430 matches
-
rece”, carteziană, raționalistă (și, în paranteză fie spus, credulă), deja sedimentată de prestigiul comentariilor anterioare. Că Baudelaire ar fi vrut cu totul altceva rezultă dintr-o minuțioasă analiză a raporturilor (la suprafață, extrem de cordiale) dintre acesta și Hugo. Cronica la Mizerabilii e scrisă à contre coeur. Cu adevărat, nu i-a plăcut romanul, pe care, în corespondența privată l-a blamat pentru ecumenismul dulceag. Unei amabilități hugoliene (jungamus extras), Baudelaire îi răspunde, in petto, cu oarecare insolență: „Asta, cred eu, nu
Linia Fondane? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3135_a_4460]
-
ne unim mâinile pentru a salva neamul omenesc. Dar mie mi se rupe de neamul omenesc, iar el nu și-a dat seama de asta»” (p. 210). Pe Baudelaire, benevolența aceasta părea să-l irite. Altfel, ar fi conceput, el, Mizerabilii: în jurul unui criminal abject căruia toate i se împlinesc și care sfârșește în lux, alături de o soție iubitoare și de niște copii adorabili. Penitența lui Valjean îi repugnă, dar îi lipsește curajul (ori, din contra, îi prisosește politețea) pentru a
Linia Fondane? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3135_a_4460]
-
trage o dâră prin întreaga poezie românească. Ioan Es. Pop a înțeles, pe cont propriu, că raportul dintre bine și rău, în plan existențial, poate și trebuie să fie răsturnat în planul creației. Convenabil vs. neconvenabil, ba chiar minunat vs. mizerabil: văzuți de aproape și trecuți prin mai multe ape, acești termeni se prezintă și se justifică în chip diferit. Ceea ce realizăm în viață, împlinirea noastră dă rău pe hârtie. Și invers: experiențele-limită, spaimele convulsive, suferințele atroce, teroarea adâncă a ființei
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]
-
De pildă, d. Anghelache sare de numărul obișnuit de pahare și se aprinde a scandal. Bea din ce în ce mai mult, vorbește din ce în ce mai tare. țal-ul pe care-l strigă disperat ("Nu vezi că bat de un ceas, și nu vrea să vie, mizerabilul!... }al!!!") e, în inventarul actelor ratate, jindul lui după o notă de plată. Care să-l exonereze de răspunderi, de suspiciunea insuportabilă a dezonoarei. Care să-i redea libertatea, să-l lase să se ridice și să plece. Doar că
Carul cu bere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7510_a_8835]
-
lăutarul, adică el, Fotache, aceștia îi vor spune că e un ins neserios, care nu prea se ține de cuvînt, că e o hahaleră. Și doamna Ana, care nu are cum să știe adevărul adevărat, va crede ce spun acești mizerabili și va rămîne în memoria ei ca un individ fără cuvînt, demn de dispreț. Iar domnului Igor, atunci cînd va întreba de el, îi vor spune că nu a reușit să compună cîntecul, că nici nu ar fi în stare
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
Totul ca să mă eschivez de la lucru sau, mai exact, de la obligația de a mă așeza la masa de lucru. Obiceiul acesta de-a amîna de pe o zi pe alta e o crimă contra mea însumi... Sînt un individ terminat, un mizerabil în toate sensurile cuvîntului. Cum am ajuns aici? Mai mare decît decăderea mea e doar sentimentul acestei decăderi". Și: "De cîte ori abandonez u La 14 martie 1966 nota, parcă în chip de scuză: " Azi-dimineață m-am sculat cu gîndul
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17162_a_18487]
-
PRINCIPAL: Daniel Day-Lewis, în LINCOLN CEA MAI BUNĂ ACTRIȚĂ ÎN ROL PRINCIPAL: Jennifer Lawrence, în SILVER LININGS PLAYBOOK CEL MAI BUN ACTOR ÎN ROL SECUNDAR: Christoph Waltz, în DJANGO UNCHAINED CEA MAI BUNĂ ACTRIȚĂ ÎN ROL SECUNDAR: Anne Hathaway, în MIZERABILII CEL MAI BUN FILM STRĂIN: AMOUR CEL MAI BUN REGIZOR: ANG LEE, pentru VIAȚA LUI PI CEL MAI BUN SCENARIU ORIGINAL: QUENTIN TARANTINO, pentru DJANGO UNCHAINED CEL MAI BUN LUNGMETRAJ DOCUMENTAR: SEARCHING FOR SUGAR MÂN CEL MAI BUN LUNGMETRAJ DE
OSCAR 2013: Argo, cel mai bun film. Vezi câștigătorii by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/64885_a_66210]
-
dar e cam... zevzec»”). Tot mediată (involuntar) e și caracterizarea insultătoare a lui Lache de către Mache, care nu știe (pentru moment) că obiectul furiei se află în fața sa: „Mă rog ție, cine e măgarul ăsta, aș vrea să-l știu...”; „Mizerabilul! canalia!” (Amici). Medierea narativă și ironică a violenței stă sub semnul inteligenței și al jocului cu limbajul.
