1,377 matches
-
moșii anual arendatorul plătea mănăstirii 5050 rub. Țăranii plăteau lui pentru folosirea pămîntului 480 rub și 40 cop. Termentul de plată era la 1 aprilie și 1 octombrie. După cum e pomenit mai sus moșia Cucueți a fost dată în arendă moșierului grec Teoharii Anastiev Cuși, în baza contractului încheiat la 22 aprilie 1871 cu reprezentatul mănăstirii arhimandridul Nicodim pe un termen de la 01.04.1871 - 31 martie 1878. Pentru arenda acestei moși anual arendatorul plătea mănăstirii 5050 rub. În anul 1875
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Anastiev Cuși, în baza contractului încheiat la 22 aprilie 1871 cu reprezentatul mănăstirii arhimandridul Nicodim pe un termen de la 01.04.1871 - 31 martie 1878. Pentru arenda acestei moși anual arendatorul plătea mănăstirii 5050 rub. În anul 1875 împotriva acestui moșier a fost pornită o cauză civilă pentru faptul că n-a achitat deplin arenda pentru anul 1875. La 14 septembrie 1880 a fost precăutată plîngerea țăranilor satului Cucueți de către acelaș Gr. Olișevschii, înaintată la 21 iulie 1880, în prezența reprezentanților
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
arteluri agricole. După ocuparea Basarabiei în anul 1940 de către URSS în ținut au început transformări socialiste. Conform doctrinei staliniste, acestea puteau să aibă loc doar în condițiile luptei de clasă. De aceea regimul a început acțiuni de teroare împotriva foștilor moșieri, proprietari de întreprinderi, ofițeri, împotriva foștilor membri activi ai partidelor politice, clerului și intelecualilor rămași în ținut după 28 iunie 1940, care au început să fie considerați drept dușmanii de clasă ai noului regim. Reprimarea acestora nu era întîmplătoare: ei
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
și cehi germanizați) a aplicat în regiune o serie de reforme. Aristocrația locală a primit garanții cu privire la anumite drepturi, drepturi care au fost însă puternic îngrădite. Foștii iobagi au devenit supuși ai legii statului austriac, fiind scoși de sub dominația marilor moșieri. Țăranilor le-au fost garantate anumite libertăți personale, cum ar fi acela de a se căsători fără permisiunea moșierului. Obligațiile de muncă ale țăranilor au fost definite foarte clar și au fost limitate, ei putându-se adresa în chestiunile legale
Regatul Galiției și Lodomeriei () [Corola-website/Science/319632_a_320961]
-
drepturi care au fost însă puternic îngrădite. Foștii iobagi au devenit supuși ai legii statului austriac, fiind scoși de sub dominația marilor moșieri. Țăranilor le-au fost garantate anumite libertăți personale, cum ar fi acela de a se căsători fără permisiunea moșierului. Obligațiile de muncă ale țăranilor au fost definite foarte clar și au fost limitate, ei putându-se adresa în chestiunile legale direct curților de justiție austriece de orice nivel. Biserica „Unită” de Rit Răsăritean a fost redenumită „Greco-Catolică”, punând-o
Regatul Galiției și Lodomeriei () [Corola-website/Science/319632_a_320961]
-
și propuneau ajungerea la un compromis cu inamicii Poloniei, în principal cu Imperiul Austriac, concentrarea asupra dezvoltării economice și acceptarea concesiunilor politice oferite de Viena. Această grupare politică a fost cunoscută cu numele de „Stanczykiști” sau „Conservatorii de la Cracovia”. Împreună cu moșierii polonezi din Galiția răsăriteană și aristocrația podoliană, ei au deținut puterea politică în Galiția până în 1917. Mutarea centrului de greutate politică de la Viena spre clasa avută poloneză nu a fost văzută cu ochi buni de ruteni, a căror orientări politice
Regatul Galiției și Lodomeriei () [Corola-website/Science/319632_a_320961]
-
