflorite în mintea unei tinere femei. Istorisirea trece, pe punți bine găsite, de la detalii foarte concrete fixînd, în pastă cîtuși de puțin diluată, chipuri pictate minimalist - , Albertin era un catalan miop, aflat în patruzecimea sa, ursuz la începuturi și zgîrcit la vorbă. Altfel foarte curios și aplecat asupra lumii înconjurătoare, pe care o ținea la depărtare și din pricina timidității"; , Deja se îngrășase enorm, era un bulgăre uriaș de carne, cu ochii
Bouquet garni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11382_a_12707]
-
devenit, brusc, naționalist xenofob după o activitate onorabilă de literat (poet, critic literar, romancier). Să admitem că aici, la D.A. Sturdza, avem de-a face cu opinia unui oficial politic liberal obtuz și că N. Davidescu a fost contaminat de mioapa xenofobie. Dar ce ne facem cu o opinie din 1908 a unui mare critic literar, cum a fost, negreșit, E. Lovinescu? Și el adept al liberalismului, în 1908 putea articula despre opera lui Caragiale, următoarea deconcertantă apreciere: "În cincizeci de
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
propriei vieți cu ceea ce își amintește, cu ceea ce își imaginează, cu ceea ce ar dori să fie și nu a fost. Autoficțiunea Brodski se deschide cu o cameră goală, într-un apartament din Leningrad (Sankt Petersburg), cu un Brodski bătrân și miop însoțit de două ciori, și se închide pe Neva înghețată cu băiețelul Brodski alergând către un pescar care pescuiește la copcă. Universul lui Brodski se află între aceste două paranteze, și oricât de mult le-am licita interpretativ simbolismul, ele
Josef Brodski – „Pseudopoetul în pantaloni de velur“ by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5862_a_7187]
-
Dacă noaptea toate pisicile sunt negre, trebuie să știți și că toți oamenii sunt miopi. Este un fenomen universal al ochiului uman care a fost descoperit de cercetătorii de la Miopia nocturnă este un mister încă din secolul XVIII. Cercetătorii spun că nu este nevoie de ochelari sau de lentile pentru a o corecta. Miopia nocturnă
Toţi oamenii sunt miopi - STUDIU () [Corola-journal/Journalistic/66366_a_67691]
-
începutului de secol XXI condițiile "ce fac și vor face tot mai posibilă creația în intemporal, condiții favorabile inițiativelor creatoare în regimul acelui atemporalism antiistoric ce se preconiza cu o jumătate de secol în urmă în Cercul Literar". Privirea Cronicarului miop nu bate atît de departe, dar oricum e un subiect interesant de discutat. Alte determinante ar fi cele privitoare la forța salvatoare a marilor creații literare, asemănătoare fervorii mistice, la preocuparea teoretică permanentă a conjugării valorii estetice cu valoarea morală
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7307_a_8632]
-
un copil, o tânără care avea toată viața înainte a fost întemnițată ca ultimul borfaș, luată din sânul familiei, purtată din celulă în celulă, anchetată și torturată psihic. Căci 13 luni nu i s-au dat deloc ochelarii, ea fiind mioapă, luni la rând celula i-a fost permanent luminată, anchetele se desfășurau noaptea, iar trei ani de zile n-a avut nici o veste din partea familiei. Din anii de detenție, deosebit de impresionantă îmi pare descrierea călătoriei dinspre Jilava spre penitenciarul Mislea
Între memoria ei și uitarea noastră by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3990_a_5315]
-
de funcționari din ministere care, evident, nu vor să dea nimic din puterile pe care le au". El a mai afirmat că "propaganda băsistă" care insistă ca aleșii locali să nu primească mai multe atribuții are o gândire "comunistă și mioapă", care nu poate fi acceptată. Victor Ponta a adăugat: "Scopul real este aducerea deciziei privind activitatea multor instituții cât mai aproape de cetățean. Statul român rămâne evident un stat național, unitar, însă cât mai multă autoritate pentru aleșii locali înseamnă un