„ragăm nu...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4569_a_5894]
-
când SMURD-ul am înființat. Sunând la unu, unu, doi, prin frig, prin zloată, prin noroi, pe mulți noi i-am salvat. Dar unora le stau în gât, ca un broscoi tare urât, cum ar fi spus Ioan Oltean, un mizerabil de curtean, nu zic mai mult de-atât. Se îngrozesc românii toți, că SMURD-ul e vizat de hoți și, pupăză peste colac, măria ta le faci pe plac acestor mafioți.” Tăcu arabul Arafat, căci vodă, prost și îngâmfat, sări
SMURD, parodie după El Zorab, text integral () [Corola-journal/Journalistic/67456_a_68781]
-
holul de așteptare, exista un Catalog de impresii, o noutate. În el, persoana cu studii de drept la Paris, citise pe una din pagini notația febrilă a unui client, evident de soi: O călugărită frumoasă e o pierdere tragică, Hugo, Mizerabilii, Cosette. Între saloanele mondene de epocă și casele de toleranță, de la un anumit nivel social în sus, nu există cine știe ce diferență. Dovadă istoria curtezanelor celebre, cu Balzac în primul rînd și cu unul din romanele sale importante scris spre sfîrșitul
Case de pierzanie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16511_a_17836]
-
Este înjurat la rîndul său de dumnezei mami. Nu pare grav. În rest, tot lucruri benigne care nu ar putea constitui azi prilej e mare supărare: moftolog, "nifilist", mangafa, mitocan, prea sec, mazetă. Chiar în atmosfera încărcată politic, bandiții și mizerabilii sînt numiri maximale. Blestemele sînt mai colorate. Zița își blestemă viața - a dracului și-afurisită - pentru că nu merge la Iunion îi urează soră-sii - parol - s-o îngroape. Mitocanul }ircădău e calificat disprețuitor: pastramagiule, dar azi nu vedem de ce ar
Injurii, blesteme, sudalme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7662_a_8987]
-
a prostit?)". Că și, probabil, cu strîngere de inimă, decepția provocată de romancierul Blaga: Tocmai citesc românul lui Lucian Blaga Luntrea lui Caron, recent apărut, care e important și interesant din punct de vedere documentar (căci e autobiografic) dar e mizerabil scris pentru că admirabilul prozator filozofic nu stia să povestească: parcă ar avea cîlți pe limbă". Ori aceste opinii înfrigurat politice (1 ianuarie 1991): "așa cum m-ai rugat, trimițînd lui Heitmann un pachet cu textele traduse din Istorie, i-am și
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
Tudor a declarat că cei care au organizat congresul PRM la Alba Iulia sunt "niște impostori" "Au trimis niște securiști pensionari care nu reprezintă pe nimeni. Cum n-am avut ce să le mai ofer au făcut complotul bubei. Ce mizerabili am crescut la sân! Dar nu-i nimic, o să dau cu ei de pământ! E ca și cum distinsa judecătoare ar fi debarcată de două liftiere, două femei de serviciu și un șofer. Nu se poate așa ceva! Am făcut dovada că respectăm
Scandal la tribunal. Vadim Tudor contestă excluderea din PRM by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36009_a_37334]
-
înfierată energic mizeria profesiunii tipografice, a ucenicilor, meșterilor, este atacată corupția care a făcut să decadă breasla imprimării cărților considerată înfloritoare în secolele trecute. În sinea lui, edictul seamănă leit cu orice alte decrete ale României contemporane... Este singurul aspect, mizerabil, de comparat cu domnia Regelui-Soare. În epocă, circula o epigramă pe seama obiceiurilor generalizate de a se da bacșiș, ca la noi, și pe care încerc să o redau într-o tălmăcire personală. Alerg la director care, sever, cum este, Devine
