385 matches
-
restructurare genică, mutageneza a jucat un rol de seamă în evoluție, fiind principalul „motor“ al adecvării la mediu al biosistemelor de la celulă la organismele complexe. 3.1.1. Cromozomii, forma hipercompactată a cromatinei Cromozomii nu există fizic decât pe perioada mitozei și atunci doar de la sfârșitul profazei până la începutul telofazei. Studiul lor morfologic a fost mult ușurat atât de blocarea lor în metafază cu ajutorul colchicinei cât și de diferite colorații revelatoare. Una dintre marile realizări ale cunoașterii acestor formațiuni a fost
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
omul posedă numai tip II α și tip II β) sunt în cantități mici, chiar dacă activitatea de transcripție este mare. În ultimii ani s-a semnalat intervenția acestei topoizomeraze în formarea cromozomilor și în procesul de segregare a lor, în timpul mitozei. Datorită faptului că topoizomerazele inițiază alături de ligaze debutul replicării ADN, ele trebuie inhibate sau utilizate drogurile din familia compothecinelor (topotecan și irinotecan) ca inhibitori ai topoizomerazei II. Alte droguri anticanceroase precum anthracyclinele (aclarubicin, daunorubicin, doxorubicin, epirubicin, pirarubicin) sau anthracenedionele (mitoxantron
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
necodificator). În ADN-ul necodificator sunt incluse: a) porțiuni care formează centromerul și b) porțiuni aflate la capătul cromozomului, telomerele. Centromerele, formate dintr-un ADN compact asociat cu proteine (de exemplu proteinele CENP, CLIP ș.a.), joacă un rol esențial în mitoză și meioză. Ele intervin în procesul de separare al cromozomilor iar anomaliile centromerice se însoțesc de aneuploidii. Telomerele, prezentând o importanță deosebită pentru viața și devenirea celulelor, constituie subiectul capitolului care urmează. 3.1.6. Telomerele și boala neoplazică Deși
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ele au fost recent replicate în cursul fazei S anterioare. Capetele acestor două brațe ținute într-o strânsă proximitate de către centromer, fuzionează unul cu celălalt formând o cromatidă dicentrică care conține două telomere și două centromere. B. În cursul unei mitoze normale, cele două cromatide surori vor fi despărțite către cromozomii opuși, localizați la cele două capete polare ale fusului mitotic (stânga). În acest fel, fusul mitotic va împinge centromerele (verzi) ale unui cromozom dicentric în direcții opuse, fără a se
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
dicentric va fi spintecat la unul din punctele mai slabe. În cursul următorului ciclu celular, fragmentul mai mare lipsit de telomere la un capăt (albastru) crează un nou cromozom dicentric, care și el va fi tras deoparte în cursul următoarei mitoze, rezultând încă un ciclu de ruptură-fuziune-punte. Fig. 3-25. Mecanismul ciclurilor de ruptură-fuziune-punte (ciclurile BFB) al cromozomilor (după Robert A. Weinberg, The Biology of Cancer, 2007, Garland Science, Taylor & Francis Group. LLC, cap. 10, p. 371). l Problema replicării capetelor cromozomilor
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cu câte un fragment la fiecare ciclu de eplicare celulară, ducând la scurtarea progresivă a acestuia. La bacterii, problema scurtării telomerelor cu fiecare generație nu se pune, deoarece ele au un ADN circular. capete cromatidice neprotejate fuziune cap-la-cap punctul fuziunii mitoza mitoza cromatide surori normale cromatide surori fuzionate punct de fuziune punct de fuziune timpuriu punctul de fuziune timpuriu punct nou de fuziune umătoarea mitoză puncte anafazice cromozomi nonomologici o nouă ruptură eroziunea telomerelor 3. ADN și ARN, țintele predilecte ale
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
câte un fragment la fiecare ciclu de eplicare celulară, ducând la scurtarea progresivă a acestuia. La bacterii, problema scurtării telomerelor cu fiecare generație nu se pune, deoarece ele au un ADN circular. capete cromatidice neprotejate fuziune cap-la-cap punctul fuziunii mitoza mitoza cromatide surori normale cromatide surori fuzionate punct de fuziune punct de fuziune timpuriu punctul de fuziune timpuriu punct nou de fuziune umătoarea mitoză puncte anafazice cromozomi nonomologici o nouă ruptură eroziunea telomerelor 3. ADN și ARN, țintele predilecte ale factorilor
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
nu se pune, deoarece ele au un ADN circular. capete cromatidice neprotejate fuziune cap-la-cap punctul fuziunii mitoza mitoza cromatide surori normale cromatide surori fuzionate punct de fuziune punct de fuziune timpuriu punctul de fuziune timpuriu punct nou de fuziune umătoarea mitoză puncte anafazice cromozomi nonomologici o nouă ruptură eroziunea telomerelor 3. ADN și ARN, țintele predilecte ale factorilor carcinogeni (intrinseci sau extrinseci) 163÷199 PC•RI•AM 05.02.2015 13:29 Page 183 În studiul a ceea ce numim telomerele - secvențe protectoare
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
