6,110 matches
-
sunt numai duse la o mare potență; apoi fiindcă oricum ar fi Eminescu, el e integrat sufletește românilor de azi, așa de intim și necesar, încât nu ne mai concepem fără el. Sunt mari poeți care cântă natura, descifrează simbolismul mitologiei, relevă dreptatea, adevărul, surprind libertatea, armonia cosmică, eroismul, înțelepciunea populară, focul mistic, diversitatea Creației divine. Pe Eminescu îl interesează în mod expres așezarea Neamului său ca primordialitate, ca Matca-Mumă a omenirii etc. „Eminescu, în ceea ce are el mai de preț
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1484592633.html [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
de acasă se amintește despre tradiționala pâine în țest. În eseul Gustând din pâine totul pornește de la relatarea unei întâmplări în care un om sărac a cerut o bucată de pâine după care se prezintă pâinea ca simbol în literatură, mitologie, folclor, religie, istorie. Piesa de teatru Viața ca o pâine caldă arată că totul în viață se dobândește cu răbdare și multă muncă, iar pâinea poate să fie perfecțiunea, pentru că a fost făcută cu răbdare și trudă. Prima parte a
CUVÂNTUL ŞI PÂINEA de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1449525750.html [Corola-blog/BlogPost/342673_a_344002]
-
pește, din timpul postului premergător sărbătoririi nașterii lui Iisus, este tocmai ce datina dorește să sugereze: ofranda. În timpul istoric al miracolelor credinței, imagistic, delfinul simboliza peștele, pe care îl vom întâlni asociat cultului lui Apollo și templului din Delfi. În mitologia greco-romană delfinul era cel ce conducea sufletele spre insulele fericite, găsindu-l gravat, ca animal sacru, pe mormintele și în inscripțiile funerare. Dezlegarea își trăiește în tainele postului însăși semnificația de a elibera elementul voirii lui Dumnezeu față de om, la
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
-ne gândurile cu degete eterice de foc diafan cerșind lumina care să ne topească grija de a fi înlănțuiți de timp ca pro.me.teu de propriul Alter Ego noi nu suntem ca ei iubito noi nu trăim în vajnice mitologii abstracte străine de noi și de ființă nici în metafore oarbe pline de teama fatidică inexorabilă și persuasivă a morții noi nu îndrăznim să invocăm amăgirea fatalității genune și amețeala maya.șă a orbe.căirii rituale și fără speranță NU
DIALOGURI HIERATICE VII-ECLESSIA DINTRU ADÂNCURI de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1442147329.html [Corola-blog/BlogPost/381223_a_382552]
-
literară atât prin articole de specialitate, monografie cât și proza în diverse reviste și ziare din județ, din țară și străinătate, pe hârtie sau online, printre care as enumeră revistele : Bibliotecă, Casa cărții vâlcene, Memoria slovelor ... IV. VALORIFICAREA ELEMENTELOR DE MITOLOGIE AUTOHTONĂ ÎN ROMÂNUL CONTEMPORAN - ION NĂLBITORU, URMAȘUL LUI DRACULA - DE PROF. DR. MIHAELA RĂDULESCU, de Ion Nălbitoru , publicat în Ediția nr. 2314 din 02 mai 2017. Mitologia autohtonă reprezintă încă din literatura veche, o sursă de inspirație valoroasă, al cărei
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_n%C4%83lbitoru/canal [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
as enumeră revistele : Bibliotecă, Casa cărții vâlcene, Memoria slovelor ... IV. VALORIFICAREA ELEMENTELOR DE MITOLOGIE AUTOHTONĂ ÎN ROMÂNUL CONTEMPORAN - ION NĂLBITORU, URMAȘUL LUI DRACULA - DE PROF. DR. MIHAELA RĂDULESCU, de Ion Nălbitoru , publicat în Ediția nr. 2314 din 02 mai 2017. Mitologia autohtonă reprezintă încă din literatura veche, o sursă de inspirație valoroasă, al cărei conținut simbolic este inepuizabil, scriitorii găsind semnificații dintre cele mai intense, fiindcă imaginarul mitologic românesc are o zonă de încărcături semantice nebănuite. În literatura contemporană întâlnim acest
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_n%C4%83lbitoru/canal [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
