1,501 matches
-
sale ar putea fi rezultatul comerțului intelectual cu discipolul recent plecat în India. Poziția de pe care Underhill aborda magia e cu totul diferită. În remarca ei despre Eliphas Lévi (pseudonimul lui Alphonse-Louis Constant), că „dezacordul între idealurile oculte și cele mistice s-a rezolvat prin întoarcerea sa în sânul bisericii catolice“, se poate vedea o solidarizare biografică. Și ea s-a întors de la „Golden Dawn“ la anglicanismul nativ, în care a reprezentat aripa catolicizantă (așa-numiții Anglo-Catholics), ba chiar a aspirat
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cu punctul de vedere magic și cu toate tribulațiile francmasoneriei, teozofiei etc., n-am nici o legătură de simpatie cu acest punct de vedere.“ Exagerările cu privire la împrumuturile din cartea autoarei engleze ating culmea atunci când Marta Petreu discută prelegerea a XVII-a, Mistica, fapt de viață. Ea susține, nici mai mult nici mai puțin decât că, la fel ca în prelegerile precedente, „toate ideile și informațiile acestei prelegeri își au originea în Mistica“. Inutil să mai spunem că tehnica după care forțează apropierea
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
ating culmea atunci când Marta Petreu discută prelegerea a XVII-a, Mistica, fapt de viață. Ea susține, nici mai mult nici mai puțin decât că, la fel ca în prelegerile precedente, „toate ideile și informațiile acestei prelegeri își au originea în Mistica“. Inutil să mai spunem că tehnica după care forțează apropierea este aceeași. Mai întâi, ea face uimitoarea afirmație că faimoasa idee a lui Nae Ionescu, a cunoașterii prin „trăirea realității“, își are originea nu numai în Bergson, ci și în
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
că misticul urmărește identificarea cu absolutul și că fundamentul atitudinii mistice este postulatul transcendenței, el reia idei formulate și reformulate continuu de Underhill. Ar fi putut spune că reia idei formulate de când lumea de către toți cei care au scris despre mistică. Lăsăm la o parte faptul că nici una dintre paginile pe care le indică nu conține ideea formulată în acest fel. Același lucru este valabil cu privire la afirmația că mistica este realistă și la considerațiile asupra limbajului special al misticilor. În plus
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
reia idei formulate de când lumea de către toți cei care au scris despre mistică. Lăsăm la o parte faptul că nici una dintre paginile pe care le indică nu conține ideea formulată în acest fel. Același lucru este valabil cu privire la afirmația că mistica este realistă și la considerațiile asupra limbajului special al misticilor. În plus, în cazul din urmă Nae Ionescu vorbește de analogii și simboluri, în timp ce Underhill se ocupă de simboluri și imagini. Abia următoarea instanță se verifică, și anume exemplul despre
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
teoretică, ci practică, la fel ca prima „regulă“ a lui Underhill, și a tras concluzia că ceea ce urmează sunt variații pe marginea regulilor 2 și 3 (nu însă și 4). Underhill se străduiește să găsească patru caracteristici capabile să definească mistica și să o distingă de alte activități spirituale (precum magia): aceasta e practică, scopul ei e exclusiv transcendent, metoda ei este iubirea, unirea cu transcendentul se obține prin eliberarea unei noi forme de conștiință (extazul). Nae Ionescu încearcă să definească
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
antropomorfismul este primejdios numai într-o viziune antropocentrică, nu și în una teocentrică. Să trecem acum la cea de-a doua dogmă. Afirmația Martei Petreu că frazele lui Nae Ionescu despre întruparea și suferința lui Iisus Hristos sunt „preluate“ din Mistica e falsă. Lăsând la o parte ridicolul ei, textul din Underhill de la pagina indicată (care conține citate din Böhme, Ruysbroeck, Caterina de Siena și Julian of Norwich despre întrupare, dar nimic despre suferință) nu corespunde deloc cu cel al profesorului
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
lui Nae Ionescu este mai precisă, mai logic argumentată și teoretic superioară prin abordarea unor aspecte ignorate de aceasta (păcatul originar, pesimismul, antropomorfismul, valoarea trupului în procesele întrupării și mântuirii). Spre deosebire de autoarea engleză, Nae Ionescu precizează că se ocupă de mistică numai ca metodă de cunoaștere, nu ca fenomen psihologic, stare sufletească sau act religios. Perspectiva sa este cea a filozofiei, nu a religiei și nici a filozofiei religiei. Într-un curs de metafizică, desigur, nu interesează ce reprezintă actul mistic
