1,003 matches
-
pe pământul altora. Așa i-am mai scos să stăpânească înfundate, ei și copii lor și neam de neamul lor, iar a mai cere, să nu fie volnici, ci numai cât au cuprins cu gard, atâta să fie. Mai întărâtându-să moșnenii din Severinești și intrând în alt rând al gâlcevei în ființă am încălecat cu toții și într-acolo, cu capu nostru, am căutat apa de râu din Coșuștea până la hotarul Căzăneștilor și am găsit fiertoare în grind, una a Borcenilor și
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
intrând în alt rând al gâlcevei în ființă am încălecat cu toții și într-acolo, cu capu nostru, am căutat apa de râu din Coșuștea până la hotarul Căzăneștilor și am găsit fiertoare în grind, una a Borcenilor și două ale celorlalți moșneni. Și am mai găsit și trei vaduri de moară, să le facă de acuș în unele mori dintraceste trei vaduri de moară. Li să vine o jumătate de moară iar Borcenilor să-și facă cu toții alta și să o ție
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
și trei vaduri de moară, să le facă de acuș în unele mori dintraceste trei vaduri de moară. Li să vine o jumătate de moară iar Borcenilor să-și facă cu toții alta și să o ție Gorcenii jumătate. Și ceilalți moșneni jumătate. Iar celelalte două vadere să le facă ceilalți moșneni, toți Dăeștii, Stroeștii, Steleștii, Bădeștii, Socmăneștii. Drept acestea, văzând că este a lor moșie bună și dreaptă, le-am dat această carte ca să stăpânească cu pace. G. Podeanu, vel pitar
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
în unele mori dintraceste trei vaduri de moară. Li să vine o jumătate de moară iar Borcenilor să-și facă cu toții alta și să o ție Gorcenii jumătate. Și ceilalți moșneni jumătate. Iar celelalte două vadere să le facă ceilalți moșneni, toți Dăeștii, Stroeștii, Steleștii, Bădeștii, Socmăneștii. Drept acestea, văzând că este a lor moșie bună și dreaptă, le-am dat această carte ca să stăpânească cu pace. G. Podeanu, vel pitar; Barbu Poenarul; Dumitru Mezincea;Matei Glogoveanu. 15 novembre 1761 ................................................................... Document
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
astă vară să le cerceteze sămnele moșii ce le au în hotarul Săverineștii. Și cerând ei prin judecată a li să face îndreptare, ca nu după vreme să li să strămute partea lor ce o au din vechime de către alți moșneni. Cercetându-le cărțile ce au, s-au văzut o carte de hotărnicie de la 24 de boieri, cu sumă mai mică de stânjeni, partea lor. S-au văzut și alte cîrți de hotărnicie mai din urmă, cu sumă mai puțină de
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
frații lui și cu toată ceata lui din teiul Punghinesc, la mijloc stânjeni 159, din care Gherghină cu frații și cetașii lui, zic Steleștii că să trag ei. Care să fac pen tot stânjeni 882, iar stânjeni 1288 rămân celorlalți moșneni, cu care ei împreună sânt și Stroeștii i Dăeștii. Văzui și cartea mea, că numai cu 8 opt stânjeni nu să potrivește cu acea hotărnicii vechi, care lipsă dă 8 stânjeni poate să fie că s-ar fi făcut stânjenul
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
și la suma stânjenilor, să vede cerneala mai neagră că nu poci pricină dă ce ese suma stânjenilor atâta de mai puțină, ân vreme ce în suma hotărniciei arată. În care, după cărțile vechi ce am văzut la mâinile fieștecărui moșnean, le-am făcut împărțare. Și deosăbit că Steleștii de la hotărnicia de ani 85 au stăpânit stânjenii lor deplin, ân timp și în pistriți . Iar găsind când am fost orânduit spre alegere la prigonirea ce au avut pânî acum cu subscrișii
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
24 de boieri. Ori că nu mi-au arătat-o , căci în cartea mea nemic nu pomenesc, fără numai de ocolnica cu arătarea stânjenilor (deși ruptă). Și de stăpânirea Steleștilor că ar găsi stânjeni 151, împărțiți de către ei la alți moșneni, atât mă pricep de mai zic că poate să fie intrați în mână străină. Și ei prefăcură cu totul și întralt chip nu să poate găsi adevărul fără numai la fața locului, să-și aducă fieștecare moșnean ori ce cărți
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
ei la alți moșneni, atât mă pricep de mai zic că poate să fie intrați în mână străină. Și ei prefăcură cu totul și întralt chip nu să poate găsi adevărul fără numai la fața locului, să-și aducă fieștecare moșnean ori ce cărți vor avea, vechi, să să cerceteze, și atuncea să să descopere măcar că cunoscut lucru este când stăpânirea stânjenilor zic și eu , întocmai, după hotărnicia veche. Și când să-i fie lipsă hotărnicia Bălăcescu de stânjeni 95 ar
