6,536 matches
-
natura lor” (λαμρα κατα φύσιν) - și au nevoie de iluminare spirituală. Mântuirea înseamnă procesul prin care sufletul devine frumos interiorizând slava plină de lumină a lui Hristos. Sfântul Grigorie ilustrează importul soteriologic al Cântării Cântărilor utilizând conversia Sfântului Pavel: „Pavel, mireasa lui Hristos, radia din întuneric”<footnote Ibidem, 61. footnote>. Prin urmare, așa cum întunecimea miresei s-a transformat în frumusețe, tot așa Pavel, „un blasfemiator, un persecutor, insultător și întunecat (μέλας)”, devine iluminat, din punct de vedere spiritual, după chipul lui
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
prin care sufletul devine frumos interiorizând slava plină de lumină a lui Hristos. Sfântul Grigorie ilustrează importul soteriologic al Cântării Cântărilor utilizând conversia Sfântului Pavel: „Pavel, mireasa lui Hristos, radia din întuneric”<footnote Ibidem, 61. footnote>. Prin urmare, așa cum întunecimea miresei s-a transformat în frumusețe, tot așa Pavel, „un blasfemiator, un persecutor, insultător și întunecat (μέλας)”, devine iluminat, din punct de vedere spiritual, după chipul lui Hristos. Această transformare de la întuneric la lumină, cu alte cuvinte, de la păcat la mântuire
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
interesant este faptul că el comentează că „etiopienii vor deveni de culoare albă” în orașul ceresc, o schimbare care marchează simbolic transformarea lor mântuitoare. Aplicat la narațiune, el susține că acest pasaj relevă bunătatea demonstrată de Mire în acceptarea unei mirese negre. Totuși, citit alegoric, pasajul depune mărturie asupra bunătății lui Hristos, care primește „sufletul înnegrit” și-i restaurează frumusețea prin alăturarea de El (τῇ πρòς ἑαυτὸν κοινωνία καλὴν ἀπεργάζεται). După Sfântul Grigorie, mântuirea sufletului urmează purificării de păcat. Dar starea
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
cât și fizic. Însă, așa cum am văzut, el subliniază o corelație între întuneric și păcat la nivel spiritual. După explicarea versului al cincilea, Părintele Capadocian continuă prin a expune versul al șaselea, strâns asociat cu cel anterior. Se pare că mireasa, deși la origine nu era neagră, devine neagră ca urmare a expunerii la soare: „Nu vă uitați că sunt negricioasă, că doar soarele m-a ars” (Cântarea 1:6). Alegoric, acest vers explicitează originea răului, reprezentat simbolic de pigmentarea miresei
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
mireasa, deși la origine nu era neagră, devine neagră ca urmare a expunerii la soare: „Nu vă uitați că sunt negricioasă, că doar soarele m-a ars” (Cântarea 1:6). Alegoric, acest vers explicitează originea răului, reprezentat simbolic de pigmentarea miresei. Tot așa cum mireasa s-a născut albă, sufletul s-a născut fără păcat. Mai mult, așa cum mireasa a devenit neagră prin expunerea la soare, sufletul devine păcătos prin cedarea în fața tentației sau ispitei. „Cauza întunecimii nu este atribuită Creatorului, ci
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