membri jurați aleși de comunitate, judecătorie și alte instituții. În celelalte localități, armenii aveau reprezentanți în primărie și în judecătorie. Principalele ocupații ale populației armene erau negoțul, meșteșugurile și agricultura. Din punct de vedere social, categoriile cele mai importante erau moșierii, negustorii, antreprenorii, funcționarii superiori de stat, slujbașii, zilierii și clericii. Moșierii, care formau cam un sfert din populația armeană, dețineau într-o vreme o treime din pămînturile regiunii. De pildă, marele latifundiar Prunculian stăpînea, la începutul sec. XX, satele Liteni
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
localități, armenii aveau reprezentanți în primărie și în judecătorie. Principalele ocupații ale populației armene erau negoțul, meșteșugurile și agricultura. Din punct de vedere social, categoriile cele mai importante erau moșierii, negustorii, antreprenorii, funcționarii superiori de stat, slujbașii, zilierii și clericii. Moșierii, care formau cam un sfert din populația armeană, dețineau într-o vreme o treime din pămînturile regiunii. De pildă, marele latifundiar Prunculian stăpînea, la începutul sec. XX, satele Liteni, Stejăroaia, Brăești, Tolova, Corlățel, Măzănești, iar în Suceava avea o vilă
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
și dreptul de a pescui. Cînd Basarabia a trecut la Rusia, locuiau acolo 400 familii de armeni, constituind un element important. Guvernul rus le-a dat privilegii: intrarea în serviciul statu-lui, obținerea gradelor de nobilime individuală. Curînd, armenii au devenit moșieri, industriași, negustori. În 1830, sporirea numărului de armeni în Nakhicevan (Rusia), Grigoriopol și în alte regiuni a impus înființarea Eparhiei Nakhicevanului și Basarabiei, care mai includea Moscova, Petersburgul, Novorossia, comunitatea din Basarabia păstrîndu-și, însă, un caracter autonom. În 1858, în
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
unde murise în 1817, Manuc Bei Mîrzaian (Emanuel Mîrzaian), figura cea mai remarcabilă a comunității armene din Basarabia. Familii importante înrudite cu cea a lui Mirzaian au fost Deleanovii (Delanian), Ohanovii (Ohanian), din care au făcut parte mari boieri, dregători, moșieri. Alte familii de armeni basarabeni, care au dat personalități reputate, au fost Pruncu, Lebedev, Anuș, Muratov, Goilav, Cerkez, Asvadurov, Popovici, Alaci, Marcarov și alții. Dintre aceștia unii aparțineau armenilor catolici care, plecînd din Polonia spre Moldova, au trecut din Galiția
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
uriașă moștenire literară care cuprinde printre altele: un roman istorico-psihologic de mari proporții ("„Război și pace”"), un roman social de moravuri ("„Anna Karenina”"), un roman social ("„Învierea”"), o trilogie autobiografică ("„Copilăria”", "„Adolescența”", "„Tinerețea”"), numeroase nuvele și povestiri ("„Cazacii”", "„Dimineața unui moșier”", "„Moartea lui Ivan Ilici”", "„După bal”", "„Hagi Murad”" și altele), drame ("„Puterea întunericului”", "„Roadele instrucțiunii”", "„Cadavrul viu”"), povestiri populare, basme și istorisiri pentru copii, articole publicistice, de critică literară sau literatură științifică (studii despre probleme de artă, articole pe teme
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
nu împlinise încă nici doi ani.. Ulterior, mătușa Tatiana Ergolskaia, va prelua rolul mamei. De atunci, în imaginația lui Lev nu se regăsea decât un portret idealizat al mamei sale, perfectă, bună și iubitoare, si al tatălui respectat și iubit, moșierul pe care guvernul refuzase să-l angajeze. De fapt, Nikolai, fiind un revoluționar care împărtășea dorința decembriștilor de înlăturare a familiei imperiale și a sistemului de iobăgie, era ținut la distanță de guvern. Al patrulea fiu al lui Nikolai și
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
