397 matches
-
până când a pocnit efectiv din degete. Hai, scumpo, e momentul să iei o decizie. Vii sau nu? Nu e așa de greu. Aseară nu erai deloc nehotărâtă... Întotdeauna nutrisem fantezia clasică de a avea un motiv real ca să plesnesc un mitocan peste față, iar șansa tocmai mi se oferise În Technicolor. Dar mă zăpăcise pocnetul lui din degete și sugestia că aseară chiar se Întâmplase ceva, așa că i-am Întors spatele și am Început să merg pe lângă clădire. Mă strigă, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
de comunicare. Cum a fost... Pauză. Respirație adâncă. Philippe? —Philippe? Te referi cumva la Philip? Mie nu mi s-a părut deloc francez. —O, Doamne, chiar că ești pe lângă. E absolut extraordinar, nu crezi? —Sincer, mi s-a părut cam mitocan, am spus, ceea ce era parțial adevărat. Asta Îl făcea În același timp extraordinar de interesant, dar nu mi s-a părut necesar să recunosc asta. Elisa inspiră scurt și-și fixă privirea pe fața mea. —Ce-ai spus? șopti ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
palid și roz aprins, alternând cum coborai din vârful colinei spre capătul marcat de pancarta ce anunța: VISTA VIEW GARDENS! LOCUINȚE CALIFORNIENE DE PRIM RANG! FĂRĂ NICI 1 $ AVANS PENTRU VETERANI! Buzz parcă în fața magherniței gălbejite, gândindu-se la niște mitocani aruncați în șanț. Copilașii se întreceau cu tricicletele pe pietrișul din fața locuințelor. Sub soarele dogoritor nu se vedea nici un adult. Buzz își lipi la rever o insignă de poliție falsă, dintr-o cutie de cereale, ieși din mașină și sună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Drăgănescu 60 61 - și cum nu e o pretenție supărătoare!... Ce noroc că Drăgănescu a venit după prinț. Toată grija lui e să nu se poarte nevrednic de a fi succesorul unui așa personagiu. Nu e gelos ca să nu fie mitocan - crede el! Nu e avar ca să nu fie mitocan, nu e mojic - idem. Vinurile - en gros - sunt acolo departe, în Dealul Spirii, unde era Hanul lui Drăgan, acum Mare depozit, iar casa de locuit, delicioasă, pe Lascăr Catargiu. Drăgănescu, de
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
supărătoare!... Ce noroc că Drăgănescu a venit după prinț. Toată grija lui e să nu se poarte nevrednic de a fi succesorul unui așa personagiu. Nu e gelos ca să nu fie mitocan - crede el! Nu e avar ca să nu fie mitocan, nu e mojic - idem. Vinurile - en gros - sunt acolo departe, în Dealul Spirii, unde era Hanul lui Drăgan, acum Mare depozit, iar casa de locuit, delicioasă, pe Lascăr Catargiu. Drăgănescu, de altfel, e vicepreședinte la Camera de Comerț, cenzor la
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
te va contrazice din toți rărunchii. Nimeni nu e niciodată beat, ci numai cu chef, ori puțin băut. Închei aici, că am Început să Înșir dobitocenii. Voi continua să-ți fac nervi și În scrisoarea de mâine. * * * Nu știu cine a fost mitocanul care a scuturat data trecută clopoțelul pe culoarele școlii. Luat de avântul discursului meu meșteșugit, am uitat că sunteți În vacanță și că, În afară de truda pe care o depun eu ca să vă luminez, nici un alt profesor nu-și bate capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
sau rea, cum este, gafează la scenă deschisă, după șase ani de mandat(!!!), încercând să forțeze discuții de răspântie sau colțul gardului, cu președintele Franței, sau cu premierul Italiei. Cunoaștem cu toții de multă vreme, că și Sarkozy are reacții de mitocan, dar asta nu mă încălzește câtuși de puțin fiindcă problema este undeva mult mai profundă, decât acest amănunt al caracterului tip Sarkozy. Cât privește pe vechea noastră cunoștință Berlusconi, dacă-i vorbești de politețe, te întreabă dacă e tânără, unde
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