Ponta și-a asumat răspunderea pentru descentralizare. "Ne-am luptat cu armate de funcţionari. Propaganda băsistă e comunistă" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/34094_a_35419]
-
conotabil: din admirație față de Eliade Rădulescu, tatăl, căpitanul Gh. Ieremia, hotărăște să-și schimbe numele în Eliade. Intuiție? Plasat prin hazard și prin "semnul numelui" sub zodia primului cărturar modern al neamului, Mircea Eliade își începe de timpuriu "căutările". Deși miop, citește tot ce-i cade în mînă "pe ascuns, în fundul grădinii, în pod, în pivniță". Interesant pentru structura sa psihică este că nu suportă studiul impus, motiv pentru care, în liceu, rămîne corigent. Mai ales acum, ca adolescent, înțelege că
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15408_a_16733]
-
al cărei proiect de existență autentică eșuează. Așa cum eșuează și în alte povestiri, de pildă în "Cehov", am cerut obosită. Aici eroina - care joacă și rolul de narator - desemnează cu termenul generic "scenariu" tot ceea ce așteaptă de la dragoste: " Ochii mei miopi căpătau, de îndată ce el apărea, o acuitate extraordinară sau poate dorința de a-l vedea dădea aerului o transparență de lentilă, astfel că îi puteam distinge și ridurile dimprejurul ochilor mijiți de lumina tomnatică și pata de pe fulgarin. În scenariul meu
Întâlnire cu literatura bună by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16368_a_17693]
-
sau mai bine prestarea de servicii din partea unei persoane care ar fi fost sau ar fi încă la discreția guvernanților". Ziaristul se gîndește, pare-se, la unul dintre dascăli, căci afirmă: "Din toate aceste conchid că spiritul acesta de pedagog miop vine ex cathedra ș...ț foarte mult se trădează modul de a face al unui profesor". (Cel vizat va fi fost Petru Missir.) Totuși, în pagina a doua, într-o notă, iarăși nesemnată, se ripostează ziarelor adverse ("reptilele"), potențînd și
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
la urmă, castigat ridendo mores, deși cei patru autori fac ceva mai mult decît să rîdă, cu toate că nu e chiar de rîs. Dar nici numai de plîns. E, în orice caz, de vorbit. De cercetat îndeaproape, chiar dacă astfel de priviri mioape descoperă detalii care nu fac, mai niciodată, plăcere. Cu ele, ca și fără ele, lumea, mai bună sau mai rea, își vede, în continuare, de drum. Și a fost noapte, și a fost dimineață...
Citiți-le noaptea! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11929_a_13254]
-
Cristian Teodorescu Nu înțeleg socotelile mioape ale colegilor noștri de breaslă care și-au băgat în cap că ar avea ceva de cîștigat dacă Adevărul și-ar pierde audiența. Unii dintre cei care fac bătături la creier “săpînd” credibilitatea acestui ziar sînt teleghidați. Nu-i numesc
Independenții teleghidați și Adevărul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14344_a_15669]
-
fiind cunoscut la noi mai ales ca autor al lui Gog (1931) și al romanului Un uomo finito (1912). Ultimul dintre ele, vă amintiți probabil, face parte din reperele literare proprii pe care adolescentul Eliade le inventariază în Romanul adolescentului miop. Ceva din diatriba papiniană la adresa societății contemporane și a intelectualului mediocru se regăsește (emulație?) în spiritul combativ al viitorului autor al Huliganilor. Violența, militantismul, avîntul, azi desuete și aproape de neînțeles, erau atunci trăsături definitorii: ,Nu accept realitatea. Nici un cuvînt nu
Papini and Papini by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11242_a_12567]
-
azi, unei școli cu păcatele ei, ale cărei pisăloage sisteme și reguli nu sînt însă nimic pe lîngă programul de "creștere" pe care voința lui reușește să i-l impună. Jurnalul de "lene" ispășită prin crîncenă ambiție e Romanul adolescentului miop, ediția din '89, de la Minerva, prima completă (după apariția primului volum, în 1987, îm "Biblioteca Manuscriptum") cu documentata prefață a lui Mircea Handoca, cel care a și stabilit textul și a redactat tabelul cronologic. Primul volum e lung cît un
