1,265 matches
-
în versurile sale nemuritoare. Tânăra înălța în eter prin melodia ce-o interpreta, un imn al iubirii ce învăluia cu mantia sa fermecată perechea așezată, pe banca îndrăgostiților cum o pot numi ieșenii, desub ramurile pline cu flori galbene, plăcut mirositoare, deoarece orice pereche s-ar așeza pe ea, nu poate decât să fie cuprinsă de vibrațiile energetice ale teiului, dătătoare a unei călduri sufletești și a unei dorințe de viață, cum numai acolo o poți găsi cu atâta pregnanță. Simți
SUB TEIUL LUI EMINESCU, A RĂSĂRIT IUBIREA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383438_a_384767]
-
cea mai mică instituție. Nu poți înțelege acum, dar sistemul întreg este corupt. Aici trebuie acționat cu voință politică și justiție corectă și determinată care să acționaze aidoma unui chirurg când curăță o rană, așa să chiureteze toată cangrena urâtă, mirositoare și aducătoare de moarte din sistem . - Corupt? Cum îi dădeam eu 25 de lei Gorilei să mă lase să-l văd pe Gilă? -Da Florine, asta este forma cea mai mică de corupție, trafic de influență și abuz în serviciu
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XIV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382778_a_384107]
-
așteptat-o la ieșire, cu un buchet enorm de flori. Nu mai văzuse în viața ei un asemenea aranjament floral. Abia l-a putut zări printre multitudinea de frunze și petale, care mai de care mai colorate și mai frumos mirositoare. Era în al nouălea cer! Se simțea răsfățată, și culmea, îi făcea chiar mare plăcere. Tot acolo, o așteptau și soții Petrescu, cum o așteptaseră de altfel, toată stagiunea trecută.Merse la ei și-i îmbrățișă cu tot dragul. Acum
ÎNGER SAU DEMON CAP.III de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382825_a_384154]
-
chiar din această primăvară, tot ce am mai scump pe lume, a mea viață plină de iubire. Vă aștern în cale flori anume, care și ele au un nume, ce se potrivește de minune, cu al dumneavoastră nume. Aceste flori mirositoare, cu miresme și savoare, le aștern în calea d-voastră, iar pe alături flori în glastră. Vă dau răspuns la orice întrebare și-n fiecare zi vă trimit scrisoare, cu gândurile mele ce cu ardoare, vor să se îndrepte către
OFERTĂ SPRE IUBIRE de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382938_a_384267]
-
te scalzi în roua lor, ești frumoasă și dragă cui vrei tu. Plante oracol, plante magice, plante tămăduitoare, sânzienele sunt ipostaze vegetale ale zânelor cu același nume... “Du-te Soare, vino Lună, Sânzienele îmbună,/ Să le crească floarea floare,/ Galbenă, mirositoare,/ Fetele să o adune,/ Să le prindă în cunune...”. Iulia Gorneanu (jurnalul.ro)
Bate la poartă Noaptea de Sânziene…. [Corola-blog/BlogPost/92417_a_93709]
-
margine a prăpastiei, până când, stingându-se, avea să dispară și modul său de a înțelege viața, și pe Gacel Sayah îl durea să accepte că face parte dintr-o generație obligată să admită acest adevăr incontestabil. Camioane gigantice și rău mirositoare traversau Sahara de la nord la sud și de la est la vest, fiecare transportând încărcătura a treizeci de cămile; ca urmare, caravanele greoaie începeau să dispară de pe fundalul presărat cu dune. Instrumente surprinzătoare făceau legătura cu sateliții artificiali care se învârteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
așa de vechi și uzați, că păreau mai curând relicve din timpuri foarte îndepărtate decât bani adevărați în circulație. Acum însă, în adâncurile „Peșterii gazelei“ se ascundea un sac de culoare țipătoare burdușit cu bancnote noi, lucitoare și îmbătător de mirositoare, cum nu mai circulaseră niciodată în toată istoria vestitei piețe de la Sidi-Kaufa, așa încât părea logic până la un punct ca imohagul Gacel Sayah să se simtă atât de dezorientat, încât să aibă serioase îndoieli asupra atitudinii pe care trebuia s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
s-a căcat pe el. Aici înăuntru nu se poate sta! Și ce-ați vrea să fac cu el? — Să-i tai o mână. Tuaregul se gândi o clipă fără să-și ia ochii de la acea zdreanță umană murdară, rău mirositoare și cu ochii înroșiți de plâns, ce părea că e cât pe ce să sufere un atac de isterie, și care nu semăna deloc cu atotputernicul și agresivul Marc Milosevic, care într-o zi îl amenințase cu o armă. Pilotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Cei cărora le dăruisem atât de multe nu îmi mai răspundeau la telefon când îi sunam. Se însuraseră cu toții cu alte fete și acum aveau nepoți. În vremurile acelea stăteam în camerele mele de hotel și plângeam pe pernele urât mirositoare. Toate celelalte femei puteau privi pe fereastra bucătăriei lor să vadă rufele puse la uscat, în timp ce tot ce puteam eu să văd pe fereastra mea de la hotel era o alee murdară plină de hârtii vechi, și sticle sparte de vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