încă din literatura veche, o sursă de inspirație valoroasă, al cărei conținut simbolic este inepuizabil, scriitorii găsind semnificații dintre cele mai intense, fiindcă imaginarul mitologic românesc are o zonă de încărcături semantice nebănuite. În literatura contemporană întâlnim acest spațiu al mitologiei inserat în text sau în subtext, ca moment de amplificare al mesajului, de dublare a semnificațiilor, și implicit, de necesitate a interpretării plurivalente. Ei bine, la Ion Nălbitoru, revigorarea elementului mitologic are o substanță motivaționala aparte: recuperarea valorii mitologiei naționale
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_n%C4%83lbitoru/canal [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
al mitologiei inserat în text sau în subtext, ca moment de amplificare al mesajului, de dublare a semnificațiilor, și implicit, de necesitate a interpretării plurivalente. Ei bine, la Ion Nălbitoru, revigorarea elementului mitologic are o substanță motivaționala aparte: recuperarea valorii mitologiei naționale, a regândirii simbolurilor și a restabilirii sensului mitului în contemporaneitate. Citește mai mult Mitologia autohtonă reprezintă încă din literatura veche, o sursă de inspirație valoroasă, al cărei conținut simbolic este inepuizabil, scriitorii găsind semnificații dintre cele mai intense, fiindcă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_n%C4%83lbitoru/canal [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
dublare a semnificațiilor, și implicit, de necesitate a interpretării plurivalente. Ei bine, la Ion Nălbitoru, revigorarea elementului mitologic are o substanță motivaționala aparte: recuperarea valorii mitologiei naționale, a regândirii simbolurilor și a restabilirii sensului mitului în contemporaneitate. Citește mai mult Mitologia autohtonă reprezintă încă din literatura veche, o sursă de inspirație valoroasă, al cărei conținut simbolic este inepuizabil, scriitorii găsind semnificații dintre cele mai intense, fiindcă imaginarul mitologic românesc are o zonă de încărcături semantice nebănuite. În literatura contemporană întâlnim acest
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_n%C4%83lbitoru/canal [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
încă din literatura veche, o sursă de inspirație valoroasă, al cărei conținut simbolic este inepuizabil, scriitorii găsind semnificații dintre cele mai intense, fiindcă imaginarul mitologic românesc are o zonă de încărcături semantice nebănuite. În literatura contemporană întâlnim acest spațiu al mitologiei inserat în text sau în subtext, ca moment de amplificare al mesajului, de dublare a semnificațiilor, și implicit, de necesitate a interpretării plurivalente. Ei bine, la Ion Nălbitoru, revigorarea elementului mitologic are o substanță motivaționala aparte: recuperarea valorii mitologiei naționale
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_n%C4%83lbitoru/canal [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
al mitologiei inserat în text sau în subtext, ca moment de amplificare al mesajului, de dublare a semnificațiilor, și implicit, de necesitate a interpretării plurivalente. Ei bine, la Ion Nălbitoru, revigorarea elementului mitologic are o substanță motivaționala aparte: recuperarea valorii mitologiei naționale, a regândirii simbolurilor și a restabilirii sensului mitului în contemporaneitate.... V. ”JUST FOR YOU, JAPAN” �' O PUNTE CULTURALĂ ÎNTRE ȚARĂ SOARELUI RĂSARE ȘI CARPAȚII MIORITICI, de Ion Nălbitoru , publicat în Ediția nr. 2312 din 30 aprilie 2017. Antologia bilingva
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_n%C4%83lbitoru/canal [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
Nu chiar de patru labe dar și în trei nu mai este biped. Poate însă copilul, proaspăt ridicat în două picioare să fie considerat om? Istoria artelor abundă de „oameni mari”, artiști cu însemnate opere, având vârsta de sub 5 ani. Mitologia și chiar istoria tehnicii amintește des despre celebrități foarte „nevârstnice”, oricum sub 10 ani, vârsta împlinirii funcției de reproducere. Nu cumva desconsiderăm copilul numai pentru faptul ca a ajuns prea recent pe lume? Zic unii, uneori chiar copii dotați, că
COPILUL, UN OM ÎN MINIATURĂ? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1412869670.html [Corola-blog/BlogPost/360208_a_361537]
-