Ochelarii altcuiva by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9668_a_10993]
-
școlar: 1924-1925. Lucrez la un roman, fraza de început a lui Sebastian, spusă cu anume emfază, este la Eliade mărturisirea unei chezășii puse sub singurătate și secret: "pentru că am rămas singur, m-am hotărît să încep chiar azi Romanul adolescentului miop." Există și un confident, Dinu, care cunoaște romanele din burta romanului. Timpul e scurt, un an de școală, cum spuneam, povestea, însă, e mult mai lungă. Caiete păstrate, jurnale, răzbunări de hîrtie, rețete (adolescentul trebuie să se îndrăgostească, fiindcă altfel
Ochelarii altcuiva by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9668_a_10993]
-
Voi prezenta În continuare trista realitate a traducerilor eminesciene În engleză. Homo faber universalis Am argumentat În prima parte că temele la modă În țara legate de Eminescu (de la senzaționalismul presupusei asasinări până la chestionarea relevantei sale pentru modernitate) sunt diversiuni mioape de la tema centrală a importanței sale indiscutabile pentru cultura românească. Ca atare, este imperativ ca instituțiile culturale să-l promoveze În străinătate (unde este În mare măsură necunoscut), ca icoană patrimonială identificabilă cu spiritul românesc. Promovarea sa nu se justifică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
de tămâi văpăi iezere de lună-n văi scorburi faguri buciumând mierla fluturi fluierând sus mai sus la linul lin dalbă în zăpezi de in îi iese cu plinul plin Maica Domnului Emin surâsul luceafărind mângâie cu miere vin mâni mioape lemurin împământenit colind brăduță cum ai cusut ii cu nori înrâurați îngerilor inspirați le vei coase zbor căzut Ochiul Mare la izvod vatră-nscrie prin ochean într-un spațiu dochiean rază centru și prohod născătoare lăcrimări cercul astrului blajin îl închid
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
Maria Savu Șapte sute treizeci de pași pentru Piter și Andrei Bitov șapte sute treizeci de pași pînă să cadă satîrul și literaturile mari pot sfîrși într-un scîncet pe marginea drumului - moartea se uită la tine de-aproape ca o cusătoreasă mioapă de la țară tocmai de-aceea te-am adus la piter spune andrei și sparge dintr-o privire toate ferestrele casei pușkin așezată pieziș între pagini numai dumnezeu poate face lucruri noi pentru că spaima de cele vechi nu-i șiroiește aurită
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
său palid ca pielea tăbăcită a sălbăticiunii în umbra unei tufe de păducel înflorit O, calma putere a florii ce cade pe mâinile indiferente ale putreziciunii. Silogisme fremîtîtoare "Eu sunt cămila ce trece prin urechile acului" mi-a șoptit poetul miop și deodată ochelarii săi fumurii cu lentila groasă cât degetele mortului s-au umplut de un roi de furnici am plecat neputincios ochii-n pământ îl petreceam la groapă pe bunul nostru profesor de logică pe marginea drumului de țară
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
Voi prezenta În continuare trista realitate a traducerilor eminesciene În engleză. Homo faber universalis Am argumentat În prima parte că temele la modă În țara legate de Eminescu (de la senzaționalismul presupusei asasinări până la chestionarea relevantei sale pentru modernitate) sunt diversiuni mioape de la tema centrală a importanței sale indiscutabile pentru cultura românească. Ca atare, este imperativ ca instituțiile culturale să-l promoveze În străinătate (unde este În mare măsură necunoscut), ca icoană patrimonială identificabilă cu spiritul românesc. Promovarea sa nu se justifică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]