400 matches
-
pereților. Terchea-berchea l-a pleznit de trei ori, îndesat, de jos în sus, pe deșirat, cu pumnii. Și abia atunci cubul a zburat, din gura putrezitului în raglan, într-un nor de dinți smulși, fragmente de chihlimbar, sânge, salivă, cenacliști mititei, expulzați din cub de șocul mecanic. Și depunîndu-se, cu toții, pe planșeul de beton, cu viteze diferite. Când ne așteptam mai puțin, l-am deslușit, apărut din direcție contrară, și pe cel de-al doilea atacator, ciugulind din grosul vedetelor Optzeciste
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
tracțiune. Și unde, optzeci de ani mai târziu, oficialitățile naive și brave ale secolului trecut își inauguraseră imitațiile lor de peștere fioroase, lacul învîltorat, "purtînd la sînu-i stînci", mesele de piatră, poloboacele cu păcură pentru iluminat, gogoșeriile, țuicăriile, prăvăliile cu mititei, acadele, bigi-bigi și pandișpan, mizilicurile fără de parfumurile cărora în țărișoara asta nu se întreprindea nimic. Și chiar dacă, din păcate, se întreprindea, respectivul exces era iute acoperit și făcut uitat de către fermecătorul vălmășag de Occident și Orient al acestor neasemuite tărâmuri
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
bucle blonde peste marginile halbei. Toate rudele își trec mâna prin el înainte de a bea. Flutură rufele pe frânghie deasupra meselor din "Local familial". Toată lumea e adunată. Bunicii mei din flori, mătușile. Mie îmi aduce mama cei mai bine făcuți mititei, aduce liliac în halbe la "Local familial", unde toată familia 85 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI cu cârligul pe portofel). Talmudiștii aia, zic, poartă înfășurată, în jurul degetelor, cîte-o sârmă... - Ăsta dezavua sârma... Nu se prea dădea în vânt
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Nu-l îmbiaseră care mai de care la feluritele licori sau șampanii, la chiselele cu icre moi, sporovăind cu fazanele, în penele lor îmbrăcate, la mironosițele de languste, numai pe stâncă de gheață servite sau la îmbîrligăturile de pe la noi, la mititei, la țepuși, muscalii, dîrdăveici sau pastrame? În câteva zile, nu toți studenții din București își modificaseră din mers formulele de salut, urlând peste tot, pentru a se identifica între ei, numele învingătorului ce știuse cu atâta talent a le topi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
bani mai mulți. Se întoarse spre Lina și-i spuse: - Ce zici, nevastă, aici să te fac de-o negustoreasă! - O da Dumnezeu... Și trecură mai departe spre Buzești, unde știa cârciumarul o grădină de vară de avea bere și mititei. Cum se însera, nu mai aveai loc. Numai oameni cu bani. Se așezară la o masă, cerură câte ceva, cu economie, priviră împrejur. Stere se uită la femeile de la mesele vecine și parcă atunci deschise ochii asupra lumii. Altfel arătau. Frumoase
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
bariera Dudeștiului, s-au despărțit. Stă-pînul a plecat cu gagica la ogeacul lor în Trei Coinaci, și Sandu i-a cărat pe ăl bătrân și pe Paraschiv la coardele lui. Frumos mai mirosea seara de primăvară! Tot Bucureștiul duhnea a mititei și la Tarapana se auzeau lăutarii. Pe lături ardeau felinare vesele. Numai ucenicul era fiert. Îi stătea gândul la Didina. În timpul ăsta ea se iubea cu Bozoncea. 232 - Ce-i puișorule? îl întrebă ăl bătrân. - Ce să fie? Mi s-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
luat-o înainte. Noaptea de toamnă, luminoasă și caldă, abia începuse. Pe Calea Negustorilor treceau trăsuri și mașini. În urma lor rămânea praful. Ajunseseră. Prin gardul de lemn verde se vedea câteva lămpi mari, strălucind. Se auzeau lăutarii, și mirosul de mititei și de porumb fiert se simțea de departe. La poarta grădinii, câteva țigănci vindeau marfa în foi uscate. Era îmbulzeală, chelnerii îmbrăcați în halate albe, cu șervete lungi pe braț, purtau în goană tăvi cu fripturi și patricieni, farfurii cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Ostropel de văcuță cu Salată VERDE. Anghimaft cu orez. Ardei umpluți. Raci. Astăzi: FRIGANELE. BEȚI VINURILE NOASTRE: Muscat-Ottonel, Saba, Valea Dosului. Fripturi: Purceluș la MICA VITEZĂ VACĂ cu cartofi pai RIDICHI Accelerat Fudulii de berbec INIMĂ LA TAVĂ cu spanac Mititei, patricieni, debrețini la comandă. VIN NEGRU, Mamă, mamă Bere blondă și brună la halbă și la Tap. Dă chelnerului bacșiș și nu uita pe lăutari! V O E B U N Ă! Cafele, prăjituri de casă. Lichior, Țigări POFTĂ BUNĂ