de înțelegere și percepție al Edenului și ipostazele acestuia în poezia europeană a secolului trecut. In contextual acestei teme edenul ca simbol cultural are la bază ceea ce scria Eugen Simion în Scriitori români de azi,a lua în considerare binecunoscuta mitologie a pendulării între două universuri.Prin construcția psihică a omului,natura existenței este duplicitară și conflictuală,iar profilul spiritului său creator analizat, cumprisma descompune lumina”ne lasă vederii starea de grație lirică nesigură,discontinuă,ce trebuie continuată,exploatată printr-un
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Mitul_edenului_in_universul_poetic_european_al_secolului_xx.html [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
generație cu Montale.In timp ce la Montale edenul este lumina,luată ca înțelepciune,la T.S.Eliot edenul este o glosare pe marginea ideii de timp.Un rol important ]n ]n'elegerea edenului este creștinismul lui Eliot cu valoarea unei mitologii compozite,în care se interferează elementele biblice cu amintirea elină și cu succesiunea civilizațiilor.Edenul la acest poet este istoria cu acel ascentism modern de sorginte jansenistă,așa cum subliniază Clonde Viger.Melancolia timpului,a anilor care iau/ Cu ei,departe
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Mitul_edenului_in_universul_poetic_european_al_secolului_xx.html [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
cele de la omul de azi. Fiind dintre „cele mai vechi“ mituri ale planetei, treptat „s-a dezintegrat“ în ariile civilizatorii arhetipale; câteva miteme au mai rămas în credințele / ideile religioase ale popoarelor vechi din respectivele arii culturale / civilizatorii; și în mitologia noastră s- a păstrat fragmentar: «Și i-a răspuns Fărtatul / Dumnezeu: „Voi rosti numele meu și pământul va fi gata...“» (VMR, 241); în Evanghelia cea după Ioan (I, 1), „s-a încriptat“ esențiala frază: «La început era Cuvântul și Cuvântul
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1391384478.html [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
iute, rapid“ ~ siqiniq „soare“, suka „stea“ (dravid.) etc. V.g.s. mariha se compară, după noi, cu mong. mori „cal“, engl. mare „iapa“ și ambele cu mara „soare“ în abază din Abhazia, cu melan. mara „cer, lumina“, amari „soare“, meri „soare“ în mitologia seran și în l. tupinamba (Brazilia). Așadar, skr. vi „cal“ provine din skr. Ravi „soare“ (în dakota wi); magh. ló e legat de Apolo, de la „astrul zilei“ în Hawaii, Șamoa, de Lebe, soarele dogonilor din Mâli, căci o formă a
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HORSE. ORIGINEA LIMBAJULUI. CAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1418806490.html [Corola-blog/BlogPost/369864_a_371193]
-
sunt legate de sas „soare“ în wintu (California), asis „soare“ în nandi (Kenya), cf. kawe „cal“ (în tarahumara, Mexic) ~ kawe „soare“ (salinan, California). Mai comparăm: indon. kuda cu melan. kot „soare“, gr. alogo cu zulu ilanga „soare“ și Palk din mitologia coreeană; wed „cal“ în limba moshi (more), nigero-congoleză, cu bda, baada „soare“ în fam. jê (Brazilia); coreeanul mal cu cecen malh „soare“; lat. caballus se crede că e de origine celtica, noi l-am explicat prin kamal/kamel „cămilă“ (< kam
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HORSE. ORIGINEA LIMBAJULUI. CAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1418806490.html [Corola-blog/BlogPost/369864_a_371193]
-
ultimele două decenii, este interesul pentru tânăra generație, pe umerii căreia stă viitorul neamului, pentru care a construit un nou așezământ universitar, la Iași. Dându-i numele după acela al multor cetăți din Grecia Antică, dedicate lui Apollo, care în mitologia elenă era zeul zilei, al luminii și al artelor, protector al poeziei și al muzicii, personificare a Soarelui, Universitatea „Apollonia” se dorește un templu al iluminării și artelor, al desăvârșirii intelectuale și spirituale. Aici, în moderna instituție de învățământ superior
PROFESOR UNIV. DR. VASILE BURLUI DE ACAD.CTIN MARINESCU,SCRIITOR ION HOLBAN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1442409170.html [Corola-blog/BlogPost/376229_a_377558]
-
magneziu, cupru și antioxidanți) care contribuie la protecția organismul în sezonul rece, pe de-o parte, iar, pe de altă parte, sunt subiectul unor legende frumoase și vechi, demne de povestit la gura sobei în serile lungi de iarnă. În mitologia greacă, portocala reprezintă „mărul de aur” care a fost dăruit de Juno lui Jupiter în ziua căsătoriei lor. O legendă veche povestește că o alergătoare foarte frumoasă, pe nume Atlanta, a promis că se căsătorește doar cu flăcăul care va
