409 matches
-
acest dublu prestigiu al conducătorului militar și al magistratului prinde viață în persoana mareșalului Pétain în lunile imediat următoare înfrîngerii din 1940, ceea ce și explică adeziunea ferventă de care acesta pare a fi beneficiat 31, "învățătorul, profesorul, ofițerul, avînd aceeași misie, se inspiră din aceleași tradiții și din aceleași virtuți", declara mareșalul în 1934 într-o manieră pe care Jules Ferry n-ar fi denunțat-o. Paradoxal, prin însăși afirmarea acestui cult al Conducătorului văzut ca ilustru oștean, dar care se
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
unei voințe letargice sau risipite, și o alta, mai puternică, mai mobilizatoare, mai activă. "Voința mea, proclamă un personaj din Cap de aur este de a mă supune voinței regelui, de a fi alături de el ținînd drapelul sus, aceasta este misia mea pe pămînt". Baldur von Schirach o spune sub o altă formă, în numele unor tineri germani care își exprimă recunoștința față de Conducător, care, în jurul anilor 1930, le-a permis, se pare, să-și schimbe destinul: Eram o frunză pe cîmpul
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
românească, un pezevenchi de grec e ambasador la Paris, un pezevenchi ne-a reprezentat în congresul națiunilor libere? După ce-a vândut jumătate Moldova, după cum a vândut și sudul * Ispirului // care-a tăiat capul lui Tudor, toți acești negustori au misii în România. Și vânzătorul lui Tudor *** trădătorul bulgar Macedonschi se girează ca poet în România și om de litere. 385 {EminescuOpXV 386} ÎNSEMNĂRI CU CARACTER INTIM ["ARTICOLELE MELE... 2257 Articolele mele de ziar revăzute și publicate în volum c-o
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Schottica. Este Înglobată Însă aici și scrierea anglo-saxonă, care a derivat din aceasta și care Îi seamănă mult. Scrierea insulară este o scriere semi uncială care, Începînd din secolul al VII-lea, s-a răspîndit pe continentul european prin strădania misio narilor irlandezi, fondatori ai unor mănăstiri faimoase, Între care cea de la Bobbio din Italia, San Gallo În Elveția, Luxeuil În Franța, Würzburg În Ger mania. Este greu lizibilă din cauza nume roaselor sale abrevieri, care reprezintă o trăsătură carac teris tică
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
de echipamente care să amelioreze funcționarea serviciilor în cartiere etc. Până în 1989, politicile fuseseră centrate cu precădere pe cartier (resorbția habitatului insalubru, reabilitarea clădirilor etc.) folosindu-se "instrumente" care teritorializau politicile de luptă contra excluderii (zone de educație prioritare 1981, misii locale 1982, consilii de prevenire a delincvenței 1984 etc.). Trecerea de la dezvoltarea socială a cartierului la dezvoltarea urbană a exprimat voința de a trata cartierul printr-o politică mai largă, la scara aglomerației urbane. Între 1994-1999 s-a urmărit simplificarea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
defavorizate economic, cerea ca studenții să fie învățați să învețe, să devină cetățeni activi, să finalizeze o formare de calitate (în conformitate cu recomandările ENQA European Association for Quality Assurance in Higher Education). • Conferința de la Londra (2007) cerea centrarea învățământului pe noile misii ale universității, pe student, pe pregătirea lor pentru cariere profesionale și pentru viața de cetățean al Europei unite; • Conferința de Louvain-la-Neuve (2009) sublinia rolul esențial al învățământului superior în dezvoltarea durabilă a societății, în formarea studenților pentru ocupare durabilă, pentru
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
a hălădui cu sl. hoditĭ „a umbla“, vgr. Ellas, ados „Grecia“ cu edos „pământ, regiune, ținut, sălaș“; rom. mlaștină cu a musti. Grecii numeau Mysia două provincii în Asia Mică încă pe vremea lui Xenofon (sec. V-IV î. Hr.). Locuitorii Misiilor, considerați barbari, erau priviți cu mult dispreț. La Platon întâlnim expresia Myson eschatos, preluată de Cicero: Mysorum ultimus „ultimul dintre sclavi“. Latina are forme contrase missus „trimis“ (cf. Messia) și miser „mizer, sărac“. Apartenența la lumea moesilor (besilor, iasilor) se
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
p. 78 urm.). Hotarele Ungariei sunt date de Toppeltin de Mediaș în ale sale „Origine et occasus Transsylvanorum” unde se artă că la 1383 Ludovic, craiul unguresc, era domn și „al noroadelor din Ardeal, al Moldovei și Țărei Românești, al Misiilor amânduror (cării îi ” dzicem, cei de Jos, acmu Dobrogi, iar Misia cea de Sus, câtă ieste de la Pravadia pe Dunăre în sus, pân aproape de Beligrad, pe Dunăre), așijderea și Dalmația (unde acmu îi dzicem noi și trăiesc dobroveneticii), și slavenilor
