3,438 matches
-
călcîiele înalte,/ Copii nu-ți face, - nu e la modă” etc. (Flăcăul bălai). Consecventă cu această morală contra orașului, nu vrea nici măcar să moară în el, preferînd cîmpul cu flori: „Vreau să mor în noaptea de vară,/ În cîmpul cu miresme de flori,/ Cu cerul încărcat de stele,/ Cu lumină de lună,/ În plină tăcere” (Dorință). Ana nu-i poetă morbidă, dar cam toate-i sunt întunecate: „Prezentul e trist și întunecat/ Ca ziua neguroasă de toamnă,/ Viitorul e brumă adumbrită
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
în starea incultă.” „Acest fel de natură primară, e așa de crudă și de încărcată de seve, încât individul cuprins de mari beții cade frânt, adormit.” „Individul simte o amorțire, se vede căzut în tumultoasa mișcare germinativă și la o mireasmă prea tare ori la un sunet mai prelung dorește s’adoarmă sau chiar să moară.” Avem regresiunea în toată cuprinderea: și putrefacția, și fertilitatea ei. Pe bună dreptate, Călinescu pune mereu împreună descompunerea și germinația, dar accentuează într-un singur
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2394_a_3719]
-
reușite, surprinzînd transformări reale, tipice (precum explozia puternică a oclusivei intervocalice, simplificarea grupurilor consonantice finale, pierderea totală a lui i devocalizat ș.a.): "ioppersonal", "fappa rîu", "bătînccu unghiile", "nus cei în capu lor", "finccă", "numaccă", "crecca ud", "îi simm chiar și mireasma", "egzaccaa tunci", "am statodrumu", "va dat seama". Nu lipsesc apocopele limbajului familiar modern: "azi d dimi", "să casă co mexicanca", "cu priviri rata", lungirea expresiva a sunetelor, realizarea orală a articolului ("autobuzu"), contopirile grupurilor de cuvinte în fluxul vorbirii (în
Scriere experimentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18180_a_19505]
-
cuminte, Cununi de iederă-mpletesc ; Sunt peșteri unde,-n zi fierbinte, Sfioșii cerbi se-adăpostesc, Si viață-n țoi, si strălucire, Si frunzele în freamăt blând, Și mii de ierburi respirând, Și mii de glasuri în vorbire ! Dogoarea dulcilor amiezi, Mireasma nopților senine, De roua și răcoare pline, Cănd stelele sclipind le vezi Că ochii tinerei gruzine !... Dar, vai, splendoarea-ntregii firi Nu poate-n inima pustie A demonului să învie Nici forțe noi, nici noi simțiri ; La toate-aceste, cel semeț
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
Pecetea ,moarte ,cănd ți-o pui , Putere s-o sfărime nu-i ! XIV În nici o zi de sărbătoare Strai mai frumos și mai bogat Tamara-n viața n-a purtat . Și flori de munți , nespus de rare , Cern , după datina străveche , Mireasma lor fără pereche ; În moarte mâini cum strânse șanț Iau bun rămas de la pământ ! Pe chipul ei , încremenit , Nimic nu-i amintea sfârșitul Sub foc de pătimi și de chin ; Asupra adormitei fete Plutea nespusa frumusețe A marmorei , acel senin
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