mai vii decât în realitate. Nu mă miram de starea mea, eram mulțumită că scăpasem de valurile mării, de propriul trup și mirosul insuportabil de sânge. Apoi am fost parcă îmbrâncită în pat, silită să intru în mormanul de carne mirositoare care se ținea de oase și piele. Patul era roșu și umed de sânge. Nu-mi păsa, doream numai să dorm pentru totdeauna. Telefonul a sunat pe mica etajeră cu cărți, am ridicat receptorul. Era profesorul Amorel. Vroia să știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
reflectă soarele înghețat, orbindu-ne pe loc. Nu poți distinge nimic mai mult în căderea care îți amestecă organele cu frică, aducându-le până în creier și înapoi. Nimic mai mult decât o masă amorfă, mare până la marginea universului și straniu mirositoare, care te vrea cu orice preț înăuntrul ei. Vor trece clipe până când se va pune problema să începem cumva călătoria la care unii dintre noi se gândesc o viață întreagă sau, dimpotrivă, nu se gândesc deloc, iar Ea, călătoria, ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
precum începuse, învăluind pe toți și toate într-o liniște deplină. Întunericul, la fel, total. Tăcere. Apoi lumină. Multă lumină. Bas și lumină. Râuri de flăcări străbătură noaptea, uimind și pe alocuri înspăimântând elementele creației, halouri de fum colorat și mirositor se risipiră spre public, iar hologramele unor personaje nefirești se profilară pe întreg tavanul Lumii de Deasupra. Spațiul extraterestru păru că se sparge brusc, asemenea unei pungi, făcând să se reverse râuri dintr-o substanță pe care toți o apreciară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
-mi ajungă pentru birjă și pentru cameră. Aceste câteva ruble care, într-o lună, ajungeau cam la patruzeci, apăsau foarte greu asupra vieții mamei mele. De ani buni, umbla într-un palton cârpit în fel și chip, destrămat și urât mirositor, purta ghete cu tocuri strâmbe și tocite, din cauza cărora cred că o dureau atât de tare picioarele ei umflate. Când avea bani, mi-i dădea plină de bucurie, în timp ce eu îi primeam cu expresia de dispreț îngăduitor a omului care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
meu, aceasta nu este iubire; e ceva murdar, tulbure, hidos. Am destulă murdărie din asta acasă la mine ca să mai fie nevoie să o transfer în dormitorul marital, unde totul „e din esență tare“, într-o cameră de hotel urât mirositoare. Și, chiar dacă îți pare crud ceea ce-ți spun, vreau să adaug că, dacă e să aleg între tine și soțul meu, atunci îmi pun problema nu numai a locului, ci și a persoanelor. Da, Vadim, dacă e să aleg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
ridicând în urma ei un vârtej alb. Îmi imaginez cum în vagonul trosnind de ger, în vagonul în care miroase a stofă udă, oamenii șed și stau în picioare înghesuiți unul în altul, învăluindu-și vecinii în aburul respirației matinale, urât mirositoare. În fața mea merge un bătrân cu un baston. Se oprește des, se sprijină cu pieptul în baston, după care tușește răgușit și îndelung. Când se oprește și tușește, ochii lui privesc zăpada cu o privire care parcă descoperă în ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
pe care o țineam la îndemână; mi se părea că zgomotul pe care-l făcea jetul de urină în oliță se aude în toată casa; după aceea, dezvelindu-mi dinții încleștați și înghețați, plin de o transpirație lipicioasă și greu mirositoare, mă cățăram încet și greu, de parcă aș fi escaladat un munte de gheață, pe divanul care trosnea asurzitor din toate încheieturile. Ajuns pe divan, stăteam încremenit de spaimă până ce simțeam din nou nevoia să urinez. Venea apoi dimineața, linsul peniței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
și, deși nu se vedea soarele, acesta probabil deja coborâse spre apus. Erau așezați tot pe bușteanul prăvălit din fața peșterii. De mai bine de jumătate de oră, Calistrat nu mai rostise nici un cuvânt. Fuma liniștit suflând pe nări fumul urât mirositor al țigărilor lui proaste. De data aceasta nu-l mai îmbiase pe inspector să se servească din pachetul lui. Lângă el se adunase o grămăjoară de chiștoace stinse, inspectorul numărase deja douăsprezece țigări fumate de bătrân. Toma își ținea tălpile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