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Stăpânul chemă chelnerul și porunci. Întâi câte o drojdie, dar mai mare, și să așeze și un vin negru de trei inși la gheață, să se găsească din vreme la baterii, apoi câte o bucățică de cașcaval cu roșii și mititei, câți or încăpea pe grătar, pentru ca la urmă să facă și câteva fripturi așternute bine pe cărbuni, date prin fum, să meargă băutura. Pe estrada de scânduri se urcase orchestra și o melodie ușoară sui deasupra grădinii. Didinei și lui
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
rotundă decât lumea din jur. Adică trebuie o distanță, ca să faci loc unde lumea să se reîntregească. — Uită-te într-o oglindă... — Degeaba, suspină Coltuc. Oglinzile n-au ținere de minte... Hangiul le puse la mijloc cartonul cu cei șase mititei, muștarul, scobitorile și pâinea. Rămase în picioare până ce Costică se scobi în toate buzunarele, încropind suma cuvenită. — Ce te-oi fi încoțopenind așa, cu mâna întinsă ? îl bombăni Ologu, privind cum își ia monedele de pe masă. Ți-o fi frică
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
orice adult care e în stare să fiarbă o supă. Și cum ar putea fi altfel? O cititoare din Târgu Secuiesc trimite o rețetă „pentru copilași mărișori, cărora nu le lipsește pofta de mâncare”. E de subînțeles că pentru „bebeii mititei” și mai fără apetit, nu merită nici să te apuci. De fapt e o banală dar excelentă supă de roșii. Altfel, după aceste reviste, fără deosebire de editor, totul e permis, dacă nu e cumva interzis și în orice acțiune
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
acestea: „Ia rmaroc în galop”: Comedianți / Saltimbanci / Baloane / Marțafoane / Cucoane / Galoane / Cârnați - vin / Bani pe șin / Gazete / Rachete / Jachete / Bilete / Brânză, colac / Ni ci un pitac / Lume grămadă / Limonadă / Mare paradă / Bătaie, sfadă / Zgomot, praf / Artiștii, poc, paf / Călușei / Căruței / Mititei / Covrigei/ Țâbă, Grivei / Halviță / Mariță / Cobzari / Ștr engari / Gogoașe / Moașe / Copii,în fașe / Caterincă / Ilincă / Tr ăsură - cai / Loc n‐ ai. / Bezele,/ Chiftele / Belele./ Copii, / băt râni / Evrei, români / Cu ochiul pont / În coaste‐un ghiont / Bărătci/ Bănci, / Panaramă,/ Salon
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
vor veni în pelerinaj în locurile pe unde a trecut domnitorul. Comemorarea capătă aer de aniversare, cu lumânări, șampanie și fursecuri. Se aplică, astfel, la nivel de regiune istorică, ceea ce baronii locali au experimentat în ultimii ani, când au dat mititei, bere și cârnați alegătorilor, cu ocazia zilei de naștere sau a celei onomastice. Exercițiul de generozitate costă mult bugetele locale, dar aduce voturi la teșcherea" (vezi N.C. Munteanu, Să ne distrăm puțin, în "Formula As" nr. 608, din 15-22 martie
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
putem regăsi tot timpul un număr important de români, care nu sunt integrați foarte bine din punct de vedere social și al universului lavorativ. Acolo, în mijlocul unor activități comerciale, unde se pregătesc specialități culinare (care nu sunt neapărat românești) faimoșii mititei cu precădere, se desfășoară alte tipuri de activități (la un pas de locul în care se pregătește mâncarea) cum ar fi tunsul părului sau bărbieritul în plin spațiu liber pentru toți cei care doresc. Iar această activitate se desfășoară în
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
bătut un șofer de X5 care îndrăznise să-i ia fața... Ca prin minune, când lua mâna de pe volan, redevenea bărbatul mai degrabă timid, cu o privire visătoare și o mângâiere caldă. La pădure găseam o poiană pustie, făcea niște mititei tare gustoși, el - multă bere, eu- multă plăcere (pentru asta instala un cort mic), la întoarcere conduceam eu, vedeam cât de rău îi funcționează motorul, îi dădeam iarăși bani ca să-l repare, acasă îmi mulțumea îndelung... Ce să vă spun
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
vreo zece minute, ghinion: a început ploaia; a preluat inițiativa și a delegat competențele imediat: tu vezi de carne, eu strâng grătarul; am ajuns acasă uzi până la piele, însă entuziasmul nu-i pălise: zicea că abia așteaptă să-mi ofere mititei făcuți în tigaie, dar cu gust de grătar; când i-am spus că erau neprăjiți și că-i dădusem maidanezilor din pădure, s-a supărat foc, mai ales că el îi cumpărase; a refuzat ciorbița pe care i-am oferit
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
