260 matches
-
Un oocit de Xenopus este injectat cu citoplasmă prelevată de la oul altui Xenopus aflat în fază M. extractul celular conduce oocitul în fază M din prima diviziune meiotică,făcând ca nucleul mare să se spargă și să se formeze fusul mitotic. B) Când citoplasma este prelevată de la un ou divizat aflat în interfază, aceasta nu provoacă intrarea oocitului în faza M. Astfel, extractul din (A) trebuie să conțină o anumită activitate - un factor de promovare a maturării + care declanșează intrarea în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
fost găsită ca fiind un component al MPF, absolut necesar pentru activitatea acestuia. Așadar, MPF, pe care astăzi îl numim M-Cdk, este un complex proteic ce conține două componente: a) o subunitate reglatoare M-ciclina și b) o subunitate catalitică, Cdk mitotic. În anii următori, au fost izolate și identificate și alte tipuri de cicline și de cdk, a căror concentrație și activitate cresc și descresc pe parcursul anumitor stadii ale ciclului celular. Se observă că la sfârșitul mitozei (M) nivelul M-Ciclinei scade
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
faza M este oprită prin mecanisme de feedback. De altfel, asemenea mecanisme de feedback negativ monitorizează toate trecerile, de la o fază la cea care urmează (fig. 2-48). Punctul de control din M verifică în ce măsură cromozomii sunt corect inserați pe fusul mitotic. una din anomaliile pe care punctul de control din M o sesizează „dând alarma“ este, cum s-a spus, atașarea incorectă pe fusul mitotic, când una din celulele fiice primește un surplus, în timp ce cealaltă este privată de unul sau mai
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
urmează (fig. 2-48). Punctul de control din M verifică în ce măsură cromozomii sunt corect inserați pe fusul mitotic. una din anomaliile pe care punctul de control din M o sesizează „dând alarma“ este, cum s-a spus, atașarea incorectă pe fusul mitotic, când una din celulele fiice primește un surplus, în timp ce cealaltă este privată de unul sau mai mulți cromozomi. În ambele situații, alarma dată de punctul de control din M condamnă aceste celule anormale la moartea prin apoptoză. Pentru a monitoriza
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
spre mitoză, prin blocarea activării APc. Fără un APc activ, cromozomii duplicați rămân lipiți unul de altul. Astfel, nici unul dintre cromozomii duplicați nu poate fi poziționat către unul și altul dintre poli, până când fiecare cromozom nu este așezat pe fusul mitotic. Redăm în fig. 2-48 o schemă de ansamblu a punctelor de control a multiplicării celulare. Punctul de control indicat în faza M asigură că toți cromozomii sunt atașați corespunzător la fusul mitotic, înainte de a trece în ansafază, unde noii cromozomi
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
până când fiecare cromozom nu este așezat pe fusul mitotic. Redăm în fig. 2-48 o schemă de ansamblu a punctelor de control a multiplicării celulare. Punctul de control indicat în faza M asigură că toți cromozomii sunt atașați corespunzător la fusul mitotic, înainte de a trece în ansafază, unde noii cromozomi se separă și se mișcă la polii opuși ai fusului. Sistemul de control poate lua decizia sustragerii celulei de la multiplicare. O decizie atât de radicală, care oprește temporar sau definitiv multiplicarea celulară
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
centromer, fuzionează unul cu celălalt formând o cromatidă dicentrică care conține două telomere și două centromere. B. În cursul unei mitoze normale, cele două cromatide surori vor fi despărțite către cromozomii opuși, localizați la cele două capete polare ale fusului mitotic (stânga). În acest fel, fusul mitotic va împinge centromerele (verzi) ale unui cromozom dicentric în direcții opuse, fără a se ține cont că aceste două cromatide sunt unite prin brațele lor lungi. C. Diferit față de perechile normal configurate de cromatide
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
o cromatidă dicentrică care conține două telomere și două centromere. B. În cursul unei mitoze normale, cele două cromatide surori vor fi despărțite către cromozomii opuși, localizați la cele două capete polare ale fusului mitotic (stânga). În acest fel, fusul mitotic va împinge centromerele (verzi) ale unui cromozom dicentric în direcții opuse, fără a se ține cont că aceste două cromatide sunt unite prin brațele lor lungi. C. Diferit față de perechile normal configurate de cromatide, care vor fi separate în mod
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
normal configurate de cromatide, care vor fi separate în mod îngrijit și segregate în grupuri lângă cei doi cromozomi, cromozomii dicentrici vor fi incapabili să facă acest lucru și astfel vor crea o punte între cei doi poli ai fusului mitotic (în cursul stadiului de anafază). Eventual, cromozomul dicentric va fi spintecat la unul din punctele mai slabe. În cursul următorului ciclu celular, fragmentul mai mare lipsit de telomere la un capăt (albastru) crează un nou cromozom dicentric, care și el
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