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
a creat stare materială deosebită a fost, prin anii 1806-1808, în Mehedinți, cu prioritate la Cerneți și pe drumul Glogovei, la Roșiuța în hotarul Lupoița (azi în marginea orașului Motru) . În documentele din1808 despre pricina dintre Marica Săvoiu polcovniceasă și moșnenii din Roșiuța, pe de o parte, și Tudor, pe de altă parte, pentru 406 stânjeni de moșie din hotarul Lupoița, cel din urmă este menționat cu rangul boieresc de sluger, dar și cu numele de Vladimirescu comandirul. În anul 1808
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
se pune este dacă Tudor, la vârsta de 20-28 de ani, socotind anul nașterii 1780, ar fi putut avea atâta putere în societate încât să facă propria-i lege prin părțile vestice ale Țării Românești, să ajungă dintr-un simplu moșnean din Vladimiri mic boier cu rang de postelnic (1801), biv vtori comis! (1806) și, apoi, sluger, în baza căruia să i se acorde gradul/funcția de comandir al pandurilor, sau ctitor al bisericii din Prejna (1806-1808), calitate lângă un alt
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > MOȘNENII BREZOIENI - PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ȘI OBICEIURILOR ROMÂNEȘTI Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1437 din 07 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Domnul Gelu Efrim este un brezoian dornic de a descoperi trecutul moșnenilor situați la confluența Lotrului cu Oltul
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > MOȘNENII BREZOIENI - PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ȘI OBICEIURILOR ROMÂNEȘTI Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1437 din 07 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Domnul Gelu Efrim este un brezoian dornic de a descoperi trecutul moșnenilor situați la confluența Lotrului cu Oltul. Astfel, după studii și documentări asidue, domnul inginer Efrim a dat naștere primei sale lucrări despre vechimea, istoria, administrația teritorială și social-economică a Brezoiului și al suburbiilor acestuia, monografie materializată sub numele „Brezoi file
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
și obiceiurile din timpul sărbătorilor de iarnă transmise din moși strămoși locuitorilor localității de pe malul drept al Oltului și al Lotrului, precum și numeroasele legende transmise oral sau salvate în manuscrise de folcloriști. Din dorința de a nu se pierde obiceiurile moșnenilor din acest areal transmise din generație în generație neobositul Gh Efrim, cu un spirit mereu tânăr, a întocmit cu meticulozitate și răbdare lucrarea „Brezoi, Oraș în Țara Loviștei - vatră de colinde și legende” . În acest volum autorul face referire nu
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
începutului, curată, gata pentru o nouă buclă de ritmare”. În primul capitol este o scurtă prezentare istorico-geografică a așezării brezoiene „Pe drumul vechi ce lega Țara Românească de Transilvania, la nordul strategic de la Gura Lotrului, se află seculara așezare de moșneni - Brezoiul” Autorul ne amintește că Brezoiul și împrejurimile au fost „martore ale multor fapte și evenimente de mare importanță (lupte între turci și austrieci, turci și ruși, Eteria, războaiele mondiale etc)”. Apoi ne vorbește despre ocupațiile de zi cu zi
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
și din împrejurimile acestuia și să le aducă din îndepărtatul timp mai aproape de zilele noastre și să le lase zestre nemuritoare generațiilor viitoare așa cum ne-au lăsat și nouă înaintașii noștri.” Ion Nălbitoru - membru al LSR - Filiala Vâlcea Referință Bibliografică: Moșnenii brezoieni - păstrători ai datinilor și obiceiurilor românești / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1437, Anul IV, 07 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
În vremuri de mare cumpănă pentru ființa lor (limbă, credință, tradiții, rosturi), întotdeauna românii au dovedit că posedă uimitoare resurse fizice și psihice, grație cărora au reușit să-și apere „sărăcia, și nevoile, și neamul”, fie că-i vorba de moșnenii lui Mircea cel Bătrân, de răzeșii lui Ștefan cel Mare, de soldații-țărani care și-au arătat bărbăția și curajul în crâncenele încleștări de la Plevna sau Smârdan, de urmașii acestora care i-au dat peste cap pe nemți în asalturile la
PRIMUL PAS SPRE NORMALIZAREA ROMÂNIEI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376747_a_378076]
-