fragmente Okazaki. În acest mod, capătul 5' al fiecărei catene nou sintetizate nu mai poate fi completat. Așa se face că fiecare cromozom-fiică va avea telomerele mai scurte decât cele ale celulei-mamă. Se estimează că telomerele umane pierd la fiecare mitoză aproape 100 de perechi de baze din fiecare ADN telomeric care, evident, se scurtează din generație în generație. La această rată de scurtare, după 125 de diviziuni mitotice, telomerele vor fi complet dispărute. B. Deoarece celulele stem keratinocite din piele
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Hayflick, precizăm că celulele normale (non-canceroase) nu cresc indefinit atunci când sunt puse în culturi celulare. Celulele prelevate de la un copil nou-născut și puse în cultură, se vor divide de cel mult 100 de ori. Mult înainte de sfârșit, rata lor de mitoză declină (la mai puțin de una la fiecare două săptămâni). Dacă se efectuează culturi celulare de la persoane trecute de 75 de ani (cazul uneia dintre experiențe), respectivele celule se multiplică doar de 24-40 de ori, după care diviziunea va înceta
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
stem embrionare (ES cells); unele eucariote unicelulare Tetrahymena thermophila; celulele canceroase. Când celulele normale somatice sunt supuse în laborator unui proces de transformare cu un ADN ce poate codifica un nivel înalt de telomeraze, ele continuă să se dividă prin mitoză cu mult după ce senescența replicativă ar fi determinat, în mod firesc, oprirea multiplicării. Ele fac aceasta fără o continuă scurtare a telomerelor lor. În 2009, Comitetul Nobel a apreciat că lucrările care au dus la descoperirea și caracterizarea biochimică a
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
au fost menținute în laboratorul nostru, prin pasaje succesive in vitro. De regulă, culturile au trecut printr-o fază de „criză“, urmată de dezvoltarea unor linii celulare stabile, imortalizate, cu morfologie mixtă, fibroblastică-epitelială, cu celule gigante, nuclei aberanți și frecvente mitoze. Testarea prin imunofluorescență (IF) a liniilor celulare transformate a evidențiat prezența antigenului viral VHS, dispus citoplasmatic, într-o proporție de 15-20 celule, sau chiar 90% celule - cazul liniei epiteliale clonale C1, derivată din linia TR1. Rezultatele testării prin IF a
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
M. S. Kumar și colab., 2007).64 d) Virusurile induc modificări epigenetice în celula gazdă. Așa cum se știe, prin epigeneză se înțelege ansamblul de modificări chimice care modifică expresia genomului fără a-i altera secvenționalizarea. Sunt transmise în cursul desfășurării mitozei. În ultimii ani, o serie de virusuri oncogene au fost cercetate pentru potența lor de a modula schimbări de tip epigenetic (metilări ale ADN, modificări ale histonelor, remodelări cromatinice. Oricum, posibilitatea ca anumite proteine codificate de virusuri să modeleze prin
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
NFkB. Legarea Tax de Creb duce la activarea transcripției genelor virale. Tax afectează și ciclul celular inacti vând astfel p16INK4a, un inhibitor cheie al cyclindepen dent kinaselor 4 și 6. Tax interacționează și cu gena MADL-1, cunoscută ca reglator al mitozei. Pertur barea genei MADL-1 poate fi asociată cu insta bilitatea cro mo zomială, observată frecvent în celulele LTA. Aceasta este asociată cu leucemogeneză prin generarea de instabilitate cromozomială. În liniile celulare transformate cu HTLV 1, gena p53, știută ca frână
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
celular a determinat pe specialiști să considere inițial că, diviziunea celulară la drojdii este amitotică. Investigațiile electronomicroscopice ulterioare au infirmat însă această opinie, demonstrând cu claritate prezența în nucleul drojdiilor a unui fus mitotic tipic, implicat în segregarea cromatidelor (în mitoză) sau a cromozomilor omologi (în meioză). Organizarea și funcționarea fusului de diviziune sunt controlate și coordonate de structuri specializate cunoscute sub denumirea de plăcile fusului (S.P), corpii polari ai fusului (SPB) sau organite asociate nucleului (NAO). Fusul intranuclear constă
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
mitotic După modul de realizare a citochinezei, drojdiile pot fi împărțite în două mari grupe: fisionabile și care înmuguresc. Ciclul mitotic al drojdiilor fisionabile (de ex. Schizosaccharomyces pombe) este tipic eucariotic, cu faze distincte: G1, S, G2 și M. În timpul mitozei se diferențiază un aparat mitotic (un fus de diviziune intranuclear), iar cromozomii parcurg mai multe trepte de condensare, devenind vizibili la microscopul fotonic. Învelișul nuclear nu se dezorganizează. Citochineza, ce urmează la scurt timp după cariochineză, se realizează prin septare
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
ai fusului și diferențierea treptată între corpii polari în curs de migrare a fusului intranuclear. 1.13.1.3. Perioada postsintetică (G2) Desăvârșirea replicării ADN-ului nuclear marchează sfârșitul perioadei S și intrarea în ultima perioadei a interfazei, G2, premergătoare mitozei. Perioada G2 are o lungime relativ constantă și este marcată de o serie de evenimente citologice și biochimice, care au drept consecință pregătirea celulei pentru a realiza distribuția echilibrată a informației genetice și popularea celulei mugurale cu un set complet
