2,504 matches
-
din institut; dar nu mergeau cărțile lui și pace. Nu interesau. Să mă-ntorc. Mă tot întreb dacă viața bate cartea sau dacă, totuși, cartea bate viața. Oricum, bat vînturi ostile autorilor. Știu că apariția antologiei de studii etnologice și mitologice, Meșterul Manole, n-a fost pentru Magda U. o bucurie. Pe copertă, o femeie de-o urîțenie rarissimă, cu bărbia galoș. Fotografia era tăiată de-un grilaj ("zidul" lui Manole) de-un verde bășit, cum îl numea Cornel Șoitu, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
eram chiar atât de diferit de Olaf. Într-o bună zi îl voi ajunge din urmă pe tărâmul morților, îl voi bate pe umăr și-l voi trata ca pe un farsor: „Ce figură mi-ai făcut!” În afară de un fluviu mitologic, nimic serios nu ne separa. Această visare se metamorfoză într-o realitate care-mi păru enormă: dacă i-aș lua actele și l-aș lăsa aici o bucată de vreme, cadavrul ar trece drept al meu. Era un european de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
devină leagănul unor noi vieți / Angoasa nopților păgâne și nălucirile fugare, / Impuritatea și durerea să nască iarăși frumuseți.“ (Veni-va timpul...) Se remarcă retorica grandilocventă, filozofarea ieftină și... virgula dintre subiect și predicat. În mod inevitabil, sunt invocate și personaje mitologice, despre care poetul crede că înnobilează automat, prin simpla lor numire, poezia: „Iubita mea cu ochi căprui ce-mi ții căsuță între munți / Cu puritatea de fecioară cum e și aerul pe-acolo / Așteaptă-mă că am să vin și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Anca Pedvis are o admiratoare: Anca Pedvis. Într-o autobiografie inserată la sfârșitul unui volum de versuri cu un titlu chinuit-ingenios, Propilog (prefață de Eugen Negrici, Ideea Europeană, București, 2006), poeta vorbește despre sine cu evlavie, ca despre un personaj mitologic. De fapt, ca despre două personaje mitologice, întrucât autoarea straniei postfețe se prezintă atât în ipostaza de poetă (Anca Pedvis), cât și în aceea de pictoriță (Anca Pedvisocar): „Anca Pedvis și Anca Pedvisocar împărțeau multe lucruri: același acoperiș, același pat
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Într-o autobiografie inserată la sfârșitul unui volum de versuri cu un titlu chinuit-ingenios, Propilog (prefață de Eugen Negrici, Ideea Europeană, București, 2006), poeta vorbește despre sine cu evlavie, ca despre un personaj mitologic. De fapt, ca despre două personaje mitologice, întrucât autoarea straniei postfețe se prezintă atât în ipostaza de poetă (Anca Pedvis), cât și în aceea de pictoriță (Anca Pedvisocar): „Anca Pedvis și Anca Pedvisocar împărțeau multe lucruri: același acoperiș, același pat, aceeași farfurie, același pahar, aceiași părinți, aceleași
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
mijlocirea lucrărilor lui Origen, Didim, Ioan Gură de Aur, o influență din partea lui Ambrozie și a lui Augustin nefiind cu totul exclusă (dar foarte puțin probabilă). Philon respinge, încă din primele rânduri ale tratatului său De gigantibus (6-18)155, caracterul mitologic al pasajului în discuție: „și nimeni”, scrie el, „să nu vadă în aceste cuvinte un mit!” (7). Pentru el, fiicele oamenilor reprezintă fructele păcatului, spre deosebire de cei trei fii ai lui Noe, care sunt fructele virtuții: „Într-adevăr, dacă Noe cel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
nostru. Înainte de a reveni la discursul avvei Serenus, să încercăm să facem puțină ordine în datele culese. Dacă privim mai îndeaproape, ne dăm seama că mărturiile propun trei abordări principale ale mitului. Prima abordare, pe care am putea-o numi „mitologică”, este valabilă pentru 1Enoh, Jubilee, Lactanțiu și Omiliile pseudo-clementine. În toate aceste texte, mitul, interpretat literal, se presupune că explică fie originea răului și intrarea păcatului în lumea terestră, fie caracterul malefic al anumitor practici, cum ar fi magia sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
