308 matches
-
tu de aici! Văd că Băsescu Traian întinde coarda foarte tare și când spun coarda nu mă referer în niciun fel la vreun ministru" "Poporul român știți cum e? E ca Mike Tyson. Veți spune: care bă, că e cu miorița! Da, e cu miorița, dar voi știți cum era Mike Tyson? Tyson creștea porumbei, înainte de meciuri plângea. Și poporul român e mămăliciki, îl bați, îl scuipi, il furi, îl exploatezi, te ștergi cu el pe picioare, el plânge, înjură în
Badea: Legătura dintre Tyson şi România: avem meci cu Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/21575_a_22900]
-
că Băsescu Traian întinde coarda foarte tare și când spun coarda nu mă referer în niciun fel la vreun ministru" "Poporul român știți cum e? E ca Mike Tyson. Veți spune: care bă, că e cu miorița! Da, e cu miorița, dar voi știți cum era Mike Tyson? Tyson creștea porumbei, înainte de meciuri plângea. Și poporul român e mămăliciki, îl bați, îl scuipi, il furi, îl exploatezi, te ștergi cu el pe picioare, el plânge, înjură în gând. Era și un
Badea: Legătura dintre Tyson şi România: avem meci cu Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/21575_a_22900]
-
nu se încheagă, chipuri după care nu poți să te întorci, parcă legat cu blestemul orfic al unei ieșiri din infern. Și, deopotrivă, cu celălalt, al unei înălțări nedorite, nunta necesară, vorba lui Barbu, asupra căreia toate tac. Iată, în Miorița lui Voiculescu, gîndul de despărțire al ciobănașului, pe care balada ni-l ține secret: "Plecam spre curți eterne cu car de stele zestre/ Dar rămâneau în poartă dureri domesticite/ Și'nchisă în iatacuri, cu brațe rătăcite./ Melancolia lumii se arăta
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
și de cei din aparat. Fostul general Pleșiță, în dezvăluirile sale cu iz de pucioasă, evocă o serie de întâmplări ce vorbesc despre sistemul urii edificat de-acest produs al bolșevismului din România. La procesul din 1990, smerit ca o mioriță, a încercat să prezinte imaginea unui pocăit, a păcătosului care a înțeles în ce eroare mortală trăise. În închisoare fiind, a mizat pe stratagema întoarcerii la credință - cam în felul în care încearcă să ni se vândă acum Miron Cozma
Trei salve în onoarea unui fost by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9957_a_11282]
-
literaturi identitatea, poezia care debordează granițele unui gen literar, echivalentă cu ființa literaturii - așa cum Daseinul este echivalentul ființei umane. Dacă vorbim despre literatură, vom vorbi automat despre poezie, indiferent de genul literar la care ne referim. Poezia este oaia neagră - miorița - literaturii, ea rămîne acolo, adică la marginea socialului și (în) inima literaturii, invizibilă dar reperabilă la palpare, ca orice inimă, atunci cînd ceea ce se publică astăzi sub formă de literatură urmărește - vînează - cititorul, deghizîndu-se în mode, tendințe, la adăpostul sistemului
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
cârnaților de Pleșcoi e transmisă din generație în generație. "Rețeta este simplă. Carne de oaie, usturoi, cimbru și ardei iute. Asta-i rețeta, în rest nimic altceva. Rețeta cârnaților de Pleșcoi este foarte veche. Este de aceeași vârstă cu balada miorița", au precizat producătorii. Ca să arate cât de mult își prețuiesc celebra marca tradițională, producătorii, proprietarii de pensiuni, turiștii și localnicii s-au ținut de un lanț de cârnați lung de aproape 100 de metri. La final, întreaga cantitate a ajuns
Un cârnat de 100 de metri a sfârâit pe grătare la Festivalul Cârnaţilor de Pleşcoi () [Corola-journal/Journalistic/25076_a_26401]
-