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Ca și mai înainte, folosirea altui termen decât „plagiat“ sau „împrumut“ trădează dorința de a susține dependența de Underhill în condițiile în care textele nu pot fi puse în paralel. Prin urmare, incipit-ul demonstrației naeionesciene - și anume, afirmația că mistica se îndreaptă spre un domeniu de realități ce transcende spațio temporalitatea - este declarat un loc comun în Mistica, „enunțat răspicat încă de la p. 175“ (sic !). Se trimite adică la un alt capitol, unde faptul că misticul intră într-un teritoriu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Underhill în condițiile în care textele nu pot fi puse în paralel. Prin urmare, incipit-ul demonstrației naeionesciene - și anume, afirmația că mistica se îndreaptă spre un domeniu de realități ce transcende spațio temporalitatea - este declarat un loc comun în Mistica, „enunțat răspicat încă de la p. 175“ (sic !). Se trimite adică la un alt capitol, unde faptul că misticul intră într-un teritoriu în care nu există timp și spațiu, interior și exterior, sus și jos este amintit într-o paranteză
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
faptul că misticul intră într-un teritoriu în care nu există timp și spațiu, interior și exterior, sus și jos este amintit într-o paranteză. Acesta este, de fapt, nu un loc comun al Misticii, ci al oricărui discurs despre mistică. În realitate, în capitolul „Mysticism and symbolism“, Underhill enunță doar, într-un simplu paragraf, faptul că experiența mistică nu poate fi descrisă direct prin exprimarea umană, dominată de imagistica spațială, și trebuie deci exprimată simbolic, aluziv, sugestiv. Nae Ionescu, în
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
mistic al nunții în patru trepte, primul devine punct de plecare al unei discuții cu totul străină de cartea autoarei britanice. Întâi Nae Ionescu dezbate dacă actul iubirii este doar spiritual sau este și trupesc, mai precis dacă există o mistică a trupului. El ajunge la concluzia că iubirea e un proces pur spiritual și că mistica trupului e o aberație. Apoi discută pe larg taina nunții din punct de vedere teologic. Este fals ceea ce afirmă Marta Petreu despre precizarea naeionesciană
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
străină de cartea autoarei britanice. Întâi Nae Ionescu dezbate dacă actul iubirii este doar spiritual sau este și trupesc, mai precis dacă există o mistică a trupului. El ajunge la concluzia că iubirea e un proces pur spiritual și că mistica trupului e o aberație. Apoi discută pe larg taina nunții din punct de vedere teologic. Este fals ceea ce afirmă Marta Petreu despre precizarea naeionesciană asupra celor două posibile interpretări ale Cântării cântărilor, trupească și spirituală, anume că aceasta, „deși nu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
impulsul de a-l scrie și în intenționalitatea lui. În rezumat, putem afirma următoarele: 1. Nae Ionescu a cunoscut cartea lui Evelyn Underhill. 2. În prelegerile XV-XXII el tratează patru teme corespunzătoare capitolelor III-VII ale primei părți a cărții acesteia: mistică și psihologie, mistică și magie, mistică și teologie, mistică și simbolism. 3. Cele patru teme nu sunt abordate din perspectiva teologiei mistice și a fenomenologiei actului mistic precum la Underhill, ci în mod explicit filozofic, cu instrumentele și limbajul metafizicii
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
-l scrie și în intenționalitatea lui. În rezumat, putem afirma următoarele: 1. Nae Ionescu a cunoscut cartea lui Evelyn Underhill. 2. În prelegerile XV-XXII el tratează patru teme corespunzătoare capitolelor III-VII ale primei părți a cărții acesteia: mistică și psihologie, mistică și magie, mistică și teologie, mistică și simbolism. 3. Cele patru teme nu sunt abordate din perspectiva teologiei mistice și a fenomenologiei actului mistic precum la Underhill, ci în mod explicit filozofic, cu instrumentele și limbajul metafizicii. 4. Discursul lui
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
în intenționalitatea lui. În rezumat, putem afirma următoarele: 1. Nae Ionescu a cunoscut cartea lui Evelyn Underhill. 2. În prelegerile XV-XXII el tratează patru teme corespunzătoare capitolelor III-VII ale primei părți a cărții acesteia: mistică și psihologie, mistică și magie, mistică și teologie, mistică și simbolism. 3. Cele patru teme nu sunt abordate din perspectiva teologiei mistice și a fenomenologiei actului mistic precum la Underhill, ci în mod explicit filozofic, cu instrumentele și limbajul metafizicii. 4. Discursul lui Nae Ionescu își
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
În rezumat, putem afirma următoarele: 1. Nae Ionescu a cunoscut cartea lui Evelyn Underhill. 2. În prelegerile XV-XXII el tratează patru teme corespunzătoare capitolelor III-VII ale primei părți a cărții acesteia: mistică și psihologie, mistică și magie, mistică și teologie, mistică și simbolism. 3. Cele patru teme nu sunt abordate din perspectiva teologiei mistice și a fenomenologiei actului mistic precum la Underhill, ci în mod explicit filozofic, cu instrumentele și limbajul metafizicii. 4. Discursul lui Nae Ionescu își are propria lui
