389 matches
-
să-l întrebi pe cârnățar. Acesta vorbea de unul singur și, subțiratic și șăgalnic, cânta și el cântece fără perdea. - Hai, moșule, dă mai repede cârnațul că mașteaptă omu-n drum. - Dacă m-ai făcut moș, am să vin să te moșesc, fa. - Vin’ desară. - ’Te, ’te ! Pe mine mă cheamă toată ziua Neculai și dumneaei mă face Moișă. Dute, Ghiță și-mi dă pace. Hai, Catrină, ce stai fa, scoate francu’, dă-l încoa. Cârnățarul te îndrepta la sigur, căci crâșmele
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
cum am pornit la început, cu-aceeași foame de-absolut și însetați de aceleași zări. Periprava 1960 Omule-ncotro te duci?! Nu e mâine, de nu-i ieri, orice azi e provizoriu, rătăcind în iluzoriu vei ajunge nicăieri. Nu ai moși, nu ai strămoși, ești ca și o frunză-n vânt, mergi hai-hui pe-acest pământ, ca un om cu ochii scoși. Ai uitat de neam și datini, fugi de sfinți și de biserici, ai prieteni luciferici, vii dar morți, că
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
culori obișnuite ci culori vii, culori care pulsează, respiră, au viață și dau viață, la rândul lor. Ele împrospătează înfățișarea ființelor vii și capătă ele însele puteri noi. Una dintre culori are o rețetă secretă. Prințul a moștenit-o din moși strămoși. Culoarea Culorilor, pentru că despre ea vorbim, poate da viață chiar și unei picturi, unui desen, unei fotografii. Vei fi uluit să vezi cum din chenarul unui desen, din rama unui tablou coboară în viață, vorbind, râzând sau doar respirând
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
după treizeci de ani de activitate. Hedrock își mai amintea de un prilej cînd, la masă, Innelda îl criticase rău pe doctorul Snow, numindu-l "un practician demodat care încă se mai dă drept doctor pur și simplu pentru că a moșit-o pe mama cînd m-a adus pe lume". Nu încăpea îndoială că bătrînul doctor Snow o pusese la curent cu situația exactă ― și Inneldei nu-i făcuse nici o plăcere. De asemenea, ascultîndu-l pe Telinger, Hedrock își dădu seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
tangou argentinian se strecură afară și rămase În urma mașinii, plutind prin aer ca o dâră de parfum puternic. Tangoul e Întotdeauna atât de antrenant! Se ridică, Își puse pantofii la loc În picioare și se grăbi spre rulotă, gata să moșească nașterea unui miracol. Poate că va veni vreun mare producător, se va Îndrăgosti de lucrările lui Desert Rose și o va ruga să producă un film de artă, de lung metraj, pentru HBO. Sau poate că va apărea vreun mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Însele se evaporă rapid și fără urmă. America e În mișcare. Redbone n-are decît să-și țină buncărul ăla al lui! — Mie, personal, Îmi place ca locul să aibă ceva istorie, spune Zamyatin În timp ce stă cu Wakefield și-și moșesc băuturile, dar prea multă istorie poate dăuna sănătății mintale. Are el o teorie a lui, cum că poeții ar trebui să trăiască Într-un loc suficient de mult pentru a dezvolta o nostalgie pentru acel loc. CÎnd acel Eden imaginar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
averea mea în mâinile bărbatului tău, dacă aș găsi la el protecție și un loc printre femeile lui. Aș merge alături de voi ca servitoare și mi-aș face meseria în sud și aș afla astfel ce se știe acolo despre moșit. V-aș servi familia, aș pune cărămizile la nașteri, aș îngriji rănile bărbaților și aș venera-o pe Gula, vindecătoarea, în numele lui Iacob, a spus Inna. L-a mai numit pe tata pe cât de înțelept, pe atât de bun, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Băuse, ce-i drept, vârtos. După ce s-a dat jos din 135 la Moșilor și a luat-o așa prin mâzgă spre Obor, a poposit la birtul din piață, printre ultimii bețivi. De acolo a trecut mai departe spre Ziduri Moși unde a cinstit încă una mică și încă una la colțul cu Doamna Ghica. Și apoi încă una lângă sifonărie, în ultima cârciumă, la marginea orașului. Du-l tu acasă nene, zisese cineva. Dar n-a vrut să-l lase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
spre fundurile sălbatice. Câinii rodeau scândurile cotețelor, urlau repezindu-se spre gard, apoi iar se făcea liniște. Lina a născut aproape de Crăciun. Aglaia a chemat-o și pe-a lui Matei, că erau de-o vârstă și se pricepea la moșit. Au întins așternuturile, au fiert apă și au îngrijit-o. Nevasta cârciumarului s-a chinuit până la ziuă și a născut un băiat, o mână de carne, cu ochii lipiți, scâncind. Stere, ostenit de la drumurile lui, s-a sculat, a aprins
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