analitice, imaginarul său dizolvant îi restituie coeziunea, în perspectiva bucolismului transilvan, ale cărui sucuri izvorăsc de mai departe de Blaga, din Coșbuc, Iosif, Goga. Obîrșiile nu sînt abandonate, ci reformulate. Satul primordial tresaltă în asprimile sale îmblînzite, în culorile și miresmele sale cuprinse de combustia propriei lor naturi, învecinîndu-se cu utopia: "Ai grijă cum apropii degetele de struguri/ cerul e chiar în dosul frunzelor viu ca trupul/ fetei pe care cuvintele au amețit-o și s-a urcat în/ podul grajdului
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
vorbi/ despre cărți, despre fluturi sau despre haine uzate;/ vorbim despre ei ca și cum n'ar mai fi/ decît reproduceri pe cărți ilustrate,/ anemice còpii, decolorate,/ tot mai puține păreri - și tot mai tîrzii./ Vorbim ca și cum din păduri ne-ar veni/ miresme de ierburi și de frunze uscate,/ plante retrase în singurătate/ ca umbrele seara de prin case pustii./ Vorbim ca și cum nemaifiind și-au pierdut/ sub propria mască înfățișarea/ și graiul și harul și mersul și starea/ și-acum rătăcesc în necunoscut
Un ceas de hârtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16930_a_18255]
-
prin excelență al mitului obîrșiilor salutare care este mediul rural, se prezintă supus unui suflu al degenerării, al descompunerii, al extincției: "Pe o ramură înlăuntru, un fruct, ceară verzuie,/ Se coace, se mistuie în răstimpul unei iluminații./ Grădinar încrezător aștepți miresme/ De la moartea răsădită în constelații" (Narcis oglindindu-se în Styx). Satului i se închină un contraimn al divorțului elementelor, al dizarmoniei patetice, al mistuirii în flăcări ce cuprind și tărîmul morților: "Crucile de lemn trosnind în flăcări, îmbrățișări ce se
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
rândurile cuprinse în CARTEA IUDITEI din Biblie. După rugăciune, Iudita se gătește cochetă, punând la cale planul ei de spioană intratabilă... ...,, Și scoțând sacul, s-a dezbrăcat de veșmântele ei de văduvie, s-a îmbăiat și s-a uns cu miresme, și-a pieptănat părul, și-a pus turban în cap și s-a îmbrăcat cu hainele ei de veselie... Apoi... își puse colierele, brățările, inelele, cerceii și toate podoabele ei... Și dădu roabei sale un burduf cu vin și un
Despre Femei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15715_a_17040]
-
și învingătoarea pulbere. Glasul ei nu se oprea, se pierdea pur și simplu. Era semiîntunericul tulbure, cu miros de coșciug, dulceag,... de la glicina a doua oară înflorită pe zidul de afară în care soarele de septembrie liniștit și frenetic, cu mireasma difuză, distilată... în care izbucnea din cînd în cînd fluturarea vie, noroasă a vrăbiilor..." * Interesant, cei trei scriitori francezi citați la început sunt mult mai apropiați de Balzac și de Stendhal, în raport cu Proust, care, nu numai cronologic pare că este
Tatăl nostru Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16180_a_17505]
-
umil și mai greu" (Pavilionul de noapte). Paradoxal, Alexandru Mușina își resimte criza ca o consolare, vorbind despre "căldura singurătății" (Ruth și eu cel tînăr) și specificînd dubla valență a "florilor răului", "cînd însăși duhoarea trupului tău se preface în mireasmă" (ibidem). Alexandru Mușina, Tea, Ed. Axa, Botoșani, 1999, 158 pag., preț nespecificat.