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în ale sale „Origine et occasus Transsylvanorum” unde se artă că la 1383 Ludovic, craiul unguresc, era domn și „al noroadelor din Ardeal, al Moldovei și Țărei Românești, al Misiilor amânduror (cării îi ” dzicem, cei de Jos, acmu Dobrogi, iar Misia cea de Sus, câtă ieste de la Pravadia pe Dunăre în sus, pân aproape de Beligrad, pe Dunăre), așijderea și Dalmația (unde acmu îi dzicem noi și trăiesc dobroveneticii), și slavenilor, cu lată stăpânire în toate aceste țări...” (la Costin, p. 278
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Țara Muntenească, Ardealul cu Maramureșul și cu Țara Oltului, între Nistru, Marea Neagră, Dunăre, Panonia, Moravia și Podolia (p. 254), adăugând că „sântŭ o samă de istorici carii dau și Podolia și câmpul peste Nistru până la apa Buhului și peste Dunăre, Misiile amândoao și o parte de Iliriia să fie fostŭ de Dachia” (p. 255). Aceste contururi merg spre cele și mai largi care au alcătuit Unia medievală în continuitatea imperiului tracic al lui Burebista. Întrevedem astfel unitatea și continuitatea lingvistică preindoeuropeană
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
să zice, mai jegos, da acelaș mare suflender din totdeauna. Ca să nu-i spui pă mandă, l-am Întrebat dă la bun Început dacă nu ar vrea să vie cu mine, p-un stipend care-o să-l alegem, În misie delicată. Brunu mi-a părut cherchelit și a zis că da. În fața scării fatale, Brunu, care, când nu te-aștepți, se bagă În egoizmu lui abulic, a zis că n-avea să meargă sus și s-a pus la șuetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
și adevăr sacrosanct în conștiința colectivă românească. Identitatea dintre romani și români este reflectată și de faptul că Samul Micu vorbește despre "colonii romani" rămași după retragerea aureliană, în timp ce câteva pagini mai înainte afirma că "românii" au fost mutați în Misia la ordinul imperial din anul 271 (p. 43). Pe aceleași liniamente, Petru Maior, în opera sa mult mai polemică, scrisă cu un ochi întors înspre istoricii austrieci care au elaborat teza migraționistă, își declară stupefacția în fața unor asemenea "fabule" antiromânești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
către ordinea divină. În aceste condiții, misiunea oricărei națiuni este aceea de a lucra la acest progres continuu care duce la aproximarea pe pământ a legilor dreptății și frăției, adică a ordinii perfecte a divinității. "Dacă fiecare nație are o misie evanghelică de împlinit pe pământ, să cercetăm și să întrebăm și pe această nație română atât de doritoare astăzi de viață, ce a făcut? Ce lupte a purtat pentru realisarea legei lui Dumnezeu, atât în sinul seu, cât și în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
consecință un foarte incandescent subiect de polemică, problematicii continuității i-a fost acordată o importanță monumentală. Aaron, de pildă, îi atribuie un subcapitol pe care îl numește "Lăcuitorii romani din Dacia lui Traian n-au trecut toți cu legioanele în Misia" (Aaron, 1839, p. 22). Acceptând că retragerea trupelor i-a determinat pe mulți locuitori romani să treacă Dunărea în Misia în ideea de a beneficia în continuare de protecția armată a legiunilor romane, argumentează în forță că majoritatea locuitorilor rămaseră
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atribuie un subcapitol pe care îl numește "Lăcuitorii romani din Dacia lui Traian n-au trecut toți cu legioanele în Misia" (Aaron, 1839, p. 22). Acceptând că retragerea trupelor i-a determinat pe mulți locuitori romani să treacă Dunărea în Misia în ideea de a beneficia în continuare de protecția armată a legiunilor romane, argumentează în forță că majoritatea locuitorilor rămaseră pe loc. Ca argumente în favoarea justificării acestei decizii sunt aduse: i) obișnuința cu "supărările barbarilor"; ii) atașamentul afectiv față de pământul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
însă dreptul și datoria de a obliga și a îngriji ca să îmvețiă limba și istoria nóstră toți streiniĭ conlocuitorĭ în acéstă țérră" (Melidon, 1874, pp. 124, 120). c) a treia dimensiune a străinismului o constituie proprietatea funciară non-românească (străinism funciar). Misia națională pe care învățătorii rurali au datoria de a o împlini presupune și convingerea țăranilor să nu își vândă pământurile străinilor. Daca însă pământurile vor încape cumva în mâna streinilor, ele nu se vor maĭ putea rescumpăra în veciĭ vecilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de URSS, autoritățile socialiste române intervin asupra legislației educației care a devenit anacronică în noile circumstanțe politice ale reafirmării autonomiei românești. Legea din 1968 privind învățămîntul în Republica Socialistă România face clar, încă din "expunerea de motive", că una din misiile acestei legislații a fost să corecteze "lipsurile" prezente în tradiția pedagogică românească, "unele dintre acestea izvorind din prevederile Legii din 1948". Fără să îl numească explicit, principalul defect diagnosticat de autoritățile române a fost, cu siguranță, obligativitatea limbii ruse decretată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dacă am fi rămas În paradisul desfătării, la fel n‑am avea nevoie de nici un ajutor medical pentru Înlăturarea durerilor, dacă am fi rămas liberi de orice durere, așa cum ne era dat după creare, Înainte de cădere”267. Uriașa responsabilitate, greutatea misiei dar și cinstea și prețuirea de care se bucură cei care au răspuns chemării lui Dumnezeu pentru a Îmbrățișa această artă au fost evocate succint de către același Sfânt Părinte : „Toți cei care vă Îndeletniciți cu medicina știți că chemarea voastră