origine nu era neagră, devine neagră ca urmare a expunerii la soare: „Nu vă uitați că sunt negricioasă, că doar soarele m-a ars” (Cântarea 1:6). Alegoric, acest vers explicitează originea răului, reprezentat simbolic de pigmentarea miresei. Tot așa cum mireasa s-a născut albă, sufletul s-a născut fără păcat. Mai mult, așa cum mireasa a devenit neagră prin expunerea la soare, sufletul devine păcătos prin cedarea în fața tentației sau ispitei. „Cauza întunecimii nu este atribuită Creatorului, ci originea sa este
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
uitați că sunt negricioasă, că doar soarele m-a ars” (Cântarea 1:6). Alegoric, acest vers explicitează originea răului, reprezentat simbolic de pigmentarea miresei. Tot așa cum mireasa s-a născut albă, sufletul s-a născut fără păcat. Mai mult, așa cum mireasa a devenit neagră prin expunerea la soare, sufletul devine păcătos prin cedarea în fața tentației sau ispitei. „Cauza întunecimii nu este atribuită Creatorului, ci originea sa este atribuită liberei voințe a fiecărei persoane”<footnote Ibidem, 62. footnote>. Rezultă că întunecimea nu
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
urmare, antropologia pe care o elaborează pe baza Cântării 1:6 consolidează asocierea negativă dintre întunecime și păcătuire. Întunecimea, susține Sfântul Grigorie, rezultă dintr-o pervertire a albului originar, condiție pură a sufletului. Autorul patristic se întoarce la tema frumuseții miresei în cea de-a patra omilie a sa. Înainte de a comenta asupra panegiricului pasional în versurile 1-16 ale capitolului întâi, el se oprește pentru a reflecta încă o dată asupra naturii frumuseții și stricăciunii spirituale, un subiect pe care îl introdusese
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Apariția păcatului a viciat capacitatea sufletului de a reflecta lumina lui Dumnezeu. Sfântul Părinte Grigorie observă că versul al cincilea indică simbolic această problemă: „Totuși, el (sufletul) s-a decolorat și înnegrit din cauza interpunerii viciului, după cum am auzit-o pe mireasă spunând la începutul Cântării Cântărilor: neglijența ei în îngrijirea viei a înnegrit-o (1:5)”. Ca urmare, păcatul reprezintă eșecul sufletului de a urma calea binelui său natural și corect. În starea sa păcătoasă, sufletul „își schimbă culoarea și se
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Grigorie nu-și bazează interpretarea alegorică pe păcătoșenia sufletului întunecat. Din contra, subliniază soluția, nu problema, spicuită din Cântarea 1:5. Pătat de păcat și limitat în capacitatea sa de a reflecta divinul, sufletul are nevoie de slavă, tot așa cum mireasa are nevoie de sfințire. Nedorind să o abandoneze, Dumnezeu îi redă starea de frumusețe originară, ceea ce corespunde mântuirii sufletului de către Dumnezeu: „Dumnezeu, Care modelează toate lucrurile în înțelepciunea Sa, îi îngrijește miresei diformitatea. Nu inventează pentru ea o frumusețe care
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
divinul, sufletul are nevoie de slavă, tot așa cum mireasa are nevoie de sfințire. Nedorind să o abandoneze, Dumnezeu îi redă starea de frumusețe originară, ceea ce corespunde mântuirii sufletului de către Dumnezeu: „Dumnezeu, Care modelează toate lucrurile în înțelepciunea Sa, îi îngrijește miresei diformitatea. Nu inventează pentru ea o frumusețe care să nu fi existat anterior. Ci o conduce înapoi la starea inițială de slavă îndepărtând ceea ce a fost înnegrit prin rău, schimbându-i culoarea într-una care nu este murdărită”<footnote Sf.
