17,608 matches
-
absolut sărac, dar fericit (s.n.) că am apucat zilele mari pe care le-a vestit gândul meu, prin pana mea, în acești 50 de ani, începând cu cuvântarea ținută la Putna, în al 18-lea an al vieții mele . Las moștenire urmașilor mei - fiilor acestei țări... filele vieții mele, începută în săraca căsuță a părintelui meu, Dimitrie Xenopol, mic funcționar al țărei mele, care cu 350 de lei lunar, ținea o casă împovărată de 6 copii și care cu ajutorul sfintei gospodine
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (A. D. XENOPOL) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_testamente_care_dor_a_d_xenopol_.html [Corola-blog/BlogPost/367239_a_368568]
-
Athos. Acolo Maica Domnului s-a odihnit o vreme, și cucerită fiind de frumusețea locului, l-a rugat pe Fiul ei să-i dăruiască acest munte. Atunci o voce s-a auzit din cer, zicându-i : „Acest loc să fie moștenirea și grădina ta, un rai al mântuirii pentru cei ce o vor căuta”. Astfel Muntele Athos i-a fost închinat Maicii Domnului, deși în vremea aceea era locuit de păgâni. Monahismul a apărut și s-a dezvoltat în Egipt, Siria
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_munte_athos_gradina_ortodoxiei_universale.html [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
ale noastre, drept pentru care, niciodată un bun român nu le va uita. Sărbători și tradiții populare la Sebeșul de Sus Mari iubitori ai obiceiurilor populare din acest colț de Românie, locuitorii Sebeșului de Sus n-au uitat nimic din moștenirea dobândită de-a lungul vremii, de la înaintașii lor. Poate că și datorită amplasării geografice și izolării acestor locuri de la poalele muntelui Suru, perenitatea și conservarea lor au fost atât de evidente, în România primei jumătăți a secolului al XX-lea
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
porci, la găini, la pisici”, până tatăl se sătura de nepriceperea-i copilărească și-l expedia la culcare: Culcă-te, mă, și dormi! Nici măcar rugăciunea nu poți s-o zici ca lumea! Mai târziu, ducând cu el în lume această moștenire, Dumitru Sinu i-a găsit leacul, refugiindu-se în lumea fascinantă a cărților, citind enorm sau adunându-și amintirile în sutele de file scrise de mână. Doamna Nicole, soția sa, mărturisea că aprindea lumina de 30 de ori pe noapte
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
asupra materiei. El este luat drept model de către tinerii care au oarecare talent și inspirație și își încearcă penelul pe șevalet. Simezele românești nu ar fi destul de încăpătoare pentru cele cca. O mie de lucrări de pictură și grafică lăsate moștenire țării de către Ionuț-Cătălin Florea. Și nici de lucrările care s-au adăugat în memoria lui. Ale copiilor, ale tinerilor, ale oamenilor maturi. Nimeni nu l-a uitat. An de an, popularitatea, notorietatea lui au crescut și se caută și alte
PLEDOARIE PENTRU ARTĂ. IONUŢ CĂTĂLIN FLOREA IERI, AZI ŞI DE-A PURURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 by http://confluente.ro/Pledoarie_pentru_arta_ionut_catalin_cezarina_adamescu_1337424177.html [Corola-blog/BlogPost/358692_a_360021]
-
și colective în Franța, Elveția, Anglia, Olanda și SUA. Imediat după instaurarea sistemul comunist, Brâncuși va fi ca și inexistent în România, catalogat ca „burghez” și, contestându-i-se genialitatea, regimul dictatorial pro-comunism va merge până acolo că va refuza moștenirea lăsată României prin testament, și-atunci, nevoit fiind, va reface testamentul și va lăsa totul Muzeului Național de Artă din Paris, moștenire ce va fi primită de Franța cu mare bucurie, desigur! Hoția, după cum știm, detestă prostia pe față, deși
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_toms_cervesy_cronica_penta_alexandru_toma_1357019919.html [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