decât cele ale celulei-mamă. Se estimează că telomerele umane pierd la fiecare mitoză aproape 100 de perechi de baze din fiecare ADN telomeric care, evident, se scurtează din generație în generație. La această rată de scurtare, după 125 de diviziuni mitotice, telomerele vor fi complet dispărute. B. Deoarece celulele stem keratinocite din piele își pierd capacitatea proliferativă odată cu creșterea vârstei, capacitatea globală a pielii de a se regenera prin sine însăși suferă un declin, care duce la subțierea stratului de keratinocite
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
celulele transformate neoplazic, această activitate este notabilă și duce la „imortalizare“. În ciuda marelui adevăr conținut de această „dogmă a imortalizării celulare“, s-a văzut ulterior că există totuși o activitate telomerazică (evident, mult scăzută) și în unele celule normale: cele mitotic active, unele celule din piele în limfocite, celule endometriale etc. Celulele stem exprimă și ele telomerază pentru a-și menține lungimea telomerelor pe parcursul întregului lor ciclu de viață. Dogma „activitatea telomerazică importantă este legată, în general, de o transformare canceroasă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cele normale. Acestea din urmă trebuie să treacă prin „vămile“ punctelor de control, să întârzie suferind reparații ale ADN-ului alterat etc., în timp ce celulele tumorale sunt libere să se multiplice fără prea mari restricții. Înmulțirea rapidă a celulelor neoplazice (rata mitotică înaltă) se însoțește implicit de o marcată instabilitate genetică. Respectiva instabilitate, comună tuturor celulelor cancerizate indiferent de etiologie, este adesea urmată de pierderea genelor pentru antigenele tumorale (și așa slab exprimate, deci greu de recunoscut de către sistemul imunitar al organismului
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
al treilea studiu care a avut ca obiectiv identificarea parametrilor histopatologici care ar putea prezice recurența și dezvoltarea de carcinom în papilomul inversat, autorii au concluzionat că indicatori de prognostic negativ au fost hipercheratoza, hiperplazia celulelor epiteliale scuamoase și indicele mitotic ridicat. În acest studiu au fost analizate caracteristicile histopatologice în 39 de cazuri de papilom inversat, folosind următorii parametri: locul de origine al tumorii, prezența invaziei osoase, prezența polipilor inflamatori, raportul endofitic/exofitic al leziunilor, raportul epiteliu neoplazic/stromă, prezența
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
caracteristicile histopatologice în 39 de cazuri de papilom inversat, folosind următorii parametri: locul de origine al tumorii, prezența invaziei osoase, prezența polipilor inflamatori, raportul endofitic/exofitic al leziunilor, raportul epiteliu neoplazic/stromă, prezența de hiperkeratoză, prezența hiperplaziei epiteliale scuamoase, indicele mitotic, numărul de celule mucoase și numărul de eozinofile. Rezultatele studiului au arătat că malignitatea a fost legată de: prezența invaziei osoase, lipsa polipului inflamator, creșterea raportului epiteliului neoplazic în dauna stromei, creșterea hiperkeratozei, prezența hiperplaziei epiteliale scuamoase, creșterea indicelui mitotic
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
mitotic, numărul de celule mucoase și numărul de eozinofile. Rezultatele studiului au arătat că malignitatea a fost legată de: prezența invaziei osoase, lipsa polipului inflamator, creșterea raportului epiteliului neoplazic în dauna stromei, creșterea hiperkeratozei, prezența hiperplaziei epiteliale scuamoase, creșterea indicelui mitotic, scăderea numărului de eozinofile. Recidivele multiple (fără transformare malignă) au fost corelate cu: originea în sinusurile frontale, creșterea hiperkeratozei, prezența hiperplaziei epiteliale scuamoase, creșterea indicelui mitotic. Comportamentul clinic benign a fost legat de prezența polipului inflamator și absența hiperkeratozei. În ceea ce privește
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
raportului epiteliului neoplazic în dauna stromei, creșterea hiperkeratozei, prezența hiperplaziei epiteliale scuamoase, creșterea indicelui mitotic, scăderea numărului de eozinofile. Recidivele multiple (fără transformare malignă) au fost corelate cu: originea în sinusurile frontale, creșterea hiperkeratozei, prezența hiperplaziei epiteliale scuamoase, creșterea indicelui mitotic. Comportamentul clinic benign a fost legat de prezența polipului inflamator și absența hiperkeratozei. În ceea ce privește managementul clinico-terapeutic al acestor tumori există două mari probleme, și anume tendința la recidivă și transformarea malignă în carcinom. Pentru a evita cât mai mult dezvoltarea
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
11 în leziunile benigne și tulpinile 16,18 prezente în leziunile maligne. Alți factori incriminați în malignizarea leziunilor sunt prezența invaziei osoase, lipsa polipului inflamator, creșterea raportului epiteliului neoplazic în dauna stromei, creșterea hiperkeratozei, prezența hiperplaziei epiteliale scuamoase, creșterea indicelui mitotic, scăderea numărului de eozinofile. Prezența recidivei papilomului inversat într-un procent semnificativ (15-70%) are legătură cu rezecția incompletă a tumorii și într-un procent semnificativ (10-15%) recidiva se asociază cu apariția carcinomului spinocelular. Tratamentul principal este cel chirurgical și constă