gras și negru, din lupte milenare Hrănește descendenții, fără discriminare Și-același neam rezistă din timpuri de demult Aici, dinspre Carpații de est, apus și sud Români sunt toți, adică din spiță de roman Și pus-au bunii-dacii, căciulă de moșnean Iubesc grădina țării, cu iarba din câmpie Cu lanuri de bucate, cu-n petec de moșie Cu marea și cu piscuri semețe înspre soare Cu dealuri vălurite, iubesc atât, că doare Respir sân de femeie crescându-și gingaș pruncii Și
ROMÂN de DAN MITRACHE în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379628_a_380957]
-
ci altcineva cu mult anterior: fanarioții. Ne întemeiem aci pe-o autoritate pe care "Romînul" desigur nu va cuteza a o combate, pe a lui Nicolae Bălcescu: Privilegiul scutirii complete la români nu-l aveau decât robii. De la boier până la moșnean, de la mănăstire, preot, până la oștean, toți luau parte la contribuțiunile statului. Cu toate că de la început boierii nu primeau lefi pentru slujbele lor, cu toate că ei erau îndatorați să facă o parte însemnată în armată și să meargă la război cu cheltuiala lor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se plătesc. Astfel el contribuie zi cu zi la sărăcirea lui proprie, la americanizarea patriei lui. Vedem așadar că drumurile de fier, câte există pîn-acuma, nu numai că ne țin foarte scump, dar contribuie prin existența lor la retrogradarea elementului moșnean al țării. Aceste sânt idei cam medievale asupra valorii progresului modern, dar ele au avantajul de-a fi clare și lesne de înțeles. E sigur că cizma gata ce se-ntroduce la graniță face pe cizmarul nostru să-și arunce calapodu-n
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
familie stăpânește un lot separat (I. Nestor), se destramă pe familii și devine obște sătească (teritorială). Însă, în realitate, obștea la români a rămas întotdeauna gentilică, adică membrii ei erau înrudiți (rude de sânge), întemeiată pe rudenie. Astfel, satele de moșneni și răzeși oameni liberi și, în general, comunitățile țărănești au, în istoria românească, un eponim, moșul, din care provine toată populația satului sau anumite cete din el (ceata de neam). Așadar, satul românesc, în vechime, forma o uniune de sânge
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
componente ale moșiei sale (obște-sat). Teritoriul obștii astfel structurat este locuit, lucrat și, într-o anumită măsură, stăpânit de ceata de neam care alcătuiește o comunitate de muncă și o unitate socială. Folosirea teritoriului de către ceata de neam a satului (moșneni, răzeși, frați de ocină) este complexă: sunt părți individuale care aparțin unor familii, cum este casa cu curtea ei, livezile și pometurile, curăturile. Alte părți ale pământului obștei sunt folosite în comun: pădurea, pășunile, apele. La obștile sătești (țărănești) mai
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de aservire feudală până la mijlocul secolului al XVII-lea. Unii cercetători au pus originea dreptului nescris (consuetudinar) în moștenirea dacilor sau romanilor. Însă Panaitescu consideră dreptul consuetudinar românesc ca fiind de origine gentilică, deci mai vechi. Predominarea organizării satelor de moșneni și răzeși, a comunităților de avere în Transilvania, pentru cele mai multe sate, chiar a celor aservite nobililor (boierilor) și bisericii, a făcut ca o sumă de principii juridice ale obștilor să fie incluse în organizarea statală a țărilor române. Astfel, pe lângă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
În istoria obștilor vechi (antice) și medievale, la toate popoarele, nu doar la români, erau sate care păstrau amintirea unui strămoș comun, conducătorul gintei, familia cea mare. Un aspect specific românesc al organizării pe ginți se observă în satele de moșneni sau răzeși, umblătoare pe bătrâni. Un astfel de sat este împărțit pe cote-părți, fiecare familie știe din care strămoș se trage (provine) și care este partea acestuia, moștenită și subîmpărțită între urmașii lui. La o dată, neprecizată, în vechime, pământul arabil
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de la munte până la câmpie, participarea la toate zonele economice. Pentru fiecare linie de pământ, subîmpărțită la rândul ei în "curele de pământ", corespund mai multe familii descendente din moșul respectiv.17 Memoria genealogică, ce stă la baza organizării satelor de moșneni, nu se poate menține mai mult de 10-12 generații, ceea ce corespunde unui răstimp de cel mult patru secole. Originea satelor umblătoare pe bătrâni se poate urmări prin ființarea unor sate mai simple ca organizare. În locul împărțirii pe bătrâni și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]