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
75. footnote>. Un suflet negru, deformat, nenatural și pângărit, reclamă mântuirea, sfințirea, anume, întoarcerea la frumusețea neprihănită a sufletului, prin îndepărtarea murdăriei păcatului. În interpretarea sa asupra Cântării 1:5, Sfântul Grigorie postulează constant o matrice simbolică, în care întunecimea miresei reprezintă starea de păcat a sufletului. La început, sufletul posedă o calitate frumoasă, exprimată prin metafora albului sau strălucirii. Dar odată ce păcatul i-a corupt frumusețea originară, sufletul dezvoltă o calitate urâtă, exprimată prin metafora întunecimii. Din moment ce păcatul și tentația
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
P. Migne, Paris, 1857-1866, atât traducerea românească a părintelui I. Buga, apărută în col. PSB, vol. 29, cât și ediția editată de Herbertus Musurillo, (Gregorii Nysseni Opera, VII), Leiden:Brill, 1964; ultima a fost folosită și la prezenta notă. footnote>. Mireasa, înconjurată de noaptea divină, îl caută pe Cel ascuns în întuneric (181.13-14). Spusa miresei: „L-am chemat, dar nu m-a auzit” înseamnă că iubitul este de nenumit. Oare cum poate, se întreabă marele Capadocian, Cel care este deasupra
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
vol. 29, cât și ediția editată de Herbertus Musurillo, (Gregorii Nysseni Opera, VII), Leiden:Brill, 1964; ultima a fost folosită și la prezenta notă. footnote>. Mireasa, înconjurată de noaptea divină, îl caută pe Cel ascuns în întuneric (181.13-14). Spusa miresei: „L-am chemat, dar nu m-a auzit” înseamnă că iubitul este de nenumit. Oare cum poate, se întreabă marele Capadocian, Cel care este deasupra a oricărui nume (Filip. 2, 9) să fie descoperit printr-un nume?”<footnote Referire la
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Alexandria”, în Vigiliae Christianae, Vol. 59, Nr. 2, 2005, p. 165. footnote>. Cu alte cuvinte, Sfântul Grigorie, în omilia 6<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, GNO, 179. footnote>, ajunge la versurile de deschidere ale Cântării 3, unde mireasa strigă: „Noaptea-n pat l-am căutat pe dragul sufletului meu, l-am căutat, dar, iată, nu l-am mai aflat. Scula-mă-voi, miam zis, și-n târg voi alerga, pe ulițe, prin piețe, amănunțit voi căuta pe dragul
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
l-am căutat, dar, iată, nu l-am mai aflat. Scula-mă-voi, miam zis, și-n târg voi alerga, pe ulițe, prin piețe, amănunțit voi căuta pe dragul sufletului meu”. În acest tablou înfățișat de Sfântul Părinte, avem acea mireasă, care este arătată pe parcursul Cântării că progresează de la perfecțiune la perfecțiune; și totuși, se pare că obține, nu cum ne-am aștepta, pe Iubitul pe care-L caută, ci numai mirare și aparentă frustrare. Ea și-L imaginează pe Dumnezeu
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
această situație, ea deplânge faptul că simte nevoia de Bine. Ca una care nu posedă încă prezența dorinței sale, rămâne surprinsă și nesatisfăcută”. Apoi, Sfântul Grigorie reiterează ideea, pentru a se asigura că nu ne-a scăpat din vedere. Când mireasa spune că l-a căutat pe cel pe care îl iubește în patul ei noaptea, cuvântul „noaptea”, consideră Sfântul, „indică spre contemplarea lucrurilor nevăzute, în maniera lui Moise, care a pătruns în întunericul unde se afla Dumnezeu - Dumnezeu Care a
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
consideră Sfântul, „indică spre contemplarea lucrurilor nevăzute, în maniera lui Moise, care a pătruns în întunericul unde se afla Dumnezeu - Dumnezeu Care a făcut din întuneric locul Lui de ascundere care-L împresoară. Și intrând în acest întuneric, ce află mireasa este că „e încă departe de a atinge perfecțiunea, ca și acei care nici n-au început încă ... Într-adevăr [spune ea] am pus stăpânire pe iubirea pentru Acel pe care-L doresc; dar obiectul iubirii mele a zburat din
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