sunt create la fel, dar sunt emanații ale ființei divine”. Ar fi vorba, în realitate, despre un panteism deghizat în doctrină creștină. De altfel, Origen este un „pesimist”; doctrina sa despre eterna reîntoarcere nu-i decât o variantă a gândirii mitologice grecești, impregnată de deznădejde. Conform acestei concepții, lumea nu-și va găsi niciodată odihna și mântuirea; ciclurile se succed unul după altul, fără oprire și fără speranță. „Acestui du-te-vino etern, în sus și în jos, al spiritelor, în trepte mereu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
pădurar bătrân, care trecea întâmplător în acea dimineață pe acolo. Așa ceva nu i-ar fi trecut nimănui prin minte că s-ar fi putut întâmpla cu niște bravi ostași ai glorioasei Armate Roșii eliberatoare. Toată întâmplarea avea ceva supranatural și mitologic și era greu de crezut, dacă nu s-ar fi petrecut chiar aievea: o haită de lupi pe care foamea îi scosese din bârlogurile lor ascunse în afundul pădurii tăbărâse fără teamă asupra militarilor celei mai grozave armate din lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
doar că mă respinsese cu eleganță pentru nepotrivirea dintre noi, nepotrivire pe care femeile o intuiesc cu atâta iscusință... Astfel, resemnându-mă odată cu trecerea vremii, am început să privesc la ea ca la o columnă de lumină, ca la un mitologic Eldorado 1, adică ca la ceva la care aspir 1 Ținut imaginar din America de Sud, pe care cuceritorii spanioli îl credeau bogat în aur și în pietre prețioase. 36 Rareș Tiron neîntrerupt, dar la care nu pot ajunge, însă n-am
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
parte dintr-o ierarhie. Se impune astfel, inevitabil, întrebarea: care este Dumnezeul adevărat? Trebuie căutat în religiile triburilor originare cu o structură încă simplă sau în cele foarte dezvoltate? În cele crescute lent sau în cele fondate direct? În cele mitologice sau în cele revelate? Iar pentru a continua întrebările: există mulți zei (politesim)? Este doar unul mai mare între cei mulți (henoteism)? Doar unul singur (monoteism)? Pe Dumnezeu trebuie să-l concepem dincolo sau în afara lumii (deism)? Este în lume
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
abstinență, ca soluție de purificare capabilă să le facă mai apte pentru rolul de mamă. Fetele mame se află într-un conflict simbolic, undeva la mijlocul distanței între cele două posibilități fundamentale ale naturii feminine 15: arhetipul afrodic, având ca suport mitologic imaginea Afroditei, zeița frumuseții, și cel demetric, cu trimitere la zeița fertilității, zeița maternă a pământului, Demeter (J. Evola, 1994, p. 24). Totul se complică însă foarte tare dacă asocierile merg pe linia Afrodita - stil de viață dionisiac și corespunzător
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Filbyter, Jorgrimme: personaje din opera lui Verner Heidenstam Folkungaträdet (Arborele Poporului Rege). Această operă este inspirată din istoria legendară a Suediei, iar Folke Filbyter, eroul uneia din cele două părți, este „unul din acei eroi ai epocii păgîne, pe jumătate mitologic, pe jumătate plin de sînge viu“. Magnus Birgersson Ladulås (aprox. 1240-1290), unul dintre cei mai însemnați regi ai Suediei. Cînd a murit, tatăl lui, marele Magnus Birger i-a lăsat tronul fiului mai mare, Valdemar. în 1274 cu sprijinul danezilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
