11,461 matches
-
Simona Vasilache În 1931, anul Flori-lorde mucigai, vara, Arghezi îi trimite, de la Văcărești (de la Mărțișor, de fapt, moșia pe care o luase prin ’30 peste drum de mănăstire), o scrisoare lui Alexandru Rosetti. Nu este, cum alăturarea celor două nume ar arăta-o, o scrisoare despre literatură. Mai curând, despre bucuria punerii pe picioare a unei gospodării. Cu
Poet și editor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4309_a_5634]
-
ocazionale ale stăpînilor. Bărbații sînt utilizați ca fierari sau mai des lăutari. La Medelenii lui Ionel Teodoreanu cîntă un lăutar bătrîn cu numele excentric Huduba. O țigancă malefică, reputată după zvonuri ca vrăjitoare și asasină prin otrăviri, se ivește la moșia boierului Cozianu, cam pe vremea lui Cuza. O babă fără nume, țigancă, este bucătăreasa familiei Rim în Concert din muzică de Bach. Deși lăsată anonimă de autoare, ea are un rol important în acțiunea din casa Rimilor și apare destul de
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
de oameni care profită și își doresc privilegii din bani publici. Este un președinte ilegitim pentru România", a adăugat Ponta, care a menționat că USL va aștepta decizia Curții Constituționale, dar nu va mai tolera ca ”Băsescu să considere România moșia sa. Sper să înțeleagă mesajul celor 8,5 milioane de români și că e un președinte ilegitim pentru români”, a mai adăugat Victor Ponta. Traian Băsescu, a declarat, luni, că "aceia care au organizat lovitura de stat eșuată trebuie să
Ponta: Băsescu să nu-i mai amenințe pe cei 8,5 milioane de votanți () [Corola-journal/Journalistic/43258_a_44583]
-
sau al căpităniei de județ, și i le va retrage cu aceeași lejeritate. Mai potrivită ar fi comparația cu meridionalul Ion Ghica, cu ale cărui scrisori unele scene de aici își revendică un aer comun. Reprizele de vânătoare sportivă de pe moșie, avându-l protagonist pe Cuza, aduc aminte de felul cum, cu ani în urmă, la Ghergani, copilul Ion Ghica avea să-l întâlnească pe legendarul Iancu Jianu: „Cuza, care era un minunat trăgător cu pistolul, avea obiceiul, în fiecare dimineață
O generație pierdută by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4333_a_5658]
-
agresiv decât Florin Popescu. Dați-l afară prin vot! Până și astăzi la Dâmbovița am văzut un lucru pe care nu l-am mai văzut în altă parte. Florin Popescu și clica lui își închipuie în continuare că asta e moșia lor și au întâmpinat cu Interzis USL. Iar eu îi spun: Nu, Florin Popescu. După 10 iunie, în Dâmbovița, va fi Interzis hoție! Interzis teroare! Interzis teroare! Adică va fi Interzis Florin Popescu! Interzis Boriga! Interzis PDL!”, a declarat liderul
Antonescu: Interzis hoție înseamnă Interzis Florin Popescu, Interzis Boriga, Interzis PDL! () [Corola-journal/Journalistic/44558_a_45883]
-
"Legea" lui Bacinschi nu se aplică și pentru el, afirmă (PDL - UNPR - PER - PNȚCD), într-un comunicat, condamnând comportamentul duplicitar și mincinos, similar cu cel al unui vătaf pe moșie, al primarului al municipiului Focșani, Decebal Bacinschi. Oamenii mi-au trimis pe e-mail fotografii ale afișelor cu care s-au trezit de dimineață când au mers la serviciu. Sunt indignați de modul în care primarul Bacinschi, aflat în funcție timp
Bacinschi are un comportament de vătaf pe moșie, acuză Alianța Pentru Vrancea () [Corola-journal/Journalistic/44537_a_45862]
-
Simona Vasilache Greu aș putea spune dacă, acum o sută de ani, sau poate și mai bine, obiceiul regățenilor de-a se retrage la moșii era sau nu un moft. Dacă îi toropea căldura și-i storcea de puteri o viață destul de sâcâitoare, la urma urmei, sau dacă făceau doar sluj bontonului. După cum nu știu dacă versul din Topârceanu/ Phoenix pe care l-am pus
Dulceața traiului patriarhal by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4475_a_5800]
-
că există suferință de fond, mult dincolo de aceea de moment, pe când Olguța nu. Și, în stilul care-o definește, trece la fapte. Medelenii, însă, pot fi citiți ca un roman al maturilor înainte ca puștiul și puștoaicele să se maturizeze. Moșia nu este doar raiul copiilor, ci, deopotrivă, un spațiu al lor, al părinților adevărați sau cu delegație. Și, pe undeva, un sens al vieții, o întregire a ei. Felul, emoționant, al lui Moș Gheorghe, de a trăi nu în slujba
Dulceața traiului patriarhal by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4475_a_5800]
-
curat și să nu-i lipsească nimic, să nu cunoască greutățile celor mari. Fusese a unui doctor, până în 1947, bun medic, dar legionar, cu toate că nu a recunoscut-o niciodată. A primit 20 de ani muncă silnică. Taică-său avea o moșie de peste 50 de hectare, muncea pământul cu două familii de țigani, care se oploșiseră la el. Le-a făcut și case, dar de furat tot îl furau. Unul a ajuns bine, este șeful unui detașament de pază civilă militarizată. Nu
