310 matches
-
onomastica populară (Catrina lui Proțap, Măriuța a Baroiului, Saveta Bida, Pachița Ursache, Ileana Ghiurcului, Viorica Nemțoc de la Țarnă, Margalina, Doca, Verona); supranumele/poreclele (Barabulă, Doba, Ivan, Catrinoasa, Verigă, Bodașcă, Tărâță, Bordei, Forman, Putinică, Ciocârlie, Chiron); toponimia minoră (Întrepareie, Puntea de la Mitoc, Hlineț, Pădurea Berna, Șvarac/Șforac, Cutul Gavaraș, Țarna, Pe Lan, Toloaca, Horaiț, Humărie); gospodăria tradițională, familia, megieșii, neamurile; instituțiile satului (Biserica, Școala, Primăria, Miliția), funcționarii locali (străjerii primăriei), dugheana, prăvălia; păcurariul (dohotarul; facem precizarea că, potrivit normelor dialectale, consoana r
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a intrat în odaie. N-a găsit însă mortul. S-a zăpăcit și a ieșit în ogradă, Moș Miron tocmai scotea apă din fântână. Bărbatul s a speriat și-a exclamat mai mult pentru sine: Mortul e viu! Puntea de la Mitoc Se întâmpla adesea să plouă mult, mai ales la începutul primăverii. Atunci, apele toate își măreau debitul și-și lărgeau albia. Râul Suceava, de lângă Costișa, fiind divizat în trei ramuri, din cauza ploilor abundente și a topirii zăpezii se unea, formând
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
schimburi și duminică ne întorceam la internat (unde am stat opt ani). Fiind Suceava foarte mare și drumul prin Frătăuții-Noi prea lung pentru picioarele noastre, ne-am decis s-o luăm prin Măneuți, pentru a trece apa pe puntea de la Mitoc (care era singura punte peste râu; podul fiind distrus din timpul războiului). E drept că aici, Suceava era o singură ramură și mai îngustă ca-n altă parte. Puntea o scândură lată, fără țăietoare (balustradă) și stâlpi de susținere, unea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ce e cu mine. Viorica nu mai vroia să treacă. Eu am încurajat-o și a pornit încet-încet până a reușit și ea să ajungă pe mal. Acasă, abia a doua zi le-am spus părinților că am venit prin Mitoc și nu pe podul de la Frătăuții Noi. Ce îngroziți erau părinții! Ce m-au certat! Și apoi m-au rugat cu lacrimi, să nu mai venim noi acasă, că mama, săptămânal îmi va aduce de toate. Le-am promis solemn
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
noi acasă, că mama, săptămânal îmi va aduce de toate. Le-am promis solemn că mă voi ține de cuvânt, dar... uitam repede și iarăși îmi era dor de tata, care nu prea venea la Rădăuți. Ce-i drept, pe la Mitoc n-am mai trecut, dar am trecut apele Sucevei pe la moara de la Dughea, și-n aprilie, numai să nu înconjurăm pe la pod. Picioarele erau roșii ca sfecla, dar noi râdeam și ne credeam mari eroine. Nu gândeam că aceste fapte
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
că tocmai în ziua de Sf. Maria Mică, când era hramul bisericii din Costișa și mai cu seamă ziua de naștere și onomastică a mamei, să ne vină rândul, la arie la treierat. Aria era pe gârlă, lângă prund, aproape de Mitoc. Batoza era instalată și când te anunța șeful de echipă, musai trebuia să respecți data, pentru a treiera grâul și orzul. Era în toamna lui '54. Ogoarele noastre erau toate în partea de sus a coastei; Întrepâreie, la Șvarac, pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
atelaje bune, șura cârciumarului a fost mutată sus pe deal, la noi în curte. Într-o săptămână, meșterii Fârștit și Constantin a Ilenei, ajutați de o echipă de săteni au montat-o la loc, dar am rămas fără furaje. De la Mitoc, tata a cumpărat un stog de paie, fân și popuri de strujeni. Vitele noastre au ieșit cu bine din iarnă. Au avut hrană destulă. Lucrurile s-au îndreptat, au rămas doar în amintirea noastră, căci " Focul este slugă bună, dar
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Și așa era ude, toate! Ne era teamă să mai facem vreo câțiva pași, ca să nu nimerim în vreo bulboană adâncă, săpată de valurile înfuriate... Doamne, ce noroc pe noi! De pe malul celălalt, doi călăreți, care-și plimbau harmăsarii de la Mitoc, ne-au zărit și ne-au salvat. Ne-au săltat dintr-o mișcare bruscă pe cai și ne-au lăsat pe ulița noastră, aproape de casă. Cât le-am mai mulțumit! Unul dintre ei ne-a zis afirmațiile lui Vergiliu: "Pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în apă". Nu m-au lăsat până nu le-am povestit toată întâmplarea. Paznicul de câmp Pentru ca recolta sătenilor să fie în siguranță, primăria Costișei a angajat câțiva paznici de câmp, distribuiți pe anumite sectoare (Haraiț, Țahanău, Întrepăreie, Hlineț, Șvarac, Mitoc, Topicean, Lan etc.). Avram Olinici, răspundea de ogoarele din "Întrepăreie", unde și noi aveam un hectar. Pământul era deosebit de bun, cernoziom și recoltele obținute nu se lăsau așteptate. Era socotit unul din cele mai roditoare sectoare ale satului. Paznicul era