catalogat ca „burghez” și, contestându-i-se genialitatea, regimul dictatorial pro-comunism va merge până acolo că va refuza moștenirea lăsată României prin testament, și-atunci, nevoit fiind, va reface testamentul și va lăsa totul Muzeului Național de Artă din Paris, moștenire ce va fi primită de Franța cu mare bucurie, desigur! Hoția, după cum știm, detestă prostia pe față, deși pe ascuns lucrează mână-în-mână, și după venirea lui Ceaușescu la putere, Brâncuși va fi „redescoperit” și întregul Ansamblu monumental de la Târgu-Jiu, ajuns
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_toms_cervesy_cronica_penta_alexandru_toma_1357019919.html [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
au plecat fiecare la rosturile lor. Eu am rămas acasă la țară cu părinții. Aveam și eu planurile mele pentru viitor, trebuia să încep să-mi aranjez locuința. Aveam o casă, care de când trăia, bunica mi-o destinase mie, drept moștenire. Tata mai făcuse și el câte ceva la ceea ce deja exista. Mi-a cedat acea casă mie. Trebuia însă, să intervin cu îmbunătățiri ca să o fac locuibilă și eu deja aveam în minte să mă pun pe treabă cât voi sta
INGRID (3)FRAGMENT de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465418668.html [Corola-blog/BlogPost/385254_a_386583]
-
de griji și de nevoi/ Cu sufletul fărâme, trist și gol/ Găsim puterea de-a răzbi în noi,/ Nu facem parte din vreun protocol”/ Al celor care vor să ne zdrobească/ Și să ucidă ce ne-a mai rămas/ Din moștenirea dulce, strămoșească,/ Vor să ne-atârne sufletul de-un ceas...”/ Sufletul nostru nu-i de răstignit Concertul continuă cu alte și alte acte în care muzica te împresoară, când cu acea lină atingere, precum picurii de mir, când cu acorduri
UN VERITABIL CONCERT DE MUZICI DIVINE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Farame_de_azima_un_veritabil_concert_de_muzici_divine_.html [Corola-blog/BlogPost/350927_a_352256]
-
sporului dă-n casă și dă bubă neagră”, îndemnul proaspătului psihiatru își pierdu total forța de atracție, pentru că, hai, să fim sinceri, cine are nevoie de psihiatru, o chestie absolut dubioasă, când există atâtea vrăjitoare de încredere, cu puteri lăsate moștenire încă „dă la bunica a bătrână, vestita mamă Nitramonia, care-i dăscânta șî lu’ dictatoru’ șî lu’ tovarășa lu’ dumnealui”.... Așadar, zilele treceau și investiția se dovedea păguboasă sub toate aspectele, iar figura psihiatrului Eracle era din ce în ce mai neguroasă... Cumva, aparent
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420825091.html [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
pentru mântuirea noastră, iluziile-și găsesc prilejul să triumfe, în duhul nostru și în viața noastră. Sfântul Maxim va observa că „Este nevoie de voință”[56] pentru realizarea mântuirii noastre, ca să sublinieze condiția esențială a valorificării salvatoare, de către creștin, a moștenirii harismatice a înfierii, pe care l-a primit de la Botez. Dacă voința noastră nu folosește moștenire harismatică, atunci acest om are numai iluziile că vrea să se mântuiască. De acum în colo, se luptă cu iluziile mânturii lui. Acest fapt
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Problema_existentei_orei_de_religie_o_abordare_teologica_si_apologetica.html [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
Sfântul Maxim va observa că „Este nevoie de voință”[56] pentru realizarea mântuirii noastre, ca să sublinieze condiția esențială a valorificării salvatoare, de către creștin, a moștenirii harismatice a înfierii, pe care l-a primit de la Botez. Dacă voința noastră nu folosește moștenire harismatică, atunci acest om are numai iluziile că vrea să se mântuiască. De acum în colo, se luptă cu iluziile mânturii lui. Acest fapt de a avea voința mântuirii „fără însă de a dori într-adevăr” constituie o provocare puternică