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
aprilie, soare, primăvară, un alt anotimp, fervoarea și intensitatea orașului New York pe cale de a fi desemnate drept primăvară; sprijinit de o sofa portocalie moale, ca pielea; cu picioarele pe un covor finlandez ruginiu cu miez sau nucleu galben - cu fusuri mitotice; privind În jos la o stradă; pe acea stradă, o fereastră de croitorie pe care spiritul timpului prin acțiunea inconștientă a mâinii unui băiat Îi scrijelise augurul. E nebună specia noastră? Dovezi destule. Totul, desigur, pare invenția omului. Incluzând nebunia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
dezordonat, sunt asociate cu o stromă desmoplazică și produc sialomucină și sulfomucină care sunt pozitive la colorarea cu albastru alcian, mucicarmin și PAS (fig. 244B) [2,3,12]. Gradarea se bazează pe evaluarea combinată dintre modificările histologice, citologice și activitatea mitotică după cum urmează: (tabelul 118). Astfel se descriu trei grade de diferențiere histologică: G1 - bine diferențiat (fig. 244C), G2 - moderat diferențiat (fig. 244D) și G3 - slab diferențiat (fig. 244E). Gradul histologic este considerat factor de prognostic independent și este superior marcherilor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
intestinului subțire și glandei suprarenale [2,3,16]. Microscopia Trăsăturile histologice ale chist adenocarcinomului seros ca și ale metastazelor sunt foarte asemănătoare cu cele ale neoplasmelor seroase benigne. Celulele neoplazice sunt uniforme, iar majoritatea chistadenocarcinoamelor seroase nu au o rată mitotică crescută. Ca și în cazul echivalentelor lor benigne, chistadenocarcinoamele seroase exprimă CK 7, 8, 18 și 19, α-inhibină, MUC 6 și enolaza neuron specifică [16]. NEOPLASMELE MUCINOASE CHISTICE ALE PANCREASULUI Pentru prima dată descrise ca entitate clinicopatologică distinctă de către Campagno
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
de cromozomi; aceste celule se vor diferenția în celule precursoare ale aameților denumite spermatoaonii (la bărbat) și ovoaonii (la femeie). Procesele care au loc în prima săptămână în primele 24 de ore după fecundare, ovulul începe să se seamenteze; diviziunile mitotice nu sunt însă însoțite și de o creștere celulară. Ziaotul se subdivide în mai multe celule fiice care devin din ce în ce mai mici fiind denumite blastomere; cu toate acestea, embrionul în ansamblu nu își modifică dimensiunea; în această etapă de dezvoltare el
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
diferite (10): tipul comun, în care celulele apar normale, recognoscibile după segmentul tubular de origine, sau sunt doar ușor modificate; este specific tuturor formațiunilor chistice, fără deosebire de mărime, și explică posibilitatea de tapetare a structurilor dilatate printr-o activitate mitotică crescută; tipul neregulat, în care celulele nediferențiate devin înalte, cubice sau cilindrice, extrem de dense, organizate în arii în care nu se mai poate identifica segmentul tubular de origine; ele formează fie agregate dispuse la întâmplare, fie proiecții intrachistice papilare sau
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
genice imunoglobulinice este realizată deopotrivă în limfocitele B și în limfocitele T, conducând la diversificarea imunoglobulinelor și, respectiv, a receptorilor de antigene din celulele T. Ea reprezintă un tip special de recombinare, cu totul diferit de recombinarea somatică din crossing-over-ul mitotic, în care sinapsa cromozomilor omologi este o condiție „sine-qua-non” a procesului, având loc schimb reciproc de segmente omoloage de cromozomi. În cadrul rearanjamentului de segmente genice imunoglobulinice care are loc în geneza unei gene integrale,funcționale în dirijarea sintezei unei catene
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
acest din urmă termen este inexact, deoarece el nu reflectă realitatea proceselor ce au loc în geneza genelor funcționale în dirijarea sintezei catenelor imunoglobulinice. Mai mult încă, termenul recombinare somatică este în esența sa sinonimul termenului „crossing-over somatic” sau „crossing-over mitotic”. Cum deocamdată, nu sunt date experimentale în susținerea intervenției „crossing-overului inegal” în geneza genelor funcționale imunoglobulinice, sugerăm evitarea termenului de recombinare somatică și utilizarea celui de rearanjament de segmente genice imunoglobulinice. Construcția unei gene funcționale pentru imunoglobulină sau a unei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sincronismul proceselor de asamblare și de transcriere genică. Odată realizată translocația corespunzătoare a segmentelor genice VL și VH, precum și a segmentelor genice întregitoare JL și CL, respectiv D, JH și CH, gena rezultată va fi transmisă stabil, în cursul diviziunilor mitotice succesive, pornind de la celula B inițială, care s-a angajat pe calea maturației, adică a diferențierii tuturor celulelor-fiice ale sale, rezultând clona de celule B producătoare a anticorpului corespunzător antigenului invadator. Toți componenții clonei de celule astfel rezultate vor avea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]