recomandase așa nu știu ce șaman... Păi nu ți-am spus despre flash-urile mele? replică Arm, iar Bart admise că parcă îi pomenise odată de așa ceva, dar fără să rețină detaliile, pentru că nu dăduse o atenție deosebită faptelor, socotindu-le variante mitologice postmoderne. A, păi sigur că n-ai ținut minte, domnule Rațiune, că tu nu crezi decât în ce vezi cu ochii, precum Toma necredinciosul! îl certă Arm surâzând și îl prinse ușor de plete, în chip de mustrare. El își
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
istorii și identități ale personajului principal, din nenumărate fire epice care se împletesc și se despletesc necontenit, acest procedeu devenind un laitmotiv stilistic. Precum profilurile sculptate în lemn de la prora corăbiilor, meșteșug în care protagonistul Cippico excelează, asimilându-le figurii mitologice feminine care pare să conducă vasul, cu veșmintele umflate de vânt asemeni pânzelor, cu chipul și cu ochii goi spre niciunde, sfidând destinul sau absolutul; câteodată, spune Magris într-un interviu, acesta înseamnă și a dibui, a nu vedea și
Romanul cu o sută de voci by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7003_a_8328]
-
în incinta templului arheologii din Alba Iulia au găsit un altar votiv, o placă de marmură care reprezintă un gladiator, iar cea mai spectaculoasă piesă este o statuetă de marmură a zeiței Nemesis. Zeița este înfățișată alături de un grifon, animal mitologic care are corp de leu, aripi, cap și gheare de vultur și urechi de cal și îi lipsește o parte din mâna stângă în care ținea o unitate de măsură pentru păcate. Constantin Inel a spus că descoperirile sunt datate
Templu dedicat zeiţei Nemesis, descoperit în interiorul Cetăţii din Alba Iulia () [Corola-journal/Journalistic/70359_a_71684]
-
hărăzite ceremoniilor, au devenit detalii de decor profan: figurine, bibelouri sau podoabe de ornat lambriurile. Exact acesta e cazul tragediei. Dintr-o artă scenică menită a-i provoca spectatorului descărcarea afectelor puternice, dintr-un gen literar hrănit de o viziune mitologică aparte, termenul a fost supus unei degradări mediatice prin contaminare senzațională. Nevoia de a inventa zilnic întîmplări macabre a golit tragedia de subînțelesuri tragice. Așa se face că azi etichetăm drept tragedie orice accident rutier, catastrofă naturală sau crimă pasională
Tragic sau creștin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7379_a_8704]
-
O a treia lucrare cu același titlu, ieșită din atelierul lui Veronese, are prea multe personaje grupate în centrul tabloului. Artistul confundă portretul de grup cu pictura religioasă. Accentuând decorativul, amănuntele, Veronese pierde din vedere inefabilul. O sală dedicată nudurilor mitologice - "Danae", "Venus cu oglindă", "Venus și un organist" - este iarăși dominată de Tițian... În tabloul lui Veronese, "Toaleta lui Venus", detaliile, bijuterii și broderii, sunt redate cu măiestrie dar corpul feminin nu este mai mult decât un obiect. Lui Veronese
Începuturile picturii în ulei. Personalități și influențe by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6849_a_8174]
-
deficiențele de gust născute dintr-o cultură precară, colecționarul român, din ce în ce mai izolat și tot mai ferm împins într-un soi de cvasiconspirativitate, înainte de 90, iar acum îngrădit de criză și asaltat de alte priorități, s-a fixat decis pe numele mitologice ale artei românești, adică pe acelea care lasă șanse minime unei opțiuni eronate. Grigorescu, Andreescu, Aman, Luchian, Tonitza, Petrașcu, Iser, Ressu, Dărăscu, Șirato, Țuculecu, Baba, Ciucurencu etc., iată doar cîțiva artiști care nu implică riscuri în ceea ce privește plasamentele financiare și nici
Valoare artistică, valoare comercială by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6874_a_8199]
-