să fie transferat la facultatea de drept. Din nefericire, nici după ce a obținut transferul, Lev nu a renunțat la vechile deprinderi. În cele din urmă, el a abandonat facultatea în primăvara anului 1847, în mijlocul semestrului și s-a întors ca moșier la Iasnaia Poliana, pe care o moștenise de la părinți. Înzestrat cu o natură neobișnuit de complexă, Tolstoi surprinde încă de pe atunci discordanța dintre forma strălucitoare și conținutul sterp al vieții aristocrației nobiliare. El surprinde ridicolul acestei lumi izvorât din contradicțiile
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
cât i se lărgește orizontul cultural. Cunoașterea vieții Rusiei devine pentru Tolstoi problema centrală a preocupărilor sale. În anul 1847, frații își împart între ei averea părintească. Lui Lev Tolstoi îi revine moșia Iasnaia Poliana. Când a preluat atribuțiile de moșier, avea tot felul de idei umaniste asupra modului de conducere a moșiei. Însuflețit de idei democratice, Tolstoi căuta să îmbunătățească viața celor 330 de iobagi de pe moșia sa. Încercările lui au dat greș chiar de la început, deoarece iobagii își priveau
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
democratice, Tolstoi căuta să îmbunătățească viața celor 330 de iobagi de pe moșia sa. Încercările lui au dat greș chiar de la început, deoarece iobagii își priveau noul stăpân cu neîncredere, iar tânărul Tolstoi nu înțelegea contradicțiile de neîmpăcat dintre iobagi și moșieri (experiența relatată în romanul Învierea). Retras la moșia sa, Tolstoi își alcătuiește în această perioadă un vast program de studiu ce cuprindea un număr de materii foarte diferite unele de altele, menite să-i deschidă un orizont larg asupra cuceririlor
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
desființării iobăgiei. Dar dacă democrații-revoluționari în frunte cu Cernîșevski, Dobroliubov și Nekrasov, vedeau eliberarea țărănimii pe calea revoluției țărănești, iar liberalii, aparținând clasei nobililor, pe calea reformelor de sus în jos, Tolstoi vedea rezolvarea problemei în "„împăcarea dintre mujic și moșier”". După părerea lui Tolstoi, așa cum reiese din operele scrise în această perioadă și în special din povestirea "„Dimineața unui moșier”", mujicul trebuie să dea ascultare mai departe boierului, iar acesta din urmă, credincios „principiului autodesăvârșirii”, trebuie să dea dovadă de
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
liberalii, aparținând clasei nobililor, pe calea reformelor de sus în jos, Tolstoi vedea rezolvarea problemei în "„împăcarea dintre mujic și moșier”". După părerea lui Tolstoi, așa cum reiese din operele scrise în această perioadă și în special din povestirea "„Dimineața unui moșier”", mujicul trebuie să dea ascultare mai departe boierului, iar acesta din urmă, credincios „principiului autodesăvârșirii”, trebuie să dea dovadă de generozitate față de fratele-mujic și să facă tot ce-i stă în putință pentru a-i îmbunătăți viața. Pentru Tolstoi feudalismul
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
cu orice preț, dar asta nu din motive de ordin politic sau social, ci spiritual. El nu vedea în feudalism o piedică în calea dezvoltării firești a Rusiei, ci izvorul chinurilor morale ale nobilimii. Pentru înlesnirea apropierii dintre țăran și moșier, Tolstoi considera că pasul de început trebuie să fie făcut cu ajutorul răspândirii culturii în popor. În acest scop el înființează la Iasnaia Poliana o școală, pleacă din nou în străinătate pentru a sta de vorbă cu cei mai de seamă
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
și Pierre, din „"Război și pace"”). Aspectele materiale exterioare îl interesează foarte puțin, cele etnografice sau pitorești aproape deloc. Ceea ce primează la Tolstoi este experiența personală și studiul psihologic. Este chiar cazul primelor sale povestiri („"Copilăria"”, „"Adolescența"”, „"Tinerețea"”; „"Diminețile unui moșier"” etc.): este observat, într-adevăr, detaliul realist semnificativ, dar este insistent transcrisă și poezia amintirilor, sau este relatată experiența socială încercată de scriitor pe moșia sa. În Caucaz, pătruns profund de farmecul naturii (plasticitatea descrierilor de natură prevalează în această