citea ziarul sau se scobea în nas. Își continua imperturbabil treaba, dar cuvintele începeau, instantaneu, să curgă. „O lume obscură, veche, peste care se tot însămânțează altceva. Produsul dintre alb și indigenă este indecis. Rătăcește, de sute de ani. Îndrăzneț, mitocan, greu de supus, ca lumpenii. Fanfaroni! Fanfaronul are un simț teatral înnăscut.“ Despre fanfaroni vorbea, să nu-ți vină a crede! El, Tolea Dominicus Anatolea vorbea despre fanfaroni! Ca la o teză de doctorat vorbea fanfaronul. Să te apuce năbădăile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cu parolă, în PC-ul de la birou. În concediu n-am făcut decât să pierd vremea adăugând tușe, consemnând gânduri care nu știu unde-și vor găsi locul și mai ales devorând clătitele din Vamă și borșul de pește de la „Lyana sau Mitocanul“. Aici, o fată plictisită într-un șort fraise servea placidă ciorba de pește cu păhărelul de ardei, împingându-mi sânii obraznici în ureche. La ora douăsprezece, bioritmul meu fusese dat peste cap de trenul de dimineață - sunt pe drum de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
fie și Dumnezeu, el n-are ce face! Pe mă-ta n-ai ce face, hai, sictir! i-am zis, vă dați seama că l-am mâncat cu fulgi cu tot... Trăncănea și se umfla În pene, jovialitatea lui de mitocan viclean. Degeaba făcuse aluzie la ședința de la Institut, degeaba se uitase de două ori la ceas. Celălalt se tolănea, din ce În ce mai confortabil, pe canapea, cu diplomatul Între picioare, și paharul Îi era iar gol. A dat să i-l umple iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
deplasarea nu prea și-a atins scopul! Acum are tupeul să scoată direct colții! Mâine, chiar mâine se va duce la Cancelaria Ceceului, la Biroul de Documentare-Informare, să lase și acolo rapoartele, să fie sigur că se contrabalanzează cu raportul mitocanului ăstuia! Dar, până atunci, se grăbește să-i dea replica: — Aceasta a fost doar prima Întrevedere, tovarășul colonel! Cu toate precauțiile lui Traian Manu, a doua seară misiunea era realizată. L-am auzit, În prima seară, pe colaborator cerându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
și răspunsul, pe un ton lejer, de salon. ― Dar unde, dragul meu? Toinette se răsuci cu fața spre el și îl privi oarecum de sus, deși continua să stea jos. Degeaba ai fost înnobilat prin decret imperial, monsieur! Tot un mitocan de burghez ai rămas. Eu sunt o femeie cu un veritabil sânge nobiliar. Nu pot s-o fac așa, pe maidan, în dosul brutăriei, ca tine. Consulul uitase, bineînțeles, ușa deschisă. Pe culoar, Julien consideră că auzise cam tot. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
privirea ochilor albaștri, și-i era limpede aluzia, păi, n-are decât să se uite-n oglindă ca să vadă câte parale face și, totodată, să-i vadă și pe bărbații ăia fatali la care o trimite, faliți, frumoși ca dracu’, mitocani, mârlani, iresponsabili, cretini și puși pe rele, drept pentru care ea, una, chiar nu vede rostul, păi, dacă e să-și mănânce amarul pe-aici, prin țara asta de rahat, încă și mai rău i-ar fi măritată, păi, asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
de una neagră peste tot. Stewart nu e homosexual. Dar vorbește ca și cum ar fi. În mod ironic, de vreo câteva ori l-am văzut cu câteva tipe pe care le dorea în secret. Însă, în astfel de situații, devine aproape mitocan și le înspăimântă pe bietele femei, iar ele dau bir cu fugiții. M-am tot gândit cum aș putea să-i spun că nu e bine ceea ce face fără să-l rănesc în amorul propriu. — Blondele nu știu să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
că nu le mai deranjează, au început să le placă iar bărbații atenți... —Ai dreptate. Când tocmai ieșisem din adolescență, nu suportam bărbații foarte politicoși, acum însă este exact invers. Ba, mai mult, mă enervează cumplit când se găsește vreun mitocan să-mi trântească ușa în nas. Mai mult cavalerism n-ar strica! susține Jake în timp ce intră pe Cambridge Circus. —Ai luat cu tine un Ghid al străzilor de la A la Z? — Poftim? Când porneai să explorezi Londra târziu în noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
înceteze cu remarcile astea de mascul feroce, dacă vrea să aibă vreo șansă cu fetele. N-are atitudinea aceea de dur adorată de femei. Și-apoi e frumușel foc, și îi lipsesc tatuajele care i-ar asigura imaginea. E prea mitocan. Acum exagerează din cauza anturajului pretențios și i se pare interesant să se holbeze în decolteurile noastre. Vijay, pe de altă parte, se uită oriunde, numai la sânii mei nu, și nu știu dacă asta e timiditate sau tâmpenie. Colțurile gurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