spre acel mister inițiatic specific creației wagneriene. Vocile serii respective s-au înscris într-o echipă omogenă care s-a străduit să ofere partiturii o lectură corectă fără, însă, să aibă emoția profundă mistico-religioasă necesară înțelegerii sensurilor adânci ale scenariului mitologic. L-am ascultat în Parsifal pe tenorul Christopher Ventris, care, după opinia noastră, s-a integrat perfect în gândirea regizorală privind personajul, din nefericire aceasta contrazicând sensul wagnerian. De altfel, în acest moment pe scena de la Bayreuth putem remarca o
Festivalul Bayreuth 2009 (II) by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6891_a_8216]
-
unele momente aumite stridențe. Christian Franz, cu o voce frumoasă, dar insuficientă pentru Siegfried, este dezavantajat de fizicul său nefericit, nu pare câtuși de puțin un Heldentenor, el, de fapt, integrându-se perfect în concepția regizorală ce privește pe eroul mitologic. M-a impresionat în mod deosebit basul Hans-Peer König în Hagen, cu o voce frumos timbrată având accente sarcastice foarte sugestive. Regizorul cunoscut și cu experiență, Tankred Dorst, dezamăgește printr-o concepție ciudată privind universul mitologic al acestei opere. Dacă
Festivalul Bayreuth 2009 (II) by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6891_a_8216]
-
ce privește pe eroul mitologic. M-a impresionat în mod deosebit basul Hans-Peer König în Hagen, cu o voce frumos timbrată având accente sarcastice foarte sugestive. Regizorul cunoscut și cu experiență, Tankred Dorst, dezamăgește printr-o concepție ciudată privind universul mitologic al acestei opere. Dacă prologul este de-a dreptul fantastic, cele trei norne, zeițe ale sorții stând pe un glob de cranii și oseminte umane, fiind proiectate în cosmos pentru a-și rosti prevestirea căderii Walhallei, lucrarea se derulează descendent
Festivalul Bayreuth 2009 (II) by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6891_a_8216]
-
Transpoziția spațială mi se pare forțată: castelul Gibichilor devine un hotel de lux, invitații fac parte dintr-o protipendadă grotescă care participă și la vânătoarea magică în care va fi ucis Siegfried. După opinia noastră, Dorst a coborât mult sensurile mitologice ale lucrării într-o lume banală, incapabilă să înțeleagă ideea de erou. Cu toate neîmplinirile unor regii care se doresc cu orice chip moderne și inovatoare în detrimentul patronului acestui reputat festival, am plecat din Bayreuth cu un sentiment de bucurie
Festivalul Bayreuth 2009 (II) by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6891_a_8216]
-
Mihăieș FAUNII și nimfele reprezintă pentru Faulkner un aspect important al naturii umane, care l-a preocupat întreaga lui carieră literară" (Brooks, 1990: 67), ne asigură marele exeget al operei faulkneriene. Perfect adevărat. Însă felul în care tratează scriitorul sugestia mitologică în Soldier's Pay e cu totul diferit. Exemplul dat de Brooks - seducerea de către Donald Mahon, „omul natural", „faunul" care respinge convențiile sociale, a unei fete incapabilă să stârnească extazul „nimfolepsic" (Emmy are mâinile înroșite de muncă și e, în
Primul Faulkner (V) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6773_a_8098]
-
mai bun, a „calităților poetice ale autorului"). Melville nu a reușit (nici cu această capodoperă) să anihileze un stereotip cultural, prin medierea căruia contemporanii săi l-au perceput pînă la moarte - acela de scriitor „de raftul al doilea". Problematicile alegoriei mitologice, ale intertextualizării transculturale, ale solilocviului simbolic-shakespearian (în roman!), combinat cu ingenioase direcții de scenă, precum și ale intercalării documentării științifice în structura principală a epicului se dovedeau, estetic vorbind, mult prea avansate pentru timpul istoric în care fusese redactat romanul. În
Balena albă - o experiență mesmerică by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6791_a_8116]