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
Canticorum, Omilia a V-a, P. G. XLIV, col. 876B); cf. N. V. Stănescu, Progresul în cunoașterea lui Dumnezeu cu referire specială la Sfântul Grigorie de Nyssa..., p. 28. Norme de redactare Pentru Sfântul Grigorie, în opera In Canticum canticorum, cuvântul „miresme” - „mirodenii” ține locul excelențelor - sau, am putea spune, al „virtuților” - ființelor umane. Lucrurile care conferă picanterie tocăniței serbede a existenței umane sunt „înțelepciunea, temperanța, dreptatea, curajul, prudența și celelalte aidoma; și fiecare individ își asumă o altă mireasmă pe măsură ce este
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
canticorum, cuvântul „miresme” - „mirodenii” ține locul excelențelor - sau, am putea spune, al „virtuților” - ființelor umane. Lucrurile care conferă picanterie tocăniței serbede a existenței umane sunt „înțelepciunea, temperanța, dreptatea, curajul, prudența și celelalte aidoma; și fiecare individ își asumă o altă mireasmă pe măsură ce este atins de [aceste mirodenii] conform puterii și alegerii sale”48. Aceste calități care condimentează viața umană nu pot fi „comparate”, scrie el, „cu virtutea absolută despre care profetul Habakkuk declară că înconjoară cerurile când spune, «virtutea Sa a
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
el, „cu virtutea absolută despre care profetul Habakkuk declară că înconjoară cerurile când spune, «virtutea Sa a învăluit cerurile»„49. Această „virtute absolută”, spune Sfântul Grigorie, „este Înțelepciunea însăși și Dreptatea însăși, și Adevărul însuși”; și aceasta ne explică de ce mireasma parfumurilor divine este infinit mai plăcută decât a tuturor mirodeniilor umane puse împreună. Cineva ar putea gândi că acest contrast - dintre micimea excelenței umane și „virtutea absolută” întrupată în Cuvântul divin - ar putea descuraja aspirația și efortul uman, dar Sfântul
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
venind în suflet și sufletul din nou emigrând în Dumnezeu”57. Comentariul la Cântarea Cântărilor ne oferă mai multe exemple remarcabile care ne fac să revedem aceleași idei din paragraful precedent, grupate în jurul metaforei cursei: „Pricina dragostei (αγάπη) sufletelor este mireasma parfumului Mirelui, spre care ea aleargă (τρέχονται) fără încetare, tinzând (επεκτεινομέναι) spre ceea ce este înainte și uitând ceea ce este în urmă. «Căci noi alergăm în urma ta, după mirosul parfumurilor tale». Dar unele (suflete) care n-au atins perfecțiunea în virtute
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
comorile din cămări”58. Imaginea cursei este deci evocată aici de textul Cântării Cântărilor. Atracția din partea lui Dumnezeu este exprimată prin metafora parfumului 59. Regăsim aici această imagine a sufletului purtat „pe urmele” lui Hristos: „Cauza dragostei (ἀγάπη) (sufletelor) este mireasma parfumului Mirelui, spre care ea aleargă (τρέχονται) fără încetare, tinzând (ἐπεκτεινομέναι) spre ceea ce este înainte și uitând ceea ce era în urmă. Noi alergăm în urma Ta după mirosul parfumului 57 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
Acasa > Poeme > Devotament > DESTIN ÎN CULORI Autor: Roberta Sanders Publicat în: Ediția nr. 1530 din 10 martie 2015 Toate Articolele Autorului Destin în culori Te uită cum primăvara-n culori a venit Și florile ei au mireasmă de tei Iubirea se-nalță! Nu, nu a murit! Păstreaz-o în suflet ca pe un temei. De este legală sau ilegală Întreabă Rio de Palazzo de vrei Cerul cu sclipiri de aștri ce-i peste Ponte dei Sospiri...Privește, e-
DESTIN ÎN CULORI de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382699_a_384028]
-
8 Martie: eu te iubesc, penelopă stai întinsă tu, femeie, pe un pat de vise dulci, parc-ai sta în așteptare și nu vreai ca să te culci, ai pe cap maramă albă, trup de aur, sâni de aur, plămădită din miresme, de un mare meșter faur, în vârtejuri diafane doar privirea în nocturn te-nfășoară în lințolii și-n inele de saturn, treci printre cărări pierdute, la umbră de chiparoși, îți privești oglinda în față și cu ochii tăi frumoși te
EU TE IUBESC, PENELOPĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382710_a_384039]