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Problema_existentei_orei_de_religie_o_abordare_teologica_si_apologetica.html [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
cu brațele deschise pe meleagul nostru nu mai puțin decât în Țară, decât pe orice palmă de pământ pe unde l-au purtat dorul de români și datoria de reporter. Astfel, din amabilitatea dnei Rozalia, angajată în păstrarea și popularizarea moștenirii literare a regretatului ei soț, cu susținerea starețului Mănăstirii Putna, Arhim. Melchisedec Velnic și a filialei Suceava a Jurnaliștilor Profesioniști din România, condusă de scriitoarea Doina Cernica, ne-am întregit sărbătoarea profesională cu o voce, un chip și un suflet
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI by http://uzp.org.ro/ne-dat-aripi-pentru-libertatea-zborului/ [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
scriam s-a transformat în exaltare și singurul mod în care puteam să o exprim a fost proza. Mai apoi, de-a lungul timpului am însăilat versuri pe pânza vremii, pentru a rămâne în literatură o mărturie peste timp, o moștenire pe care o lăsăm celor care vin după noi pentru a o păstra cu înțelegere, cu grijă și credință, pentru a dăinui în acest spațiu mioritic, în care am văzut lumina zilei și am simțit mâna ocrotitoare a lui Dumnezeu
O INTREITA BUCURIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 60 din 01 martie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_din_craiova_o_intreita_bucurie.html [Corola-blog/BlogPost/344387_a_345716]
-
de mare povară! Este povara celor 200 de ani de blesteme grele ale românilor care și-au văzut ruptă vatra străveche a neamului. Este povara rușinii ce am suferit atunci și mai apoi, pentru a nu fi putut să apărăm moștenirea de moșie veche a mușatinilor și basarabilor. 200 de ani de umilință și așteptare care ne bântuie și astăzi! Anul 2012 împlinește pe mutește și cei 15 ani de tratat nevrednic cu vecinul de la nord, pe care l-au încheiat
AM FOST Ş-OM FI! EDITORIAL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/_am_fost_s_om_fi_editorial_al_florin_tene_1370972377.html [Corola-blog/BlogPost/363378_a_364707]
-
de stat, către conștiințele lucide ale intelectualității, către poporul cel mare și tăcut, dar maiestuos și suveran, să aprindem flacăra unității tuturor românilor prin vrednică, dreaptă și tenace lucrare. Și această lucrare izbândită să o punem chezaș vieții noastre, ca moștenire eternă a generațiilor viitoare.” (Dr. Mircea Chelaru, vicepreședinte al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, Argeș, 27 Martie 2012). „Am fost ș-om fi!” MARIANA CRISTESCU Referință Bibliografică: Am fost ș-om fi! Editorial de Mariana Cristescu / Al Florin
AM FOST Ş-OM FI! EDITORIAL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/_am_fost_s_om_fi_editorial_al_florin_tene_1370972377.html [Corola-blog/BlogPost/363378_a_364707]
-
Dumitru Costea l-a învățat pe Dumitrică tot ceea ce presupunea meseria de baci, Hobza și Clopățăl rămânând în continuare ciobani. Așa că, după moartea bătrânului, staroste, adică șeful stânei, a deve- nit Dumitrică al Costii. Ei își aveau stâna în Vemeșoaia - moștenire din moși-strămoși, și, cum de obicei îngrijeau de peste 800 de oi, le pășteau și în Galbena. Oile se urcau la munte în fiecare an la 1 iunie. Atunci era mare fierbere în tot satul, căci fiecare baci recunoscut drept staroste
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