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
a determinat pe acesta să îi cedeze soției sale administrarea gospodăriei, forțându-l să își susțină întrunirile și evenimentele activiste în altă locație. Cu dorința arzătoare de a îi elibera pe iobagi, a decis să renunțe la viața sa de moșier în favoarea celei de muncitor al pământului. În concepția sa, în aceasta constă tolstoismul - nu în ritualuri de venerare și de confesiune tipice religiilor, ci în traiul simplu și cinstit, ca fermier sau muncitor. Un exemplu al acestei filozofii a fost
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
inserțiunii din publicația turistică „Carmen Sylva”, Ioan Movilă poate fi considerat cu toată certitudinea că este fondatorul stațiunii Eforie Sud, al cărei act de naștere este semnat în ultimul an al secolului al XIX-lea. Ioan Movilă a fost un moșier cu idei înaintate, formate cu ocazia studiilor făcute în Apusul Europei, care a cunoscut stațiunile balneare din Europa, apreciind valoarea terapeutică a nămolului lacului Techirghiol și a razelor solare marine, valoare confirmată de către oamenii din aceste locuri, de legendele locale
Eforie Sud, Constanța () [Corola-website/Science/301139_a_302468]
-
a crescut și drept urmare a fost pomenită tot mai des în acte. Zidurile acestei cetăți erau ridicate în jurul mănăstirii. În perioada anilor 1563-1607 cetatea și-a schimbat stăpânul în mod repetat (ca de altfel și ulterior) intrând în posesia unor moșieri ca: Nemeth Ferenc, fam. Csaky sau Bocskai Istvan. Acesta din urmă a consolidat cetatea pe la 1559. La data de 1 Mai 1607 cetatea Sâniobului a fost dăruită de Rakoczi Zsigmond, principele Transilvaniei, moșierului Rhedey Ferenc care a reconstruit-o din
Sâniob, Bihor () [Corola-website/Science/300862_a_302191]
-
altfel și ulterior) intrând în posesia unor moșieri ca: Nemeth Ferenc, fam. Csaky sau Bocskai Istvan. Acesta din urmă a consolidat cetatea pe la 1559. La data de 1 Mai 1607 cetatea Sâniobului a fost dăruită de Rakoczi Zsigmond, principele Transilvaniei, moșierului Rhedey Ferenc care a reconstruit-o din temelii și a refăcut biserica din mănăstire. Aici se află de altfel și mormântul acestuia. În anul 1660 turcii au ocupat cetatea Oradiei, iar la data de 21 Februarie 1661 și cetatea Sâniobului
Sâniob, Bihor () [Corola-website/Science/300862_a_302191]
-
de Alexandru Vaida-Voievod, în care Partidul Țărănesc deținea, prin Ion Mihalache, portofoliul Ministerului Agriculturii. În această calitate, Mihalache s-a ocupat, împreună cu o comisie de miniștri, de pregătirea unui proiect de lege agrară care prevedea reducerea substanțială a proprietăților marilor moșieri și plata unor despăgubiri reduse de către țărănii împroprietăriți. În urma refuzului regelui Ferdinand de a semna mesajul de trimitere a proiectului de lege în dezbaterea Parlamentului, datorită faptului că a socotit proiectul prea radical, la 12 martie 1920 Ion Mihalache și-
Partidul Țărănesc () [Corola-website/Science/305988_a_307317]
-
Mao, un proiect de reformă economică și socială pe scară largă, a dus la un număr estimat de 45 de milioane de decese între 1958 și 1961, în cea mai mare parte din cauza foametei. Între 1 și 2 milioane de moșieri au fost executați fiind stigmatizați drept „contrarevoluționari” În 1966, Mao și aliații săi au lansat Revolutia Culturală, ceea ce a adus o perioadă de incriminare politică și revolte sociale, care a durat până la moartea lui Mao în 1976. În octombrie 1971
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]