6,081 matches
-
mai mult și mai tare societatea acestui secol. Traducerea și adaptarea Andreei Vulpe și a lui Cristian Juncu este bine ritmată, cu tensiune clară în replică. De aici pleacă tot. Un spectacol de cameră, cu partituri bune actoricești, cu o miză precisă pe un actor de mai mulți ani în trupa de la Comedie, Sandu Pop. Și cred că Andreea Vulpe nu a greșit alegîndu-l. Personajul său, John Smith, își ascunde neputințele, imposibilitatea de a comunica real cu cineva în proiecția de
Locuri și întîmplări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12815_a_14140]
-
al țării, dl Ion Iliescu. Știu doar că i-a plăcut toată viața să cînte, să danseze, că e un causeur împătimit. Că a fost editor-director. Emil Constantinescu a publicat trei volume groase de reflecții nu doar politice. Ci cu miză filosofică (nu discut rezultatul). Vadim este poet, deși pînă astăzi n-a fost primit în Uniunea Scriitorilor". Acest veleitarism cu o sinistră ascendență se învecinează pe de o parte cu abuzul, pe de alta cu o drastică nepăsare. Cum am
Poetul în cetate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12830_a_14155]
-
care e atât de multă, încât e greu să te prinzi de identitatea tuturor personajelor, mult mai clar delimitată în filmul original. Ambițiile primelor două filme, ca intertextualitatea genurilor sau refuzul simplificării morale în alb-negru, dispar fără urmă; acum întreaga miză e suspansul... Prost gerat, dar ușor de digerat pentru spectator. Adeseori critica de film e acuzată de paseism: cartea ce precedă filmul e mai bună decât adaptarea cinematografică, originalul mai bun decât remakeul... Am încercat să evit imputarea: thrillerele din
Degenerarea thriller-ului by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12289_a_13614]
-
gloria facilă și imediată, cu orice preț, clișeul societății noastre post-revoluționare. Maturitatea să aleagă o distribuție "mixtă", cu greii și mai junii teatrului, o distribuție care să nu-și încheie rostul doar prin inteligenta sa alcătuire, ci să-și dispute miza începînd chiar din acest punct al alegerii. Maturitatea să-i țină cu adevărat și inspirație în mînă, să-i curețe de clișee și ipostazieri clasicizate, să-i motiveze, ea știe cum, astfel încît să apară proaspeți realmente, altfel decît ne-
89 89... TRIST ȘI DUPĂ '89 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12288_a_13613]
-
spre a găsi "ceva definitoriu pentru întreaga umanitate, un simbol admis de toată lumea", ceva mai presus de un instinct cum e sexualitatea ca tentație dominantă și explicație nesatisfăcătoare a lumii moderne. Deci nu călătoria în sine, oricât de aventuroasă, constituie miza și interesul acestui roman, ci dramatizarea și verosimilizarea unei experiențe inedite de cunoaștere. Pe de altă parte, Saludos este romanul unui pariu existențial și al unui pariu cu sine însuși. Au conținuturi ușor diferite cele două pariuri. Concursul ciudat "Tardif
Viața ca o călătorie imaginară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12281_a_13606]
-
actori, acum proaspeți, disponibili, dispuși să se descotorosească de praf, inerții, șabloane. Este adevărat că, poate, cîțiva stropi de patimă n-ar strica să mai fie presărați în timpul reprezentației, fără atîta parcimonie. Cred, însă, că fiecare este concentrat și acordă miză reală rolurilor în care a fost distribuit. Cei mai mulți, după părerea mea, își elaborează riguros propria partitură și încarcă mai puțin tonusul spectacolului în totalitatea lui. În orice caz, mie mi se pare că s-a cîștigat aici seriozitatea actorilor, dorința
Pelerinaj spre lumea poveștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12311_a_13636]
-
sistem politic i se substituie o metafizică a puterii". Avocat al trecutului lamentabil, d-sa ne asigură că totalitarismul roșu ,n-a avut timp să devină o religie" și, în consecință, ,eficiența propagandei comuniste e astăzi exagerată". Verbigerație cu o miză contraproductivă pentru întregul grup reprezentat de autor! Procedînd tendențios, Petru Poantă încearcă a demonta supărătoarea, pentru d-sa, ,retorică anticomunistă", în frunte cu ,stereotipiile sale", taxate acestea drept ,o altă sursă a demagogiei". Dacă renunțăm la conceptul colaboraționismului (,termen inadecvat
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
cititorul își poate alege cheia de lectură în funcție de gusturi, instrucție și posibilități. Însă acum - în premieră absolută - provocarea pe care o lansează Eco cititorului (ce poate fi mai ademenitor decât o "carte cu poze"!) pare să aibă în subtext o miză de alt gen (ce poate fi mai tentant pentru semiotician decât o carte în care "dialoghează" diferite tipuri de semne?) Pe scurt, Flacăra misterioasă a reginei Loana reușește atât să trezească cititorilor nostalgia primelor lecturi, cât și să reconfirme abilitatea
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]
-