ce expune lucid schimbările veacului și ale retoricii, pentru a se lepăda de orice aranjamente de suprafață și a proclama adevăruri: "Poesia mi-a dezvăluit celălalt nume al ei:/ Libertate" (Poesia I). În miezul unui "testament postmodern", ce reformulează ancestrala Mioriță, aflăm un crez statornic, limpede trasat printre așchiile construcțiilor spulberate de cutremurul contemporaneității iconoclaste: "iar tu Poesie/ să-mi fii făclie/ pe unde voi merge/ urma de mi-o șterge/ și voi poposi/ fără a mai fi/ umbră pe pământ
Noblețea discursului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7346_a_8671]
-
orice înfruntare a românului se dovedește năprasnică. Din cauză că el nu lasă nimic de la el. Este neîndurător. Nu are nici mamă, nici tată. E orfan cu acte. Fără excepții. Și, orice-ar fi, nu iartă pe nimeni. Dacă e cazul, nici măcar miorița proțăpită ascultătoare fix deasupra jeraticului. Între luptele fără capăt, românul zăbovește. Se repauzează în loisir. Se odihnește. Petrece cu neamurile, prietenii, cunoștințele, vecinii, dar, mai ales cu duducile. Și flecărește. Copios. E plin de vervă, are toane febrile, șuguie spumos
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
Dumitru Hurubă Ce vremuri erau când miorițele lăi-bucălăi se adăpau din izvoare cristalin-murmurânde în timp ce rumenii ciobănași cântau din fluiere de os!; când Vitoria Lipan, în calitate de Penelopă autohtonă, cumula funcțiile de ministru al justiției și de criminalist - cu succese mult mai notabile decât... Pardon? Mă scuzați: mi s-
Din basmele românilor by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13373_a_14698]
-
pocnit fără prejudecăți cu o cărămidă, Doamnă-sa fiind în legitimă apărare, în timp ce canalele de televiziune ar revărsa spre locuitorii patriei kilometri de peliculă cu știrea de senzație. Ș. a. m .d. Sigur că în prezent sunt alte vremuri, adică: unele miorițe au devenit oi, majoritatea cu pretenții de clonare sub blazon Dolly, iar altele, cărora „iarba nu le mai place/ Gura nu le mai tace..., au fost angajate, (para)normal (nu?), moderatoare tv; aceasta nu înseamnă că tot ce a fost
Din basmele românilor by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13373_a_14698]
-
au devenit oi, majoritatea cu pretenții de clonare sub blazon Dolly, iar altele, cărora „iarba nu le mai place/ Gura nu le mai tace..., au fost angajate, (para)normal (nu?), moderatoare tv; aceasta nu înseamnă că tot ce a fost mioriță, acum s-a metamorfozat în oaie, nuuu! Din ciopor fac parte și berbeci, spre stupefacția și chiar revolta spiritului lui Darwin autoexilat în Galapagos pentru a duce viață ascetică, după ce a văzut emisiunea de răgete Ciao, Darwin!, de la Antena 1
Din basmele românilor by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13373_a_14698]
-
direct, impactul este mult mai mare. De exemplu, încerc în această ultimă carte să promovez Eonul dogmatic al lui Blaga, o capodoperă unde el discută probleme de logică, și pe care am citit-o aici la New York. Totodată, discut problema Mioriței și a originilor. Pentru cei din România, care probabil de-abia așteaptă să plece din țară, numai Miorița nu este interesantă, dar eu le spun că americanii sînt foarte interesați de ce a generat acest poem și că are importanță în
Constantin Virgil Negoiță și inovațiile literar- matematice by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/16040_a_17365]
-
îngerii lui Blaga tânjitori, bolnavi, iar psalmii lui Arghezi mai îndată sfidând fiorul sacru, presimțirea (doar aceasta!) a divinității fiind ofranda altor argheziene stihuri. Aspră, în opinia noastră, restrictivă vedere, dar în același spirit în care I. N. considera tradiția Mioriței ca prea apăsătoare asupra spiritualității românești, întreaga noastră cultură, la rându-i, nerelevându-i un popor religios. Ceea ce rămâne, oricum, de discutat... Dar, zicem, acest sărăcit tablou meșterea punerea în valoare a textelor traduse de George Ciorănescu, în care, ce