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
costă acum, În toamnă, 60-70 mii lei kg), nouă și copiilor noștri, nouă, cei din țara mărului și a strugurilor. Mai ții minte, domnule Surdu, cum te ajutau colegii cu de toate, că nu prea aveai vreme să-ți administrezi moșia de la Schitu-Duca? Cred că gândeai intens la ce va veni și la cum aveai să administrezi agricultura. Și nu avem ce spune: ai lucrat de minune ca ministru al agriculturii, ai reușit să Îngropi Înfloritoarea agricultură românească o dată cu tutunul În
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
poștal rural de către factori rurali călări și cu cariole, județele fiind ajutate de stat, dar obiectivul nu s-a realizat imediat. Un eveniment important în dezvoltarea poștei rurale l-a constituit înființarea Oficiului Telegrafo-Poștal Broșteni. Devenită proprietate regală din 1877, moșia Broșteni, cu o suprafață de 44.000 ha, a ajuns nu după mulți ani să comercializeze numeroase produse proprii, numai lemn brut peste 45.000 metri cubi anual, ceea ce a determinat casa regală, să întărească aparatul administrativ al moșiei și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
1877, moșia Broșteni, cu o suprafață de 44.000 ha, a ajuns nu după mulți ani să comercializeze numeroase produse proprii, numai lemn brut peste 45.000 metri cubi anual, ceea ce a determinat casa regală, să întărească aparatul administrativ al moșiei și să faciliteze comunicațiile. Din această cauză, cât și datorită faptului că în localitatea Broșteni era reședința subprefecturii plasa Muntele, care cuprindea 8 mari comune ăBroșteni, Borca, Mădeiu, Sabașa, Fărcașa, Dorna, Șarul Dornei și Neagra Șarului), iar până la prefectura județului
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
lui este suferindă și de aceea nu era de acord s-o mărite în alt sat. Boala s-a agravat, iar după câțiva ani tânăra a murit. După înmormântare Stavarache a plecat din satul lui și s-a stabilit pe moșia boierului P.P. Carp de la Țibănești, acesta dându-i o bucată de pământ în satul Glodenii-Gândului, ca să-și facă o casă. Intrat în slujba boierului a dus-o bine față de ceilalți săteni. Aici a găsit o fată cuminte cu care s
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
-se cu ciocârlia de-ți era mai mare dragul să-l asculți. Într-o bună zi, pe când își făcea rondul, îl întâlni pe Ghiță Cristescu, care păștea boii printre puieții plantați de către boierul Carp. Iar cum boierul ținea mult la moșia lui făcea și controale surpriză. Așa că pădurarii trebuiau să fie cu ochii în patru, pentru a nu avea neplăceri. Toader, găsindu-l pe Ghiță, îl rugă să nu-i mai pască pe acolo printre puieți, dar Ghiță, fiind din neam
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de luptă. Avea slujba la boier. El știa copacii din pădure ca pe zilele lui și potecile ca pe ulițele satului, căci a fost paznic patruzeci de ani, luând parte la toate vânătorile pe care le organiza P.P. Carp pe moșia lui. De câteva ori Sava a fost conducătorul vânătorilor ce s-au desfășurat în zona pe care o păzea el. Sava știa ca nimeni altul să pregătească și să gătească vânatul pentru oaspeți de seamă. În mijlocul pădurii, lângă o apă
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
economice a terenului, dublată de preocuparea continuă pentru o distribuire egalitară a averii devălmașe, afecta în mod direct forma pe care o căpăta satul respectiv, distribuția fizică a sistemelor de resurse. Astfel, acolo unde terenul avea o valoare economică eterogenă, moșia căpăta forme neregulate, aparent haotice. În zonele unde terenul avea o valoare economică omogenă, moșiile aveau forma unor patrulatere alungite egale, așezate unele lângă altele. Atunci când un râu despărțea două sate sau trecea prin mijlocul unui sat, patrulaterele erau așezate
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
în mod direct forma pe care o căpăta satul respectiv, distribuția fizică a sistemelor de resurse. Astfel, acolo unde terenul avea o valoare economică eterogenă, moșia căpăta forme neregulate, aparent haotice. În zonele unde terenul avea o valoare economică omogenă, moșiile aveau forma unor patrulatere alungite egale, așezate unele lângă altele. Atunci când un râu despărțea două sate sau trecea prin mijlocul unui sat, patrulaterele erau așezate cap la cap pentru a asigura accesul la apă (Stahl, 1998, vol. I, pp. 80-82
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