văzut-o la fântână / Cu doi copilași de mână. Cu mâna apă scotea, / Din ochi negri lăcrăma. / Copilașii o-ntreba: De ce plângi, măicuța mea? Plâng și eu, plângeți și voi, / Că tăticu-i la război. Sărmanii copiii mei, / Cum au rămas mititei, / Mititei se țin de vatră / Și n-au cui să spună tată, / Ei se duc pe la vecini / Și zic tată la străini. / Câte case stau la rând / Toate-s cu copii plângând, / Plâng mame după bărbați, / Copilașii după tați."313
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-o la fântână / Cu doi copilași de mână. Cu mâna apă scotea, / Din ochi negri lăcrăma. / Copilașii o-ntreba: De ce plângi, măicuța mea? Plâng și eu, plângeți și voi, / Că tăticu-i la război. Sărmanii copiii mei, / Cum au rămas mititei, / Mititei se țin de vatră / Și n-au cui să spună tată, / Ei se duc pe la vecini / Și zic tată la străini. / Câte case stau la rând / Toate-s cu copii plângând, / Plâng mame după bărbați, / Copilașii după tați."313 Ca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fost reeditată ulterior pentru că din ea se degaja un puternic sentiment de ură împotriva bolșevicilor. Tot atunci în copilărie citeam și cărți de dragoste ca “Elevul Dima dintr-a șaptea” de Mihail Drumeș, citeam și cărți polițiste ca “Zece negri mititei “ sau “Crima din Orient Expres” de Agatha Christie. In același timp citeam și cărți mai grele cum era „Ana Karenina” și „Invierea” de Tolstoi, „Idiotul” de Dostoievski sau „Marile Speranțe” de Dickens dar și piese de teatru ca “Păpușa”de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
semn de vreme bună, iar dacă are două-trei cercuri împrejur și pete vinete, va ploua și va fi vreme urîtă. Vremea de Apoi Se zice că la Vremea de Apoi Dumnezeu are să facă altă lume, cu niște oameni așa de mititei, încît or întoarce doisprezece cu drugii un ou de găină. La Vremea de Apoi, poporul are credință că pe la toate vadurile vor fi mori și pe la toate ră spîntiile vor fi cîrciumi. Oamenii de aici spun că așa au auzit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
inima mea. Eu crezui că e mîndra Dar ea fu o turturea Și trăsăi cu pușca-n ea Și ea amar mă blestema : - ăă Mă băiete dumneata Să-ți rămînă căsuța Cum rămîne casa mea Cu doi puișori În ea Mititei și făr ’ de pene Și făr-un pic de putere >> . Și apoi verde ș-o lalea Apucai pe-o potecea Singur cu mîndra mea. ” Anotimpurile anului Își au farmecul lor și fiecare revarsă bucurii izvorîte din prezența bogățiilor și frumuseților ce
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
citit. Sentimentalismul ieftin pe care l-ar induce textul-sursă este însă repede substituit de o ironie cu dublă țintă, dacă luăm în calcul și finalul: Îți mai aduci aminte, doamnă",/ Când ne plimbam la braț pe-alei/ cum mirosea a mititei/ și-a must neînțărcat și-a toamnă?/ Șoptindu-ți vorbe descântate/ te conducem spre un loc de taină/ tu-mi relatai despre o haină/ ce-o cumpăraseși ieri, în rate.../ Pe-o bancă, mână-n mân-am stat,/ era ții
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dispoziții artistice admirabile, cunoscător și amator de muzică clasică, pasionat de Beethoven, și căruia cu toate acestea îi plăceau mîncările prin birturile de ordinea a treia, alergînd într-un birt pentru borșul de miel, aiurea pentru o fleică sau pentru mititei...". Devotatul său monografist, criticul Șerban Cioculescu, întemeiază cu argumente ceea ce Călinescu exprima cu finețe academică: Că dramaturgul bruschează pe cunoscuții săi, cu un limbaj cu care unii nu sînt obișnuiți, nu mai e îndoială"; specialistul nostru în caragealeologie își amintește
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
mam' mare, ieși odată, ne-ai speriat. Nu pot! zbiară Goe dinăuntru. De ce? ...te doare la inimă? Nu! Nu pot... E încuiat! zice mam' mare...") iar prin comparații furnizate de experiența de meloman se înfățișează binefacerile flatulenței: simțind mirosul de mititei "cocoana Lucsița se pornește cu nările umflate spre unul dintre colțuri, ca o panteră atrasă de mirosul țapului sălbatic"; într-un moment cînd muzica încetează "se aude banca pe care stă coana Lucsița făcînd ca o cadență de fagot" apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
-mi arate tiribombele și am intrat și într-o baracă, cu unul care ridica o muiere în aer fără să se atingă de ea, cu o nuia în mână... Am stat până pe seară, am băut țuică fiartă și am mâncat mititei. Ne-am și pozat... Cum să-ți spun, mi-a plăcut de el, era potolit, un om serios... Ne-am despărțit și mi-a spus să viu poimâine, tot așa, la poartă și să-l aștept. Am venit și mi-
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]