Milton, 1644 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14109_a_15434]
-
1969), de Marco Ferreri, "Vivre pour vivre", de Claude Lelouch (1967), "Mourir d'aimer", de André Cayatte (1971), și "Cache" (2006), de Michael Haneke. A fost recompensată cu premiul Cesar pentru rolurile din "Profesoară de pian", de Michael Haneke (2001), "Mizerabilii" (1995), "Docteur Françoise Gailland" (1976) și a fost nominalizată la aceleași premii pentru rolul din "The Key Is în the Door" (1978). Totodată, a primit premiul pentru întreaga carieră la Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) în 2005. A fost
Actriţa franceză Annie Girardot a murit () [Corola-journal/Journalistic/70601_a_71926]
-
gest protectiv, ca nu cumva femeia să-i strecoare vreo literă în spațiile albe. „Nu mai e mult și-o să vină mama. Șiatunci om pune toate m-urile la locul lor...” Liliana, ce amintește, nu știu de ce, de Cosette din Mizerabilii, simte absența mamei „ca un nor des și înecăcios și în jurul ei crescuse un zid de apăsătoare tăcere...”. Se simțea străină și umilită, tot timpul trebăluia în primul rând pentru ceilalți din casă, trebuia să răspundă mereu „ordinelor” primite (făcea
Orfanii noștri albi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/3820_a_5145]
-
Moscova, șeful grupului francez cu care făcusem cunoștință mă rugase să am grijă de Margot îmbarcată în același avion, întîmplîndu-se să mergem împreună. De la Ircuțk pînă la escala de la Omsk, o ținusem numai într-un discurs despre Paris, Notre Dame, Mizerabilii, Contele de Monte Cristo. Margot ba ațipea, ba izbucnea în hohote de plîns. La Omsk, avionul făcuse o escală lungă. Am dus-o la bufetul aeroportului, am comandat o citronadă și am început să-i vorbesc, după sfatul unui medic
ALCATRAZ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17131_a_18456]
-
principale, iar fratele său trebui să-l bea. În jur se aflau cei mai cutezători dintre tovarășii săi, care fuseseră înfometați timp de trei zile. Acum li se porunci să mănânce carnea smulsă de călău cu clești înroșite din trupul mizerabilului Doja. Trei dintre ei, care refuzară această mâncare înfiorătoare, fură pe loc trași în țeapă. Deși ars la trup și sfârtecat în mai multe locuri, acest criminal nu scoase totuși vreun geamăt, netrădând vreo spaimă față de acest îngrozitor fel de
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
Mircea Dinescu, care a avut inspirația să vină cu mașina proprie. Inspirația - pentru că autocarul se balansează ca barca pe valuri; "autocarul e foarte înalt, și drumul foarte prost, de asta se simte așa balansul", explică șoferul; drumul e, într-adevăr, mizerabil, și călătoria greu de suportat. După cinci ore cu autocarul, pînă la Mahmudia, urmează în jur de patru ore pe Dunăre; lumea se împarte în trei grupuri, care se îmbarcă, pe rînd, pentru Sfântu Gheorghe; călătorim cu un vaporaș rablagit
Și eu am fost în Deltă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12569_a_13894]
-
în numărul dedicat de revista "Dilema" lui Eminescu, semnând texte de aceeași categorie ("iconoclaste"), chiar dacă nu și de același calibru. În schimb, Svetlana Cârstean a avut neșansa de a deveni personaj în romanul autoficțional și mizerabilist (gurile rele spun chiar: mizerabil) Luminița, mon amour al fostului soț, Cezar Paul-Bădescu. După un lung și destul de chinuitor interval, poeta iese acum, în fine, la lumină, debutând editorial cu volumul de autor Floarea de menghină. Atunci când cărțile nu apar chiar în momentul lor literar