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu satul Iaz (din componența comunei Dornești), la Sud și Sus-Vest separat de râul Suceava de satele Mâneuți și Frătăuții Vechi, satul Costișa se înscrie la loc de frunte printre comunitățile bucovinene. Răsfirată pe coaste de deal, de la Căpreni până la Mitoc, Costișa apare ca o așezare binecuvântată de Dumnezeu. Cu lanuri de grâne, cu livezi spânzurate pe coaste domoale, cu gârle și prund, cu humărie și cu pâraie limpezi... satul a fost locuit din timpuri străvechi, cunoscut ca un cătun al
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
teritoriului administrativ al satului este de peste 2000 ha, din care 1150 în proprietate privată și obștească a locuitorilor din Costișa, circa 300 ha în proprietatea "străinașilor" din localitățile vecine, mai ales din Frătăuții Vechi și peste 600 ha, proprietatea Fermei Mitoc, a hergheliei Rădăuți. Principala ocupație și sursă de subzistență fiind agricultura, locuitorii din Costișa dețin peste 100 tractoare, 5 combine pentru păioase, mai multe mașini pentru plantat și pentru recoltat cartofi, cositori mecanice, prășitori etc. Deși satul Costișa nu dispune
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu bunurile evreiești intrate în patrimoniul statului, din județul Dorohoi: în total au fost preluate 1328 ha. Au fost expropriate 50 ha de la Saul Swartgartz din Adășeni, 19 ha în Drăgușeni au fost date lui Gh.Gheorghiu; 310 ha în Mitoc de la Leon și Carol Fischer, au fost date lui Iordache; au mai fost preluate 320 ha în Ibănești de la Fox Lipovici și alte 18 mici proprietăți evreiești din Sânești, Mihăileni, Văculești, Suharău, Hudești, Mileanca, Rădăuți, Șendriceni. La 8 octombrie 1940
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Sandu Hotaru Lupului Buda Silvestru Hulubii negri Călinești Sima Iezerul lui Mandrea Căpăținoasa Stamate Itu lui Cataramă Cârlani Stroie popă Larga lui Labă Cârligați Șerban Leușteni Grădina lui Lazur Orgon Mănești Cățelești Știubei Mărunței Cneaza Tudor Braniștea-Popei Mandu Colțun Tatu Mitocul lui Belciug Bolboceni Marele cel Mare Moara lui Costică Cârja Ulea Mohorâți subt pădure Cornul Pietrei Vrabie Motani Costina Zahana Onești Orzeni Crângu Zagură Sare Iapa Crețești Pârău Rău Dealul Cucului Țuțora La Clonț în Valea iezerului Braniștea Bistriței Dumbrava
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nedreptățit, care a plătit cu prețul vieții libertatea de spirit și atitudinea sa umanitară, conformă cu etica profesiunii sale hipocratice. S-a născut în ziua de 10 noiembrie 1893, în comuna Știubeieni, județul Botoșani. A urmat școala primară în comuna Mitoc, județul Botoșani și un an la gimnaziul din orașul Dorohoi. Ca bursier a urmat opt clase la Seminarul Veniamin Costache din Iași, pe care l-a absolvit în 1915. După echivalarea diplomei de la seminar cu cea de la liceul clasic-modern, a
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
dimpotrivă, caricaturale); dar faptele rămân fapte. Mai modestă, o știre din județul Ialomița denunța trei tone de pește mort la Jilavele. Cauza invocată? În ambele cazuri, proliferarea fără măsură a algelor, care consumă noaptea oxigenul din apă. Tot atunci, la Mitocul Dragomirnei, În acumularea ce aprovizionează cu apă Suceava, proliferau algele. De la sud la nord, aceeași cauză. Iar dacă nu le-aș fi văzut eu Însumi În sticla cu apă uitată câteva zile pe pervazul geamului Într’un institut din București
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
era puternic atâta timp cât atingea pământul natal.” La Iași basarabenii și bucovinenii formau un procent Însemnat din populația orașului. Sărbătorile de peste an aduceau grupuri numeroase la biserica Frumoasa - paroh Pr. Leonida Sava (jud. Lăpușna), biserica Albăparoh Pr. Grigore Năvroteanu (jud. Orhei), Mitocul Maicilor - Pr. Mircea Stoleriu (jud. Soroca), biserica din str. Ștefan cel Mare - Pr. Loghin Țurcanu (jud. Bălți). Casa pr. Sava devenise sală de concerte. Aici, zeci de ani, vocile basarabenilor și pianul care a aparținut compozitorului Alex Cristea reuneau foști
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