Lirică religioasă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13324_a_14649]
-
a dezvoltat o stranie floră. Tot așa cum - sunt puțini ani de atunci - viziunea mistică a frumuseții românești, dezlegată de noi din apele materne ale Thraciei, a cunoscut pe lângă marele public, sub numele bizar de teorie mioritică (de la frumosul cuvânt românesc mioriță, mioară) o favoare excepțională. Istoricii literari vor avea să dezbată fenomenul acestei teorii înfățișate lumii sub forma unor opuri de dificilă doxă germanică, și pe care literatorii, cari i-au făcut faima, au impus-o cu argumente extrase tot din
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
a lăsat O țară mai rotundă. Voi azi ați scos-o la mezat, Străinii vă inundă. Aveți întinsul Bărăgan, Și nu aveți o pâine. Aveți și turme și ciobani, Dar duceți vieți de câine. Aveți bogații munți Carpați Și dulcea Mioriță, Păduri de brazi ce vă sunt frați, Și flori în poieniță. Aveți o deltă ca-n povești, Vedeți să nu v-o fure, Atâtea ape, atâția pești Și nu mâncați nici mure... Nici vii pe deal nu mai zăresti, Livezile
Poezia mişcării anti-Băsescu - Luceafărul 2011, varianta pentru piaţa Universităţii () [Corola-journal/Journalistic/23880_a_25205]
-
ce altceva fiind graviditatea?". Sau: „Nu-i pom pe după care să te dai. Nici om pe după care să te dai.". Sau: „E oare un popor un banc (unul de heringi sau. cu Bulă!), un cîrd de gîște, un tabun de miorițe?! (In timp ce Miorița-i un tabu!) E un popor echivalent cu un. ciopor?! E un popor un sac ticsit cu boabe, o inextricabilă bobină otova și-aceeași, - un «bobor»?!...". Sau: „Pavel Coruț & Olimpian Ungherea. In paranteză fie spus: un
Regulă și de-reglare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6803_a_8128]
-
ajuns în centrul de reeducare de la Pitești, cum, în plin comunism, a înființat un muzeu particular pe care l-a deschis publicului larg. Apoi poezii, o istorie a satului, o istorie a țiganilor robi. În fine, povești, snoave și o Mioriță interbelică a Partidului Țărănesc. Nu pot comenta în nici un fel cartea. Nu știu în ce cheie anume poate fi ea citită. Tot ce vreau e să semnalez existența acestui tip de document de istorie orală. Copilăria și adolescența altădată - volum
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
al înmormântărilor cu măști. Or, la astfel de ceremonie de unde mireasa nu poate lipsi, găsești de asemenea întruchipate luna, soarele, vitele din ogradă și locuitorii pădurii, figuri tradițional indispensabile. La o asemenea înmormântare locală am auzit pentru întâia dată o Mioriță spusă de o bocitoare (...). Și ascultând iar și iar vechea înregistrare, ni s-a părut firesc să comparăm Balada Mioriței cu înmormântarea cu măști din Țara Vrancei la care asistasem. Cât despre nume... s-ar putea ca transhumanț a, migrațiunea
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
am aflat că guru-ul nostru, Gregorian Bivolaru, a fost dibuit de poliția suedeză, multă vreme am trăit, împreună cu Haralampy, sentimentul unei frustrări, simțindu-ne oropsiți de Providență, fiindcă ne lăsase fără singurul guru de pe plaiul celor trei baci cu miorițele lor cu tot. - Cum adică, să fim un popor fără măcar un guru ? m-am revoltat. Și începusem să privim lehămetiți la toate emisiunile de televiziune; pentru că toate ni se păreau insipide, majoritatea fiind - gândeam noi - de la capo la coadă