morți) este inacceptabilă pentru Biserică. Pentru a dezlega nodul aparentelor contradicții, teologia creștină avea nevoie de altoirea unui set de virtuți rare, greu de inventat prin aplicarea unor „strategii metodologice”. O simplă ereditate culturală (religia acceptată ca bun venit „din moși strămoși”) nu face nimănui drept cadou discernământul vizionar sau inspirația duhovnicească. Or, fără aceste atribute teologice, mărturia apostolică despre Hristos Cel răstignit și înviat n-ar fi fost cu putință. Gramatica și lexicul Ortodoxieitc "Gramatica și lexicul Ortodoxiei" Ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
dispărea din gospodărie și vor pleca pe drumul presărat cu cenușă. Până în anul 1989 nu s-a putut scrie despre acest gen al creației populare, fiind socotite superstiții și atribute ale inculturii poporului nostru, la fel ca și rugăciunile din moși strămoși. De multe ori, în locul descântecelor, se spunea de trei ori la rând rugăciunea „Tatăl nostru”. În afară de rolul pe care l-a jucat în praxisul 1 popular, descântecele reprezintă nestemate valori ale culturii noastre populare. Fiind purtătoare ale unor expresii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
jetoane cu numere, atestat de Călinescu în Cartea nunții, ca joc favorit în „casa cu molii”. O mențiune aparte merită dardărul. El apare la Brătescu-Voinești și e numit, glorios, de Mateiu Caragiale. Pirgu întârzia la întâlnirile crailor pentru că „avea de moșit o poliță cu maimuță sau se încurca la dardăr cu Mehtupciu”. Din motive neelucidate, Mateiu folosește majuscula, ceea ce poate lăsa impresia că e vorba de un nume propriu (precum Boiangiu, Sacagiu etc.). Înclin să cred că majuscula e o eroare
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
își schimbe părerea sub povara argumentelor celor care îl contrazic? Sau o confruntare care să se fi terminat cu un acord general? În cazul acesta, trebuie să disperăm? În ciuda tuturor criticilor, nu s-a inventat nimic mai bun pentru a moși adevărul decât metoda socratică, adică maieutica, un dialog în care se succed întrebări, contraziceri, răspunsuri, pentru a ajunge din aproape în aproape la adevăr, la bine, la dreptate. Într-o lume caracterizată de pluralitatea discursurilor, nu întrezărim altă posibilitate pentru
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ce naiba! Așa că de o bună bucată de vreme, ne-am concentrat pe Cartea recordurilor și realizările au început să curgă, ne-am făcut remarcați și trecuți în cărțoiul cu pricina, cu cel mai lung cârnat, cel mai mare tort, cei mai mulți Moși Crăciuni hăulind pe stradă, cea mai mare cantitate de fasole cu ciolan, (urmează cică să fie omologate și cel mai mare număr de țigani la suta de locuitori, cel mai mare număr de pupincuriști atestați într-un partid monolitic, ș. a
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și mâncare acolo dar oamenii din sat aduceau ei ce era nevoie și în primul rând țuica, acel produs nelipsit de la orice naștere. Când am văzut-o ultima dată, era deja pensionară după ce aproape toți cei tineri din sat fuseseră moșiți de ea. Vremuri demult apuse încerc să le rememorez aici, pentru a mai colora cenușiul timpurilor pe care le trăim. Nici atunci nu era ușor dar acum parcă este mai al dracului, fiindcă ne-au fost amputate nemilos toate speranțele
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cuvine pentru a ovaționa frenetic oricare dintre cele două posibilități. 147. A Opta Minune a Lumii, simbolul care n-o să piară niciodată La ora 16,30 P.M. nemaiavând răbdare, oamenii au ieșit în stradă, ovaționând frenetic, așa cum se cuvine din moși strămoși. Erau atât de entuziasmați încât atunci când s-a anunțat în difuzoare vestea mult așteptată, uralele au acoperit vocea crainicului și a rămas discutabil dacă s-a anunțat reunificarea sau, dimpotrivă, s-a comunicat că nici o forță reacționară n-a
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
cuvine pentru a ovaționa frenetic oricare dintre cele două posibilități. 147. A Opta Minune a Lumii, simbolul care n-o să piară niciodată La ora 16,30 P.M. nemaiavând răbdare, oamenii au ieșit în stradă, ovaționând frenetic, așa cum se cuvine din moși strămoși. Erau atât de entuziasmați încât atunci când s-a anunțat în difuzoare vestea mult așteptată, uralele au acoperit vocea crainicului și a rămas discutabil dacă s-a anunțat reunificarea sau, dimpotrivă, s-a comunicat că nici o forță reacționară n-a
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