În menghină by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8353_a_9678]
-
lui Haralampy. Cei patru gemeni trâmbițează apocaliptic; în studio, lumea râde, inclusiv domnul ministru Gheorghe Barbu. Dar mai discret. C|R}I NOI ANUN}ATE LA TELEVIZIUNE Mircea Geoană, teatru, ediție princeps: Golanii, tragi-comedie după o idee de Liviu Rebreanu; Mizerabilii, comedie bufă, dramatizare și adaptare pesedistă după V. Hugo; Canci prezentă la Parlament, dramoletă; Neonazistul, viața romanțată a lui Mircea Mihăieș. Poșta rubricii. Mircea Badea, emisiunea ,În gura Presei", Antena 1: Ați ghicit: Machu Picchu este, într-adevăr, un joc
Asfaltarea șoselelor cu maiul... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10772_a_12097]
-
la Sue. Doar nuvelele lui Filimon au părut, mai ales prin subiect, stendhaliene. Romanele franceze la care s-a făcut cel mai des trimitere sunt acelea bazate pe o sociologie romantică, jumătate reală, jumătate mitică. Și nu doar aceea din "Mizerabilii", ci și aceea din "Comedia umană". Lipsește aproape orice referință la primii romancieri romantici, Madame de Stahl și Benjamin Constant, ca și la emulul lor, Alfred de Musset. Ce e drept, în "Adolphe" sau în "Confesiunea unui copil al secolului
O referință ignorată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6683_a_8008]
-
mai 1969 (însemnare datată) mărturisea: "La ora 5 dimineața, trezit de misterioasele dureri de picioare care mă chinuie de vreo treizeci de ani, la orice schimbare a vremii". În iulie 1970 se autocompătimea: "Și m-am gîndit cît sînt de mizerabil, eu, care în loc să mă apuc de treabă, nu fac decît să mă oblojesc, țin un regim pe bază de tranchilizante care mă deprimă, iau medicamente care-mi taie și puținul avînt pe care-l mai am. Nu sănătatea, nu durata
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
unul respinge rudimentele de piață liberă în numele egalitarismului promis, celălalt e scârbit de mitocănia noilor bogătași, de oportunismul actualilor locatari din apartamentele "foștilor", acum oameni vlăguiți și inutili (în buna tradiție a literaturii ruse). Reprezentanții autorității, coruptibili, sunt tâmpi și mizerabili, publicul din sală freamătă bucuros de câte ori recunoaște o situație familiară: NEP-ul seamănă cu tranziția. Compasiunea, umorul, accesibil dar de bună calitate indus de regizor interpreților, înlesnesc identificarea cu realitățile din Rusia anilor '20. Și în timp ce se râde, mă gândesc
În absența specialiștilor by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16054_a_17379]
-
rezidual din România. Toată această aglomerare de fapte senzaționale ține de o retorică epica de factură romantică, pe care întotdeauna a practicat-o Augustin Buzura. Genul preferat al scriitorului este un fel de român de aventuri cu mesaj umanitar, ca Mizerabilii lui Victor Hugo. Spre deosebire însă de autorul francez, solemn și uneori grandilocvent, Augustin Buzura are în relatare o nervozitate specifică secolului douăzeci. Mai trebuie spus că numeroasele peripeții prin care trece personajul aflat în prim-planul atenției romancierului par
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]