naviga printre flegme, căci aproape nu există grupaj de comentarii, despre orice și oricine, în care să nu întîlnești la tot pasul și intervenții de genul : Cărtărescule, nu că înfățișarea fizică ar avea importanță : dar tu ești cam efeminat ! Așa că mitocan nu ești fiindcă nu poți, nu că nu ai vrea... (...) Tu te auzi ? Să nu te superi, dar în ton cu aprecierea ta asupra esenței românismului am să afirm că esența ta este absolut infantilă. Nu vreau să spun : imbecilă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
m-am speriat și eu la rîndul meu. Stați așa, să procedăm sistematic : bărbatul tradițional trebuie să-și bată nevasta ca să fie tradițional ? — Nu, conform standardelor de piață, fișa postului de bărbat tradițional nu cere ca acesta să fie și mitocan ! a răspuns prompt F., specialist în marketing și alte astfel de viziuni eficiente. — Bun, deci am scăpat de un cap de acuzare. Mai departe : bărbatul tradițional este sexist ? — Ăăă, mde... Păi... — Nu neapărat ! a tranșat din nou problema F. Avem
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și azi... E de-o viclenie !... Sunt, oamenii ăștia simpli, de-o viclenie și-așa își cunosc interesul !... Și au un tupeu ! O insolență ! Parcă ei nu simt că a venit vremea lor ? ! Unde te duci, în toate locurile, numai mitocani... Iar oamenii de condiție devin din ce în ce mai puțini : zilnic mai auzi de o boală, de o moarte, fără să-i mai numărăm pe cei ce au plecat dincolo... E drept că acum douăzeci de ani era mai rău : acasă tremurai să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Sandu Geblescu a avut dreptate, de mult ne-au vândut americanii... Crezuse și Muti o vreme, ca toată lumea, că lucrurile au să se schimbe ; dar pe urmă nu a mai așteptat nimic decât să-și termine Tudor școala, să plece mitocanii de chiriași, și ea să-și aducă tâmplarul pe care-l știa de o viață și să își repare mobila veche. — Au să se mute ei, spunea Muti, și-am să-mi chem tâmplarul... Se mută ei, pentru că, nu vezi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ceea ce l-a determinat pe director să zăvorască ușile. Așa că acum stau toți În holul de la intrare și nu le vine să creadă ce se Întîmplă. Cu ce pot eu să apăr instituția socialistă? S-avem pardon, să-i ziceți mitocanului că io nu suport să mă-nainteze la un așa afront, a zis o actriță parafrazîndu-și rolul Ziței din O noapte furtunoasă. Au mai rîs o vreme jos, În holul de la intrare, au mai rîs apoi sus, În biroul secretarei
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de el. M-am trezit în stradă, peste câteva ore, că nu mai am manuscrisul! Și nu mi-era atât de manuscrisul în sine. Îl rescriu, în pizda mă-sii! Dar mi-era ciudă că a încăput pe mâna unui mitocan incult! Ce pricepe din el mitocanul incult? Ce pricepe el dintr-un ego și-un alter ego? Cu atât mai mult cu cât ca să realizezi că două dintre personaje sunt un ego și alter ego-ul său trebuie să pătrunzi piesa
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
stradă, peste câteva ore, că nu mai am manuscrisul! Și nu mi-era atât de manuscrisul în sine. Îl rescriu, în pizda mă-sii! Dar mi-era ciudă că a încăput pe mâna unui mitocan incult! Ce pricepe din el mitocanul incult? Ce pricepe el dintr-un ego și-un alter ego? Cu atât mai mult cu cât ca să realizezi că două dintre personaje sunt un ego și alter ego-ul său trebuie să pătrunzi piesa în esența ei. Și cum pizda
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
ego și-un alter ego? Cu atât mai mult cu cât ca să realizezi că două dintre personaje sunt un ego și alter ego-ul său trebuie să pătrunzi piesa în esența ei. Și cum pizda mă-sii s-o pătrundă el, mitocanul incult! Fiindcă cele două personaje au fiecare numele său și, dacă ești superficial, poți să crezi că ele sunt distincte... Dar tocmai asta e, că nu sunt! Doar că asta n-o pricep decât cei c-un dram de minte
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Cu nasul lui mic, de cățel, Zăpadă-adulmeca, nițel... Voia să știe,-mi dau eu seama, Pe unde, oare,-i umbla mama. El nu știa că nu mai are O mamă să-i dea de mâncare Căci un om rău și mitocan Lăsase-un biet cățel orfan... Lupu Lavinia - Gabriela Școala Gimnazială Dumbrăvița Mămăruța Din frunză-n frunză ea sărea, Toată lumea din pădure Pe ea singur - o privea, Mirându-se de-nfățișarea sa. Pete cafenii avea Peste măntiuța sa. Ageră și mititică
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]