acesteia pline de îndoieli și neputințe, clasificări și analize. Altfel spus, este discursul cercetătorului care nu tratează reflecția ca pe o simplă evadare din lumea ideilor adevărate, ci ca pe o modalitate de a te îndoi și construi, pentru a moși noi adevăruri într-o contabilitate creativă negativă care se vrea pozitivă. Și, după atâta străduință și căutare pentru a intra în posesie științifică, autoarea reușește să ne ofere o lucrare de excelență, care ne propune un nou discurs al contabilității
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
explorare; foc de tabără; frig; fum; gaură; grădină; harbuji; horn; hotel; hoții; iar; izolare; izolat; izolație; început; închis; îndemn; îndrumător; înghesuit; îngust; întins; joacă; jocuri; lac; limită; liniște; lipsuri; loc de odihnă; locuința; locușor; lungă; maci; masă; mea; mic; mort; moși; nașpa; neagră; neglijentă; nesigur; odihnă; papură; paznic; părăsită; păstor; păstori; pepene; pepene roșu; pepene verde; pepeni; picnic; plăcintă; plăcut; poiana; poveste; prizonier; protecție; pui; puiului; pustietate; pustnic; rară; rece; rustic; salvare; sare; sălaș; sălbăticie; săracă; săraci; sărăcăcioasă; scară; siguranță; simplitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
să treacă optsprezece crăciunuri, optsprezece primăveri, optsprezece sărbători ale Paștelui, optsprezece toamne, optsprezece zăpezi și să nu te poți bucura... fără milă... fără iubire... Dumnezeule, suferința Fiului Tău a fost mai omenească... (clopote) Ei, fugarule, eu mă duc să mai moșesc un "cumințel". Octav: Cum adică să-l moșești! Groparul: Păi nu asta fac? Moașa îl scoate dintr-o groapă... și eu îl pun în alta... Cam asta-i toată viața... drumul între două gropi... Octav: (după ce groparul a plecat) "Ovidiu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ale Paștelui, optsprezece toamne, optsprezece zăpezi și să nu te poți bucura... fără milă... fără iubire... Dumnezeule, suferința Fiului Tău a fost mai omenească... (clopote) Ei, fugarule, eu mă duc să mai moșesc un "cumințel". Octav: Cum adică să-l moșești! Groparul: Păi nu asta fac? Moașa îl scoate dintr-o groapă... și eu îl pun în alta... Cam asta-i toată viața... drumul între două gropi... Octav: (după ce groparul a plecat) "Ovidiu, așa-i că mă înclin? Așa-i că
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
gerul, să iasă căldura și să crească iarbă verde: "Patruzeci de mucenici, / Patruzeci de sfinți voinici, / Dați cu bâtele-n pământ / Ca să tune (între) frigul / Și să iasă căldura."409 Pentru a transforma în act ritualic această credință potrivit căreia Moșii sau Sfinții bat în pământ ca să intre gerul și să iasă căldura, oamenii, mai ales copiii, bat, ei înșiși, în ziua de 40 de Sfinți, cu botele sau cu maiul în pământ și zic, în același timp: "Tună ger și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Jan Kopețki, ce a avut o contribuție importantă la înființarea spitalului din Tecuci, alături de serdăreasa Smaranda Cincu, este dat în prezent străzii pe care se găsește casa părintească din Tecuci. Smaranda împreună cu soțul ei, Tudoran Cincu, au dăruit orașului două moșii care împreună cu cea răscumpărată de ei în anul 1820, formează perimetrul orașului Tecuci. Serdăreasa stăruiește pe lângă reprezentanții serviciului sanitar din Moldova pentru înființarea unui spital, astfel că la 23 noiembrie 1863 este inaugurat spitalul din Tecuci în localul unde acum
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
la folclor, imaginația lui este robustă, clocotitoare, spiritul inventiv.1 Astfel, miei "prea fragezi", rupți dintr-o lume a ținuturilor reci, vin spre "așezări" gata oricând să se "răstoarne" în părinți, dacă e "frig primejdios". Obiceiul este familiar, din moși-stră moși se petrece așa. Mieii nu vor încerca să-și depășească condiția: "și mieilor le mijesc coarne/ Și foșnesc mărunt din dinți/ Gata oricând să se răstoarne/ dacă e frig primejdios/ Cu trupurile în părinți" ("Familialul obicei"). Marian Popa subliniază că
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ceri și daune - și pînă la al șeptelea an tot strigă în fiecare noapte: „Botez!“ Moroii ies la șepte ani și se arată în vedenii, mai ales cînd e lună, și atunci intră pe fereastră și sug rărunchii copiilor mici. Moși în ziua de Moși de vară se cearcă lut pe lut (se cearcă blidele de-s tari) și Dumnezeu rîde de toți. Dacă plouă în ziua de Moși de vară, are să fie anul bun. Mucenici La Mucenici să te afumi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]