cultural, unul cu un orizont filosofic de filieră germană pe care puțini îl aveau și încă și mai puțini îl puteau etala. Se vedea din eseurile publicate în revista "Familia", adunate ulterior în volumul Critică și valoare (1973), unde principala miză era conceptul de ironie. Dar prima carte fusese eseul monografic consacrat lui Franz Kafka, în 1968. Cariera lui Radu Enescu este în multe privințe surprinzătoare. O dată pentru că a fost creditat încă din 1971 ca redactor șef adjunct, într-o perioadă
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
Ce ne facem însă cu acele opere literare în care accentul cade în mod evident pe "cum" se scrie, nu pe (despre) "ce" se scrie? Cum ar arăta o discuție despre "noul roman francez" în absența unor referiri explicite la miza formală cu totul specială a acestora. Ar înțelege cineva ceva din relatarea romanelor lui Alain Robbe-Grillet, Dans le labyrinthe sau Les Gommes făcută de cineva fără cîteva explicații minimale, dar obligatorii, privind inovațiile aduse de acestea romanului tradițional la nivelul
Întîlniri la Bibliotecă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12323_a_13648]
-
sau care te așteaptă cu promisiunea descoperii de noi comori nebănuite. La sfîrșitul acestei cărți, cititorul simte, organic, o poftă nestăvilită de lectură. Or, într-o epocă a dezabuzării generalizate ca cea a nesfîrșitei noastre tranziții, aceasta nu este o miză de ignorat. Cartea lui Liviu Antonesei trebuie recomandată, ca terapie, tuturor celor obișnuiți să moțăie cu telecomanda în mînă sau celor convinși că veșnicia s-a născut pe chat.
Întîlniri la Bibliotecă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12323_a_13648]
-
iluziile, îndoielile și apoi dezamăgirile tinereții comuniste. Dacă înainte de '89, Supraviețuirile puteau fi considerate drept o literatură a autodenunțului, la reeditarea în postcomunism aceste cărți devin mai degrabă un "testament" de tinerețe. Un autodenunț reluat în fața nepoților parcă are altă miză. Ca un Pierre Menard, cititorul abia al ediției a doua va citi aceeași carte citind în același timp alta. Sigur că impresionează sinceritatea aproape impersonală cu care nu cruță nici o eroare, nici o stridență și nici măcar lașitățile - cu atât mai mult
Confesiunea unei minți tinere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12322_a_13647]
-
ea n-a crescut din adevăratele valori ale spitritului, ci din forma lor degradată, din așa-numita cultură generală. În România, spre deosebire de civilizațiile avansate, filozofia și științele n-au jucat roluri importante în conturarea culturii publice, rămasă pe mâna "literatorilor". Miza pe expresivitate, în dauna profunzimii, preeminența "frumuseții" în fața "inteligenței", subminarea disciplinei de-o umoare mereu cârcotașă n-au îngăduit decât o evoluție lipsită de armonie interioară, nașterea unui corp de idei gata îmbătrânit, fără flexibilitate și, finalmente, inutil. H.-R
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]
-
multor scriitori tineri e comună, seacă, indistinctă! Prozele scurte ale lui Bogdan Suceavă sunt mult prea bine scrise (narațiune, construcție, registre variate) pentru ca apariția unui (nou) roman să producă cine știe ce suspiciuni. Scrisul lui denotă predispoziția și pentru spații mari, cu mize narative pe măsură, iar romanul Venea din timpul lui diez nu înșală așteptările. Cu rezervele de rigoare, bineînțeles. După atâta mic realism, sătul de fronda prin limbaj, de nonconformismul ridicat la rang de way of life și de trendul narcoticilor
Mesinism New Age și terorism neoortodoxist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12395_a_13720]
-
de rigoare, bineînțeles. După atâta mic realism, sătul de fronda prin limbaj, de nonconformismul ridicat la rang de way of life și de trendul narcoticilor în floare, iată că se poate citi și o literatură mai deșteaptă, provocatoate atât ca miză cât și ca realizare, oricum cu totul altceva. Formula acestui roman nu este inedită, reprezintă chiar un gen distinct, la confluența mai multor tendințe, care a stârnit interesul teoreticienilor, în special ai literaturii postmoderniste: Venea din timpul lui diez este
Mesinism New Age și terorism neoortodoxist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12395_a_13720]
-
acel grad (aproape) zero al scriiturii, inutil unui astfel de epic care cerea exces pe toată linia. Bogdan Suceavă aplică lecția din câteva proze scurte anterioare: Miraculoasa istorie..., Descompunerea patriei în particule elementare sau Salutări de la Praga, de pildă, însă miza acestui roman mi se pare sensibil alta. Naratorul este cam plat și prea rigid, îndeplinind deseori doar o funcție enunțiativă, de martor, cronicăresc-consemnativă, e atașat de cele istorisite în sensul ținerii aproape de un pretins adevăr istoric. Efectul cu adevărat puternic
Mesinism New Age și terorism neoortodoxist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12395_a_13720]
-