-
Săndica să scape de rochița scurtă, în timp ce fata îl ajută să-și scoată pantalonii și tricoul. Cu mâinile tremurând de excitație, Mircea desfăcu capsele sutienului, lăsând liberă frumusețea sânilor, ce fremătau de nerăbdare. - Ce frumos miroși! Parcă ai adunat toată mireasma florilor de primăvară de pe câmpie, spuse Mircea explorându-i lobul urechii, coborând apoi pe gât și pe sânii ce se legănau jucăuși în timp ce ea se frământa continuu prin patul larg, mișcându-și cu frenezie într-un ritm alert șoldurile lângă
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > DE DRAGUL TĂU Autor: Margareta Merlușcă Publicat în: Ediția nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului De dragul tău De dragul tău, magnolia-nflorește, Flori parfumate, ea îți dăruiește, Iar liliacul, sărută ochii tăi căprui, Oleandru-și îndulcește, mireasma-i amărui. De dragul tău, o rază jucăușă, Cu-n voal de-argint, te-așteaptă lângă ușă, Și-n păr, ți-a prins mici flori de portocal, Iar crinii, ți-au adunat nectar într-un pocal. De dragul tău, și codrul înverzește
DE DRAGUL TĂU de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382792_a_384121]
-
nr. 2244 din 21 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Pământul e încă stăpânit de-o albă iarnă, În ghiocei se vor preface fulgii de zăpadă, Dar un viu alb îl va-nlocui pe-acesta rece Și va-ncălzi speranța cu mireasma-i dulce. O primăvară timpurie inalță-un ghiocel Din frig și-ntuneric, făcându-l un simbol, El strigă cu putere bătând din clopoțel : -Veniți cu bucurie, să vă-nveselesc nițel ! Un pâlc de viorele-n verdele din lunca S-a îmbrăcat
-IUBITI VESTITORII: BRÂNDUŞE, GHIOCEI ŞI VIORELE! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382798_a_384127]
-
Sorbi lacrimi din stele. Femeie ascunsă-n născociri Porți diamantele luminii Spre lanțul dulce al iubirii! Din prea multă ignoranță... Femeie stelară, ochii nu pot să te vadă? Cu aceleași doruri pentru tine Primăvara iarăși vine! Cu sânii plini de miresme din flori... Adâncu-ți pătrunde prin nori Tainic zbor pe-aripi de cocori Femeie din stele ce apune-n zori! Referință Bibliografică: FEMEIE DIN STELE / Zamfira Rotaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2244, Anul VII, 21 februarie 2017. Drepturi de
FEMEIE DIN STELE de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382796_a_384125]
-
de pensionari, foști impiegați la cancelarie ca dl. Popescu, care trăiesc cu voluptate reîntoarcerea în natură. Cu tramvaiul cu cai, dl.Popescu și consoarta ajung la Filaret, la Franț horticultorul, și acolo, „când ieșiră în ulicioara liniștită și plină de miresmele zarzărilor, văzură la capătul ei întinsa câmpie a Filaretului... Departe se zăreau vii cu căsuțe vesele, înnecate în valuri de verdeață, pe care petele albe ale copacilor înfloriți păreau bucăți de spumă” (La Filaret, 1905). Doar în literatura ultimului secol
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
vadă mormântul". Evanghelia după Marcu: "Și dis-de-dimineață în prima zi a săptămânii, duminică, pe când răsărea soarele au venit la mormânt". Evanghelia după Luca: Iar în ziua cea dintâi a săptămânii (duminica) foarte de dimineață au venit ele la mormânt aducând miresmele pe care le pregătiseră. Evanghelia după Ioan: "Iar în ziua întâi a săptămânii, dumineca, Maria Magdalena a venit la mormânt dis-de-dimineață". Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei a ținut să precizeze faptul că decizia Sfântului Sinod nu afectează cu nimic calendarul
Duminică, prima zi din săptămână () [Corola-journal/Journalistic/27382_a_28707]
-
de invidiat. Charles, pilotul, va fi mitraliat de un avion german, unul dintre foștii săi camarazi va fi făcut una cu pământul de un abuz, un altul, rătăcind bezmetic între liniile de front, atras de o neobișnuită liniște și de miresmele primăverii, va fi prins, judecat sumar și executat. În urma unui atac cu gaze, al patrulea se va întoarce acasă orb; se va întoarce și Anthime, nu înainte de a primi felicitările celor rămași să îndure în continuare pentru norocul de a
La război ca la război by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/2755_a_4080]