sufletului cu Dumnezeu Care este dincolo de înțelegerea oricărei imagini și oricărui concept. O astfel de imagine evocatoare o constituie patul marital, el însuși un simbol al unirii<footnote In Canticum canticorum, IV, GNO, 108.11 și 109.1. footnote>. Însoțitoarele miresei descriu patul lui Solomon în omilia a șasea pentru a declanșa în mireasă dorința de unire<footnote Ibidem, VI, 190.2-3. footnote>. Într-adevăr, mireasa a cunoscut deja unirea, după cum tocmai s-a scris în omilia întâi, și a atins
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
astfel de imagine evocatoare o constituie patul marital, el însuși un simbol al unirii<footnote In Canticum canticorum, IV, GNO, 108.11 și 109.1. footnote>. Însoțitoarele miresei descriu patul lui Solomon în omilia a șasea pentru a declanșa în mireasă dorința de unire<footnote Ibidem, VI, 190.2-3. footnote>. Într-adevăr, mireasa a cunoscut deja unirea, după cum tocmai s-a scris în omilia întâi, și a atins o considerabilă perfecțiune<footnote Ibidem, 175.16-179.20. footnote>. Dar același pat este
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
al unirii<footnote In Canticum canticorum, IV, GNO, 108.11 și 109.1. footnote>. Însoțitoarele miresei descriu patul lui Solomon în omilia a șasea pentru a declanșa în mireasă dorința de unire<footnote Ibidem, VI, 190.2-3. footnote>. Într-adevăr, mireasa a cunoscut deja unirea, după cum tocmai s-a scris în omilia întâi, și a atins o considerabilă perfecțiune<footnote Ibidem, 175.16-179.20. footnote>. Dar același pat este acum înconjurat de întuneric, iar în acest întuneric, ea simte că nici
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
In Canticum canticorum, VI, GNO, 183.2-3. footnote>. Abandonând tot ceea ce a înțeles vreodată, îl găsește pe Preaiubit, nu prin înțelegere, ci prin înțelegerea incomprehensibilă a credinței<footnote Ibidem, 183.7-9. footnote>. În această prezentare mișcătoare a căutării Preaiubitului de către mireasă, vedem la lucru strategia pedagogică a cărții In Canticum canticorum. Imaginea erotică a patului nupțial (uniunea cu Cuvântul) este prezentată în fața miresei. Aceasta îi trezește dorința de a-l căuta pe Preaiubit (lucrarea Duhului Sfânt, deși admitem că este oarecum
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
prin înțelegerea incomprehensibilă a credinței<footnote Ibidem, 183.7-9. footnote>. În această prezentare mișcătoare a căutării Preaiubitului de către mireasă, vedem la lucru strategia pedagogică a cărții In Canticum canticorum. Imaginea erotică a patului nupțial (uniunea cu Cuvântul) este prezentată în fața miresei. Aceasta îi trezește dorința de a-l căuta pe Preaiubit (lucrarea Duhului Sfânt, deși admitem că este oarecum mai tacită aici). Imediat, contextul migrează spre apofatic, semnalizat de marcajele apofatice grigoriene, cum ar fi întunericul și diversele expresii oximoronice: mireasa
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
miresei. Aceasta îi trezește dorința de a-l căuta pe Preaiubit (lucrarea Duhului Sfânt, deși admitem că este oarecum mai tacită aici). Imediat, contextul migrează spre apofatic, semnalizat de marcajele apofatice grigoriene, cum ar fi întunericul și diversele expresii oximoronice: mireasa se află într-o stare de perfecțiune, dar încă la chiar începutul călătoriei sale; ea cunoaște prin necunoaștere; înțelege prin înțelegerea credinței ceea ce prin definiție nu poate fi niciodată înțeles. Mai mult, vedem cum dorința, atrasă și amplificată se mută
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
corecte pentru uniunea prin credință cu Preaiubitul. Într-adevăr, înțelegerea incomprehensibilă a uniunii prin credință a transformat înțelegerea noetică-erotică într-o palmă deschisă a receptivității bucuroase. În sfârșit, vedem încă o dată această educație apofatică a dorinței revărsându-se în logofatic: mireasa se întoarce și vorbește fiicelor Ierusalimului. Acest discurs are același efect asupra lor pe care l-a avut Cuvântul asupra ei. Prin urmare, și ele „se înalță la un același nivel al iubirii, astfel ca voința Mirelui să poate fi
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]