cu promisiunea: "dacă-l vinzi, vei fi între stăpânii cetății". Iuda tace mult și încordat, ascultă înfiorat ispitirile succesive. Pe el, cel care disimulează, nu cuvintele îl reprezintă, ci fapta vânzării învățătorului în schimbul a 30 de arginți, după sfatul ispititorului. Miza ultimă este, deci, iubirea de arginți, simbol ce poate fi astăzi tradus în varii forme de profit. Cunoscând înclinația omului modern de a fi închinător la "vițelul de aur", Papini desfășoară fastidios această ispită, o argumentează analitic: "E știut de
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
text pe care pretinzi, ipocrit, că nu-l cunoști. De pildă, poezia lui Bacovia, a unui inadaptat de-o stîngăcie sfidătoare. Vedem, citind o "cronică" mult mai lungă decît pagina obișnuită de revistă, dar scrisă cam la fel, cu aceeași miză, cum "calea de acces" începe să nu mai fie "metoda" criticului, ci secretul comun al lui și-al scriitorului, felul în care își împart fanta spre realitate. Lucian Raicu nu descoperă, la autorii analizați, trăsături certe, ci posibilități ale stilului
O ușă mereu întredeschisă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12401_a_13726]
-
se sinucid din cauza asta!), nici thriller (cum ar putea fi, dacă e anti-climactic?!), ci mai degrabă melodramă masculină (ŕ la Kramer vs. Kramer, Searching Forrester). Am vorbit atât de mult despre scenariu și rolurile protagoniștilor, pentru că aceste două elemente fac miza filmului. Nu-i de mirare că, la un moment dat, Milan discută despre Balzac cu un elev de-al lui Manesquier; Leconte preferă să regizeze discret (doar sfârșitul filmului e experimental), bazându-se pe capacitatea de semnificare a detaliilor într-
Invazia francofonă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12411_a_13736]
-
la Editura Minerva, al cărei director era un anume domn G. Filip, receptiv la posibilele succese și întreprinzător cu o promptitudine ce se va dovedi foarte inspirată. E o performanță editorială pentru începutul secolului XX și un curaj considerabil al mizei. Prestigiul decisiv i l-a adus scriitorului colaborarea sistematică la revista "Sămănătorul", prin grija lui Șt. O. Iosif, și la ziarul liberal "Voința națională", unde Vintilă Brătianu îi acordă pentru prima dată onorarii. Publică aici, la "Voința națională", articole, numeroase
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
clar că nu mai e nimic de făcut. Poate nu întâmplător, acel domn are un nume cât se poate de potrvit: "Csendes" înseamnă, în maghiară, "Tăcut". Nu vom uita acest nume. Și nici demagogia partidului cu pretenții europene, dar cu mize levantine, care l-a trimis alături de incomparabilii Pleșu, Dinescu și Patapievici. De-acum, soarta CNSAS-ului n-ar mai trebui să ne privească deloc. Că se desființează sau nu, că va da sau nu la iveală mari ticăloșii e irelevant
Spălătoria de cadavre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12393_a_13718]
-
loc secund pe regizor. Nu i-a dat pace să lucreze pînă la capăt. În loc să simplifice demersul în scenariu și să-i dea o coerență pe scenă, o idee mult mai tare, mai pregnantă, mai vizibilă, să adune tensiunea și miza pe care a contat, Dragoș Galgoțiu s-a complicat, sedus fiind de roman și de Oscar Wilde, aglomerînd în spectacol motive, semnele pentru care îl interesează acest text, această lume, estetica și teoriile lui Wilde. De aceea, cred că pe
De ce nu vorbeste Dorian Gray? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12433_a_13758]
-
2 octombrie 2004 s-a văzut cu claritate că interesele de-a ajunge la putere în intervalul următor sunt uriașe. În România vor intra (intră și acum!) sume enorme de bani pentru a facilita integrarea europenă. Dacă la anterioarele alegeri miza simbolică era și ea destul de mare, acum ponderea câștigului material e covârșitoare. Și politicienii români o știu. Pentru mulți dintre ei nu are importanță că în 2008 vor părăsi politica, pentru că știu că o vor face plin de bani. Vor
Mahalaua Armani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12417_a_13742]
-
revistă, toate textele au aproximativ aceeași dimensiune. Pentru unele dintre ele (cele cu evidente valențe de proză) aceasta echivalează cu o mutilare în patul lui Procust. Dezvoltarea lor pentru tipărirea în volum și, eventual, în contrapartidă, eliminarea unor texte cu miză mai mică, ar fi putut face din Dans de Bragadiru o carte de referință pentru publicistica românească din anii tranziției.
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]
-
faptul că spectatorul e lăsat - doar la început - să coroboreze datele pentru a elucida situația personajelor, ale căror mișcări sunt filmate în cadre paralele. Povestea conflictului dintre Kathy (Jennifer Connelly) și Behrani (Ben Kingsley) - patriarhul unei familii iraniene - a cărui miză e casa americancei, confiscată pe nedrept de stat și vândută acestor imigranți, nu se schimbă prea mult. Chiar și dialogurile rămân aproape intacte, dar se conservă defecte narative, neproblematice pentru roman, dar deranjante la nivelul scenariului. Care nu e doar
Adaptările, mereu la modă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12456_a_13781]