LEGENDELE PORTOCALELOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1419045820.html [Corola-blog/BlogPost/377893_a_379222]
-
de parafrazare. Pe aceeași linie situăm și reveriile alături de Cervantes. În ce privește apariția lui Pan, Venus ori Ares, observație de minuțiozitate a criticului, noi o explicăm drept resuscitare în reveria estetică a unor resurse ale limbii: „dispozițiile mitice” și „saturația de mitologie” (R. Barthes arată, în „Mythologies”, Paris, Seuil, 1970, p. 215, că limba are „dispoziții mitice”, iar L. Wittgenstein observa, apud J. Bouveresse, „Herméneutique et linguistique”, Paris, Eclat, 1991, p. 74, că limbajul nostru este „saturat de mitologie”). În demersul de
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
și „saturația de mitologie” (R. Barthes arată, în „Mythologies”, Paris, Seuil, 1970, p. 215, că limba are „dispoziții mitice”, iar L. Wittgenstein observa, apud J. Bouveresse, „Herméneutique et linguistique”, Paris, Eclat, 1991, p. 74, că limbajul nostru este „saturat de mitologie”). În demersul de a pune în limbaj, de a aduce la discurs experiența onirică, spiritul poetic suscită fondul mitic, mitologic al limbii: pe acest palier, forța visului nu este îndeajuns pentru a anestezia, amortiza, neutraliza inducțiile mitico-mitologice ale limbii. Cu
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
locul visului. Transcedența s-a mutat în retorică. Timpul trăirii e timpul istoric. Istoria a fost înlocuită cu ideea de istorie, fiindcă la poet, mitul este o istorie întoarsă. La autorul volumului "Nisipul cu oase" mitul istoriei este o lungă mitologie a spiritului. Parcă dorind să vine în contradicție cu Vattimo, cu acel "sfârșit al istoricității", Velea, prin poemele sale, pune în oglinzi paralele suprimarea viziunii evenimențial - pozitiviste cu închiderea istoriei în retorică, construind o recuperare a evenimentului prin eliminarea sensului
NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_nisipul_cu_oase_al_florin_tene_1327999984.html [Corola-blog/BlogPost/360584_a_361913]
-
și singurul, de altfel!) împotriva mulțimilor de mituri construite artificial și aruncate în văzul și conștiința tuturor pe piața din mijlocul Cetății. Și nu facem referire aici, bineînțeles, la mitul ancestral, definit ca punct de plecare al lumilor, pe care mitologia nordică, spre exemplu, îl denumește Ginnungagap, ci la conglomeratul otrăvit al prezentului și preschimbat, prin regii imagologice omniprezente, în făptură cu chip de lumină și strat ideatic consistent. Spațiu vital și, în același timp, parte componentă a tuturor experimentelor individuale
MITUL INCONSISTENT AL IMAGINII ŞI MITUL ANCESTRAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_1399435378.html [Corola-blog/BlogPost/350673_a_352002]
-
locul visului. Transcedența s-a mutat în retorică. Timpul trăirii e timpul istoric. Istoria a fost înlocuită cu ideea de istorie, fiindcă la poet, mitul este o istorie întoarsă. La autorul volumului "Nisipul cu oase" mitul istoriei este o lungă mitologie a spiritului. Parcă dorind să vine în contradicție cu Vattimo, cu acel "sfârșit al istoricității", Velea, prin poemele sale, pune în oglinzi paralele suprimarea viziunii evenimențial - pozitiviste cu închiderea istoriei în retorică, construind o recuperare a evenimentului prin eliminarea sensului
DUMITRU VELEA-NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_nisipul_cu_oase.html [Corola-blog/BlogPost/351096_a_352425]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului “Poezia lui Sandu Cătinean se constituie, în istoria mentalităților, ca o mitologie a fericirii. Întâlnim retorica de tip clasic și complexul tematic al adiaforiei, liniște și livresc, natura naturată și natura naturans. Bonțida este un spatiu circumscris de Illo tempore, un spațiu al libertății întremătoare, unde toate elementele se situează într-o
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1448901078.html [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]