I, pp. 121-122; vol. II, p. 80) . După cum afirmă Stahl (1998, vol. I, p. 122), amestecul dintre intervenția statului și intervenția obștii varia de la caz la caz, în funcție de statutul social al celor implicați în litigiile respective. De exemplu, în cazul moșiilor domnești, mănăstirești sau boierești, ponderea amestecului statului era mai mare. După ce am văzut care erau elementele specifice nivelului constituțional și cele ale nivelului alegerii colective care afectau sistemele de resurse, voi analiza în continuare modul în care aceste sisteme de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
imită. Eu când citesc cuvântul „creație“ — literară, muzicală, filozofică — leșin de râs. Omul nu face altceva decât să reflecte în litere, în muzică sau în filozofie petece de transcendență. Cum să fie creatura creator? „Hai, tată, să-ți arăt eu moșia pe care ți-am făcut-o când nu eram în viață...“ Păi cum să fie creatura creator?! CREȘTINISM Omul e un animal care se roagă la ceva. Caută un model ideal. Și uneori nimerește, alteori nu. Cei care au descoperit
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
regelui Franței în materie de risipire a ideilor mele. Concepția lui despre cartof. Când au venit cartofii din America, țăranii nu-i cultivau. „Să mâncăm noi buruiana asta din pământ...“ Ce a zis regele Franței? „Mă, seamănă, mă, cartofi pe moșia mea și, când or vedea țăranii că îi păzesc, or să-și dea seama că-s lucru bun. Lăsați-i să fure, că așa se răspândesc cartofii în țară.“ Odată, în hol la Athénée Palace, m-a arestat Securitatea pe
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
Aceasta a intrat în stăpânirea boierilor din Mărginenii Prahovei, care au ocupat treptat, toată întinderea până la hotarul cu Transilvania de o parte și de alta a râului Prahova. Primul dintre boierii amintiți mai sus a fost Udriște. După moartea acestuia moșia a revenit urmașului său, vel vistierul Stoica (mort și el pe la 1465ă. Fiul său vornicul Drăghici a moștenit averea din Breaza până în jurul anului 1498, când izvoarele istorice îl amintesc pe fiul său cel mic, Neagoe Drăghici, drept stăpân peste
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
perioada 1505-1553, Registrele brașovene atestă pe unii locuitori ai satului Breaza făcând comerț cu Brașovul. Ei făceau negoț cu morun, dar mai ales cu vite, piei și brânză (produse specifice zoneiă. Se cunosc din fericire, toți stăpânii de odinioară ai moșiei satului Breaza. Amintirea lor aici poate demonstra continuitatea vieții economico-sociale, cultural-tradiționale la Breaza. Pentru secolul al XVI-lea sunt de amintit, Stoican, mort după 1510, spătarul Draghici, vel vistierul Udriște, care a murit în 1548, apoi fiii acestuia, banul Udriște
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
lor aici poate demonstra continuitatea vieții economico-sociale, cultural-tradiționale la Breaza. Pentru secolul al XVI-lea sunt de amintit, Stoican, mort după 1510, spătarul Draghici, vel vistierul Udriște, care a murit în 1548, apoi fiii acestuia, banul Udriște și Drăghici spătar. Moșia Breaza a fost stăpânită și de Elena din Mărgineni, soția lui Radu Șerban, domnul Țării Românești în perioada 1602-1611, ulterior de Elena din Sărata, fiica spătarului Drăghici, căsătorită cu Stoica din Bucov, Maria și Stana, fiicele lui Dumitrașco Filipescu, ascendentul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
soția lui Radu Șerban, domnul Țării Românești în perioada 1602-1611, ulterior de Elena din Sărata, fiica spătarului Drăghici, căsătorită cu Stoica din Bucov, Maria și Stana, fiicele lui Dumitrașco Filipescu, ascendentul boierilor Filipești de mai târziu. La 19 iunie 1622, moșia Breaza avea patru proprietari: boierii Filipești, negustorul Ghinea, jupânul Gligorie și Elena din Mărgineni. Aceasta din urmă a lăsat partea ei de avere fiicei sale, Elena (Elinaă, devenită prin căsătorie Cantacuzino, fapt amintit și de diata din 1667-1668. După moartea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
jupânul Gligorie și Elena din Mărgineni. Aceasta din urmă a lăsat partea ei de avere fiicei sale, Elena (Elinaă, devenită prin căsătorie Cantacuzino, fapt amintit și de diata din 1667-1668. După moartea marelui postelnic Constantin Cantacuzino, soțul Elinei, în 1663, moșia Breaza a rămas mai departe în stăpânirea vădivei postelnicului Cantacuzino. După moartea acesteia, la 2 martie 1687, fiul săi Șerban Cantacuzino, domn al Țării Românești (1678-1688), a „stricat” de mai multe ori diata și a împărțit moșia după bunul său
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]