se precipită din nou spre linia de metrou. Erau oameni care alergau pe lângă el, unii, mai rapizi, treceau înaintea lui, el avea picioarele grele, erau ca plumbul, și părea că foalele din plămâni refuzau să respire aerul dens și rău mirositor și o durere, o durere care i se fixase rapid la nivelul traheii, creștea cu fiecare clipă. Stația se afla la vreo cincizeci de metri, fumul negru, cenușiu, luminat de incendiu, se înălța în vălătuci furioși. Câți morți or fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
reportajul adoptă o tonalitate hotărât epică, transformând retragerea acestor zece mii de învinși într-o victorioasă cavalcadă a valkiriilor, punându-l pe wagner în locul lui xenofonte, convertind în aromitoare și înălțătoare sacrificii aduse zeilor din olimp și din walhala fumul urât mirositor vomitat de țevile de eșapament. Pe străzi se aflau deja brigăzi de reporteri, atât de la ziare, cât și de la radiouri, și toți încercau să oprească pentru o clipă mașinile cu scopul de a culege de la pasageri, pe viu, din sursă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
au șters în cele din urmă la fund? Prurion. Numele acesta sună ca o boală, un herpes vechi care nu s-a vindecat niciodată. Sunt sigur că acest Prurion avea un cap de ploșniță, și picioare strâmbe, o răsuflare rău mirositoare, de țap, tot arsenalul celor care își scuipă fierea și își îndulcesc apoi acreala prin berării pustii, holbându-se la picioarele ospătăriței extenuate care spală pe jos, împrăștiind rumegușul. Dacă acest Prurion nu mai trăiește astăzi înseamnă că e un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
băuturii, până ce nu s-a mai putut desprinde de ea, lucru care a împiedicat-o să-și mai găsească de lucru. Dată afară de peste tot, umblând de colo-colo, refuzată, distrusă. Ani întregi nu i-a mai rămas decât comerțul urât mirositor cu piei de iepuri, cârtițe, nevăstuici, dihori și vulpi, încă sângerânde, de abia jupuite cu briceagul. Mai bine de treizeci de ani trecuse pe străzi cu căruța ei greoaie, strigând mereu: „piei de iepuri! piei de animale! piei de iepuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
veche, pe jumătate dărăpănată, care lua apă ca un mare vapor cu o spărtură în el, dar rămânea totuși în picioare, an după an. Crochemort venea rareori în oraș. Dar când ajungea pe aici lăsa în urma lui o dâră urât mirositoare. Știam fără nici un efort pe ce stradă o luase, atât de tare trăznea, vară sau iarnă, ziua sau dimineața, ca și cum ar fi stat la murat el însuși în băile de acid. Era un bărbat foarte frumos, înalt, cu părul negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
judecătorului. Mai întâi nu văzurăm nimic, dar auzirăm două râsete. Unul gros ca o flegmă, pe care îl cunoșteam. Celălalt, cu totul nou pentru mine, dar pe care am învățat să-l recunosc de îndată. Un nor de fum urât mirositor plutea în întreaga încăpere, ridicând un paravan între judecătorul cel masiv așezat la biroul său, cel care stătea în picioare lângă el, și noi ceilalți care nu știam ce să facem. Apoi, puțin câte puțin, ochii noștri se obișnuiră cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
cumva în ciudă, apăsat, ține ochii închiși, repetă aproape dușmănos: zâno!... ca și cum ar fi spus „ștoarfo”. Ești caldă și transpiri ca ea, miroși ca ea... Când îl simte, Tina transpiră, nu se poate controla, o inundă o căldură și transpiră mirositor, ce mirosuri mai ai!, îi spune mereu Maestrul, o singură femeie m-a mai iubit așa... nu ți-am povestit niciodată de Anita? — Mi-ai scris într-un mail, odată... și Tina se încordează deodată în brațele lui, o simte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
tare frumos. Ce îmi plăcea însă cel mai mult era bazinul cu apă. Acolo, atmosferă de film de groază. Tavanul era jos, ne aplecam ca să intrăm, era un fel de balustradă și, dincolo de ea, apa. O apă mare, neagră, oarecum mirositoare. De undeva venea un zgomot înnăbușit de motor, apa neclintită părea de smoală. Îmi aduc aminte că m-am gândit la apa din bazinul nostru când am văzut secvența din Cassanova cu gondola care plutea pe apa lagunei venețiene, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]