alți refugiați În țară. În memoria sa Instituții de Cultură au ridicat monumente În Basarabia, la Zaim și Chișinău, au organizat adunări omagiale și reuniuni În care s a subliniat actualitatea poetului. La Iași Ginta Latină a evocat la Biserica Mitocul Maicelor personalitatea luptătorului pentru românitatea Basarabiei iar În anul 1991 Împreună cu Filiala Ginta Latină din Chișinău a fost ridicată o troiță În parcul Catedralei Mitropolitane În locul Stelei funerare așezată În anul 1923 și distrusă de autoritățile de ocupație. Refăcută și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
au păstrat și s-au dezvoltat În localitățile Dărmănești, Șerbăuți, Bălcăuți, Negotina. Rușii lipovineni s-au refugiat din Rusia În sec. XVII-XVIII În urma reformelor religioase introduse de Patriarhul Nifon al Moscovei. Ei Își păstrează credința de rit vechi În satele Mitocul Drogomirnei unde au venit În anul 1774 și În Satul Climănți (din 1777). În Întreaga Bucovina sunt 8 obștii de ruși lipoveni. Germanii au populat peste 22 sate și toate orașele din Bucovina. La Începutul celui de al doilea război
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
la troița noastră din fața Sălii Sporturilor din Iași unde au păstrat un moment de reculegere și au depus o coroană de flori la statuia lui Al. I. Cuza din Piața Unirii. 24.II a) Parastas pentru eroii neamului, la biserica Mitocul Maicilor din Iași. b) La Anticariatul din strada Lăpușneanu a avut loc lansarea volumului „Educația noastră cea de toate zilele” autori: Dorina Mărgineanțu, Ion Drăgan, Pavel Petroman (Timișoara). 1.III Spectacol la Căminul de bătrâni din Str. Codrescu, PANGRAN și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
grup de elevi basarabeni care studiază la Iași. Acțiunile au fost coordonate de Prof. Oțel Ecaterina. Despre semnificația zilei Mărțișorului a vorbit doamna Cecilia Oiescu. 5.III Aceleași spectacole la Tehnoton. 27.III Parastas În memoria luptătorilor unioniști la Biserica Mitocul Maicilor. 28.IV Filiala din Sângeorz - Bistrița Năsăud având ca președinte pe D-l profesor V. Mute și sub coordonarea D nei profesor Maria Diaconu s-a organizat un transport cu ajutoare În cărți și Îmbrăcăminte destinate elevilor școlilor din
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Prut Motto: „A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominației rusești” ( Mihai Eminescu, 1878) Cu mulți ani în urmă, mai bine de douăzeci, mergeam împreună cu alți împătimiți la pescuit, la Prut, în zona barajului de la Stânca-Costești și Mitoc, unde, prin bunăvoința grănicerilor, stăteam și noaptea, ceea ce constituia un delict. De dincolo, de peste gardul de sârmă ghimpată și de drumul străbătut de mașini militare cu grăniceri străini de locuri, de pe deal, proiectoarele sovietice ne fixau ca pe niște gândaci
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
N-a cerut daune după 1989, nu s-a împăunat cu rezistența lui, n-a vorbit de rău vechiul regim, nu și-a inventat drepturi și a murit împăcat, în demnitate. Alt neștiut anticomunist a fost Ion (Ionică) Burac, din Mitocul Dragomirnei, dublu licențiat care, de asemenea, a refuzat să slujească statul comunist; a trăit pe lângă familie, în sat, a dat lecții în particular, legându-și numele, alături de preotul Octavian Burac, de reconstrucția bisericii din sat, o notat cu talent, pe
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mersul lucrărilor, de contribuția unor credincioși la „repararea multor cărți de cult”, dar și despre răutatea și invidia unora „care m-au urât și hulit pe nedrept”. Despre Ion Burac am scris, împreună cu d-na Elena Lazarovici, în Monografia satului Mitocul Dragomirnei. Ultimii ani ai vieții i-a petrecut în azilul de bătrâni din Suceava, unde a fost vizitat, printre alții, de d-l Constantin Lazarovici. N-a cerut nimic în timpul vieții, nu cere nimic nici în moarte, dar avem datoria
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
CONSTANTINESCU, Vasile (18.XII.1943, Mitoc, j. Botoșani - 20.X.2004, Iași), poet, prozator și eseist. Este fiul Anicăi și al lui Dumitru Constantinescu. Urmează clasele primare în comuna natală (1949-1956), studiile liceale la „Mihai Viteazul” din Galați (1958-1960) și la Liceul Teoretic din Săveni (județul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286380_a_287709]
-
925 23. C.S.V. Mihai Mihai Eminescu 27.868 285 702 Eminescu 24. C.S.V. Mihăileni Mihăileni 27.870 225 1.179 25. C.S.V. Mihălășeni Mihălășeni 27.871 190 2.552 26. C.S.V. Mileanca Mileanca 27.872 250 1.932 27. C.S.V. Mitoc Mitoc 27.873 285 1.403 28. C.S.V. Nicșeni Nicșeni 27.874 101 699 29. C.S.V. Păltiniș Păltiniș 27.875 210 3.890 30. C.S.V. Pomârla Pomârla 27.876 279 1.977 31. C.S.V. Prăjeni Prăjeni 27.877 147 623
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]