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
lui Nae Ionescu sunt mai multe idei decât în zece pagini ale lui Underhill, care, în schimb, îl depășește pe primul în metafore, poezie și stil. 8. Nae Ionescu preia trei idei din cartea lui Underhill: a) magia ia și mistica dă (recunoscută ca împrumutată); axiomele fundamentale ale magiei (adaptate creativ); tipologia tripartită pelerin-mire-sfânt (recunoscută ca împrumutată și aplicată la domeniul metafizicii). Trebuie însă precizat că acestea nu aparțin autoarei engleze, care nici nu-și revendică maternitatea. De asemenea, el preia
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
nu se întâlnesc la Underhill și care îi asigură nu numai relativa originalitate, dar și o superioritate teoretică. 10. Toate celelalte instanțe în care s-au indicat puncte comune între prelegerile de metafizică ale lui Nae Ionescu și cartea despre mistică a lui Evelyn Underhill sunt fie erori de înțelegere, fie generalități comune tuturor abordărilor fenomenului mistic, fie, în fine, forțări la limita falsificării. Marta Petreu putea găsi exact aceleași idei, citate de Mircea Florian, după alți autori, în Misticism și
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
în Misticism și credință (1946), carte față de care manifestă o simpatetică familiaritate. Cele două texte au multe alte idei și teme comune de aceeași generalitate pe care, desigur, nu s-a gândit să le explice prin plagiat. În ciuda acestor paralele, Mistica și Metafizica sunt opere din registre foarte diferite. De o parte avem un demers teologico-estetic traversat de anglo-catolicismul feminist al lui Evelyn Underhill. De cealaltă parte un demers logico metafizic subîntins de ortodoxia origenizantă a lui Nae Ionescu. Cartea lui
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cu stăpânirea limbii germane ar fi putut ajunge la un rezultat mai bun. Dar nu mai adevărat. 6. Apocalipsa după Marta Așa cum am văzut, afirmația că cele opt (sau nouă) ultime prelegeri ale cursului lui Nae Ionescu sunt „împrumutate“ din Mistica lui Evelyn Underhill, „în întreaga lor substanță“, nu se susține. Avalanșa de citate și „argumente“, precum și siguranța demonstrativă a Martei Petreu sunt menite să-l impresioneze pe cititorul de bună credință care, eventual, sfârșește prin a se lăsa convins. E
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
mai ales când mă gândesc la lucrurile pe care vi le-am spus, că este, mai ales, nevoie de anumite precizări de puncte de vedere, din când în când.“ În continuare, el aduce noi lămuriri asupra celor două atitudini metafizice - mistică și logică - la care se referise anterior, pentru ca, de la prelegerea următoare, să se ocupe exclusiv de mistică. Marta Petreu interpretează fraza de început a acestei prelegeri ca fiind o încercare de a-și amăgi studenții că ceea ce urmează e propria
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
nevoie de anumite precizări de puncte de vedere, din când în când.“ În continuare, el aduce noi lămuriri asupra celor două atitudini metafizice - mistică și logică - la care se referise anterior, pentru ca, de la prelegerea următoare, să se ocupe exclusiv de mistică. Marta Petreu interpretează fraza de început a acestei prelegeri ca fiind o încercare de a-și amăgi studenții că ceea ce urmează e propria-i creație și nu idei preluate de la autoarea engleză. Or, elementele de inspirație underhilliană nu apar încă
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
la infinit un curs care are anumite puncte de reper și care nu se putea întinde fără lipsă de respect pentru d-voastră.“ Dacă anul universitar ar fi fost mai lung, ar fi putut atinge, pe lângă problema cunoașterii imediate (prin mistică), și pe cea a cunoașterii mediate (a cunoașterii discursive), dar astfel a fost obligat să o lase pe cea de-a doua pentru următorul an. Iată deci sensul afirmației de la mijlocul cursului. Nae Ionescu nu-și clarificase încă pe deplin
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
de Pompadour, après moi le déluge (un „plagiat“ și aceasta, căci modelele ei pot fi găsite din antichitatea clasică până în epoca modernă). 7. Falanga Răspunzând celor care au încercat să conteste concluziile pasionalei confruntări între Metafizica lui Nae Ionescu și Mistica lui Evelyn Underhill, Marta Petreu și-a acuzat preopinenții de „diletantism filologic în discutarea problemelor de sursologie“. Și avea probabil dreptate în privința unora dintre ei. Dar, așa cum s-a văzut mai sus, același lucru i se poate imputa ei înseși
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]