Lipsa de guru naște poeți? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11663_a_12988]
-
disponibilitate. Orice corp străin răsare în fața minții sale neastâmpărate e degrabă înconjurat de spuma celulelor albe ale imaginației, imobilizat, distorsionat și deviat, modelat ca o plastilină, asumat, în cele din urmă, și inclus în inventarul propriu. Astfel, Laia e o Mioriță respusă în grai bănățean. Laie Hâncu, unul din cei trei ciobani, e victima lecturilor obligatorii, aș zice. Când Laia, mioara lui, îl privește înlăcrimată și behăie sfâșietor, iar câinele Dolca „scheaună îndelung, a moarte”, baciul „se simți năpădit de neliniște
Scrisul, cu bucuria lui intrinsecă by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4418_a_5743]
-
de studiu, când tocmai învățasem cuvântul „picior”, pentru ilustrarea numeroaselor sale sensuri, lectorița noastră ne-a spus și versul „Pe-un picior de plai, pe o gură de rai...” din Miorița. Pe-atunci habar n-aveam ce sau cine era „miorița”, dar mi-a plăcut muzicalitatea versurilor, iar în anul doi, ca un exercițiu de memorie, am învățat Miorița pe de rost. Cât despre hotărârea de a traduce literatură română, aceasta a venit după cele trei luni petrecute la Mogoșoaia, cu
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
cu multe din accentele sarcastice de revoltă față de mersul culturii române din interviurile și articolele lui Gelu Ionescu („Asta e - la tîrlă n-ai nevoie de dicționar, îți ajunge cîntatul din frunză. Sau behăitul incontinent al ovinei mitice, zisă și mioriță."); e deja o „declarație publică" din care eul încearcă să se extragă, dintr-un fel de prea multă discreție. Gelu Ionescu e un om care-și refuză amăgirea (sînt aproape dureroase rîndurile în care spune că nu s-a aflat
Document moral by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13863_a_15188]
-
procurat publicației aservite ideologic "o doză mare de curaj cetățenesc". Edgar Papu nu rămîne dator, tămîindu-l pe noul pontif publicistic C.V.T., ale cărui stihuri sunt comparate cu cele ale lui Arghezi. Dar autorul Cuvintelor potrivite îi apare depășit, deoarece "în Miorița lui Corneliu Vadim Tudor (...) blestemele se situează într-un perfect acord tonal cu revolta poetului, revoltă, la rîndul ei, cu o adresă precisă (...). Expresie vie a zilelor noastre, creația poetică a lui Corneliu Vadim Tudor se leagă indisolubil și de
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
STIROM SĂ BUCUREȘTI 3 17 335790 COMPANIA CONCRETE SĂ BUCUREȘTI 3 18 336290 ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ - ASIROM SĂ BUCUREȘTI 2 19 338363 MONDIAL ASSURANCES SĂ BUCUREȘTI 1 20 339474 FAUR SĂ BUCUREȘTI 3 21 341563 BIOFARM SĂ BUCUREȘTI 3 22 343009 MIORIȚA COM SRL BUCUREȘTI 3 23 350278 ALCEDO SRL BUCUREȘTI 3 24 351290 SEMROM MUNTENIA SĂ BUCUREȘTI 3 25 361218 REGIA AUTONOMĂ DE DISTRIBUȚIE A ENERGIEI TERMICE BUCUREȘTI R.A.D.E.T. RA BUCUREȘTI 3 26 361234 SOPREX-IMI SĂ BUCUREȘTI 5 27
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147199_a_148528]
-
non-uman, Soacra cu trei nurori ne permite să sesizăm cum lucrează distanțarea ironică a autorului față de propriile personaje, Harap Alb este un joc cu false identități, Capra cu trei iezi, un basm anti-mioritic în același fel ca Baltagul, iar în Miorița însăși mama ciobanului este, din aceeași familie cu Vitoria Lipan, adeptă a pedepsirii vinovaților. Eminescu apare, din punctul de vedere al miturilor personale, o "natură funciar schizoidă", identificîndu-se cu Narcis (personalitatea scindată, dublul, de obicei feminin, fiind thanatic) sau cu
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]