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
din timpul ciclului celular. Profaza Este definită în special de separarea și migrarea, în poziții diametral opuse, a celor două SPB-uri și diferențierea treptată a fusului intranuclear. Comportamentul nucleolilor variază la diferiți taxoni, însă ei persistă în toate fazele mitozei, ceea ce denotă că biogeneza ribozomilor este un proces continuu la drojdii. Învelișul nuclear rămâne intact. Prometafaza Se admite că, la drojdii, în acesta etapă, cromozomii își diferențiază kinetocorii, prin intermediul cărora ei se atașează de capetele "plus" ale microtubulilor fusoriali. Metafaza
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
sporulare conduce, de regulă, la oprire acestora în perioada G1, înainte de punctul de start, ceea ce nu permite angajarea lor în programul mitotic. Duplicarea și segregarea corpilor nucleari ai fusului, replicarea ADN-ului segregarea cromozomilor, etc., sunt evenimente nucleare din timpul mitozei, dar s-a dovedit a fi esențiale și pentru meioză. De aici, concluzia că, programul meiotic a fost dobândit consecutiv în evoluție, prin modificarea celui mitotic. Ciclul meiotic se individualizează totuși de cel mitotic prin reducerea numărului de cromozomi și
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
b) mișcareaprin oscilații musculare; c) secreția prin oscilații ale potențialului membranar al celulelor secretoare (din medulo suprarenală, glanda salivară, insulele Langerhans etc); d) reproducerea exemplificată prin ciclurile menstruale (estrale), circatrigintane, ritmurile Împerecherii la unele specii; e) creșterea și dezvoltarea incluzând mitozele periodice, pulsațiile curente ale ouălor În evoluție, mișcările celulare ritmice ale embrionului, mișcările celulare legate de diviziune. Existența interrelației dintre medicină și cronobiologie, care a Înlesnit descifrarea multor aspecte de patologie și terapeutică, În sensul că identificarea ritmurilor biologice reprezintă
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
O altă modalitate de testare directă a compatibilității între donator și primitor utilă pentru transplantele medulare este efectuarea unei culturi limfocitare mixte pe care se observă diferențe antigenice între limfocitele care vor suferi o transformare blastică (sinteza de ADN și mitoze). 18.2. TRATAMENTUL IMUNOSUPRESOR Tratamentul imunosupresiv are viză profilactică și terapeutică Toleranța imunologică este capacitatea sistemului imun de recunoaștere a antigenelor proprii (self) datorată activității limfocitelor T provenite de la nivelul timusului care inhibă activitatea celulelor direcționate împotriva antigenelor HMC proprii
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
ciliofore), fungi, plante și animale. 2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii ● Celula - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrană, citoplasmă, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.). - diviziunea celulară: mitoza și meioza - faze, etape, importanță. 2.1 Funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1.1 Funcțiile de nutriție ● Nutriția în lumea vie: - la plante: - autotrofa - fotosinteza: definiție, ecuație chimică, importanță, influența factorilor de mediu (lumină, temperatură, CO2, O2, apă, săruri
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
plante și animale. 2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1 Celula - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrană, citoplasmă, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.). divizîunea celulară: mitoza și meioza - faze, etape, importanță. 2.2 Tipuri reprezentative de țesuturi vegetale și animale ● Țesuturi vegetale - Țesuturi: embrionare, definitive (de apărare, fundamentale, conducătoare, mecanice, secretoare)- caracteristici, rol. ● Țesuturi animale - Țesuturi epiteliale, conjunctive, muscular neted și striat, nervos - caracteristici, rol. 2
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
ciliofore), fungi, plante și animale. 2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii ● Celula - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrană, citoplasmă, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.). - diviziunea celulară: mitoza și meioza - faze, etape, importanță. 2.1 Funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1.1 Funcțiile de nutriție ● Nutriția în lumea vie: - la plante: - autotrofa - fotosinteza: definiție, ecuație chimică, importanță, influența factorilor de mediu (lumină, temperatură, CO2, O2, apă, săruri
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
plante și animale. 2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1 Celula - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrană, citoplasmă, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.). divizîunea celulară: mitoza și meioza - faze, etape, importanță. 2.2 Tipuri reprezentative de țesuturi vegetale și animale ● Țesuturi vegetale - Țesuturi: embrionare, definitive (de apărare, fundamentale, conducătoare, mecanice, secretoare)- caracteristici, rol. ● Țesuturi animale - Țesuturi epiteliale, conjunctive, muscular neted și striat, nervos - caracteristici, rol. 2
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]