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
naționalitatea este libertatea populilor”. Pentru câștigarea acestor drepturi, popoarele, care sunt „indivizii umanității”, trebuie să intre Însă În „familia cea mare”, În „pactul federativ european”, unde vor găsi „titlurile viitoarei voastre naționalități”. În această luptă, spune manifestul, românii au „o misie În Europa”, misie care provine din poziția lor de „avangardie a gintei latine”. Dar, În continuare, accentul nu se pune pe solidaritatea romanică, pentru că rolul românilor, În primul rând, este acela de a fi „una din verigele de unire ursite
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
populilor”. Pentru câștigarea acestor drepturi, popoarele, care sunt „indivizii umanității”, trebuie să intre Însă În „familia cea mare”, În „pactul federativ european”, unde vor găsi „titlurile viitoarei voastre naționalități”. În această luptă, spune manifestul, românii au „o misie În Europa”, misie care provine din poziția lor de „avangardie a gintei latine”. Dar, În continuare, accentul nu se pune pe solidaritatea romanică, pentru că rolul românilor, În primul rând, este acela de a fi „una din verigele de unire ursite a relega activitatea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și Înălțare a clerului, puse la cale de autoritățile civile și bisericești. Se Încerca evitarea situației din Sănătoasa, unde slujea un preot nou, un bogoslav (teolog) care nu cunoștea datinile și se Îndărătnicea să ție slujba În limba slavonă. Prin misia asumată, slujitorii bisericii, În cea mai mare parte băieți de popă și dascăli de țară, condamnați să rămînă În tagma duhovnicească crescuți și trăiți În mediul satelor, se simțeau mai moldoveni, rămîneau mai apropiați de popor, fiind nevoiți să le
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
conformeze principiilor fundamentale ale regulilor religioase și etice catolice. Dovada unei vieți personale în concordanță cu aceste principii este de o importanță specială pentru colaboratorii care au activitate pastorală sau catehetică, lucrează în sistemul educațional sau sunt investiți cu o misio canonica...; colaboratorii trebuie să se abțină de la orice formă de atitudine ostilă îndreptată împotriva Bisericii. Ei nu trebuie să pună în pericol, prin viața lor personală sau prin conduita lor profesională, credibilitatea Bisericii". La fel ca și în alte cazuri
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
învățător, fugind de represiune, se refugiază în 1869 la Geneva unde frecventează îndelung una dintre principalele figuri ale revoluției în Europa, Mihail Bakunin, aristocrat rus întemeietor al anarhismului*. Neceaev redactează atunci un manifest, Catehismul revoluționarului, în care definește revoluționarul și misia acestuia și care îl va influența puternic pe Lenin: „Revoluționarul este un om pierdut din start, care nu are interese proprii, afaceri private, sentimente, legături personale, proprietăți, nu are nici măcar nume. în el, totul este absorbit de un singur interes
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
imoral și criminal este tot ceea ce o împiedică. [...] între el, pe de o parte, și stat și societate, pe de alta, există o stare de război, vizibilă sau invizibilă, dar permanentă și implacabilă - un război pe viață și pe moarte. [...] Misia noastră este distrugerea teribilă, totală, generală și fără de milă”. întors în Rusia, Neceaev pune la cale asasinarea unuia dintre membrii grupului său revoluționar, studentul Ivanov, de către proprii tovarăși. Această întâmplare îi oferă lui Dostoievski subiectul romanului Demonii, remarcabilă descriere a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
puse la cale de autoritățile civile și bisericești“ (1, 30). Se încerca evitarea situației din Sănătoasa, unde „slujea un preot nou, un «bogoslav» (teolog) care nu cunoștea datinile și se îndărătnicea să ție slujba în limba slavonă“ (1, 23). Prin misia asumată, slujitorii bisericii, în cea mai mare parte „băieți de popă și dascăli de țară, condamnați să rămînă în «tagma duhovnicească» [...] crescuți și trăiți în mediul satelor, se simțeau mai moldoveni“ (2, 182), rămîneau mai apropiați de popor, fiind nevoiți
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]