ghiorlănii și, pentru început, sorbea halba. Apoi mânca micul și mai cerea o halbă. De data asta cu guler, așa cum văzuse el în filme că beau scriitorii. Aici avea și declicul de inspirație poetică. Scotea caietul, cel mai probabil o moștenire de la o rudă decedată în mileniul trecut, un ciot de creion și, acolo pe tejghea, începea să transcrie gândurile care-l bântuiau. Cel mai probabil în cuneiformă, fiindcă asta nu are reguli gramaticale cunoscute. Apoi, la sfârșitul celei de-a
ARS POETICA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Politica_salariala_mihai_batog_bujenita_1394014328.html [Corola-blog/BlogPost/383456_a_384785]
-
am văzut multe în copilărie, am trăit, am simțit. Și asta pe un fond natural, pe un fond dumnezeiesc. Lucrurile astea trăite m-au încărcat.”. Omul și actorul Dionisie Vitcu au fuzionat pentru eternitate prin rolurile, prezențele publice, scrierile lăsate moștenire: ,, Imaginea mea, a actorului, nu poate fi ruptă de suita de imagini ale personajelor interpretate.” (Köln, martie, 2017) (Notă: Articol este scris în semn de recunoștință pentru colaborarea la programele culturale ale Iașului, la Saloanele de Carte Iași-Chișinău; Citatele sunt
CATINCA AGACHE DIONISIE VITCU, ACTORUL-POET SAU ARTA DUALITĂȚII COMICO-TRAGICE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1491268787.html [Corola-blog/BlogPost/343131_a_344460]
-
cei mai viteji dintre traci", iubitori de glie și dreptate. De ce să ții grumazul plecat în fața impostorilor, obedienților cinici care ți-au vîndut țara la mezat? E dreptul tău să ceri cuvântu-n apărare. E datoria ta sfântă a lăsa moștenire fiilor tăi un plai roditor și înfloritor. Numai așa vei fi venerat cu pioasă recunoștință în vecii vecilor de cei ce vin. Când îți spun aceste cuvinte de adevărat frate, îți aduc dovada cea mai vie, slova înțeleaptă a celui
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Cantecul_incoruptibililor_marin_voican_ghioroiu_1332484897.html [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]
-
Aș face-o la fiecare, Le-aș trimite vreo trei rânduri... Chiar și celor care, mie, Poate, fără de știință - Parcă-ar fi epidemie - Mi-au greșit cu ușurință. Așadar, tu, omenire, Am greșit, te rog, mă iartă, Las, acum, drept moștenire, Lumea blândă, fără ceartă! Dar cum Dumnezeu ne iartă Și îl tot chemăm în rugă, Când trecem prin Marea Poartă, Din stăpân vrem să fim slugă. Doamne, dă-mi răbdare multă, Bunătate și candoare Apoi, sufletul mi-ascultă Când, spre Tine
IERTARE de DANIELA TIGER în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/daniela_tiger_1476388618.html [Corola-blog/BlogPost/372308_a_373637]
-
unire dintre Moldova și România, si ne delectează cu câteva versuri . 4.Împlinirea unui an de la apariția revistei „Independența Română” Dl Florian Laurențiu Stoica, directorul general al publicației și Președintele Fundației literar Istorice „Stoika”, relatează că aceasta revista este o moștenire de familie,aparținând familiei domniei sale din anul 1874. Din dragoste de familie, de cultură, de țară, dl F.L Stoica reînființează revista, realizată în parteneriat cu UZPR. Este o revistă ce pune în valoare cultură , spiritualitatea românească, oferind informații din
Serata ” Eminescu, jurnalistul”- decembrie 2015 by http://uzp.org.ro/serata-eminescu-jurnalistul-decembrie-2015/ [Corola-blog/BlogPost/92369_a_93661]
-
să discut cu doamna Didina și cu domnul Păstrăv d’ale bucătăriei. Făceam comparații cu privire la prepararea unor feluri de mâncare la ei și la mine, în Oltenia. Nu erau deosebiri de esență. Doar anumite aspecte care țineau de tradiții, de moștenirea obiceiurilor însușite de la părinți, bunici și așa mai departe. Nu este un scop în sine a scrie despre astfel de lucruri aici. Am dorit să descriu împrejurarea pentru a evidenția un anumit aspect: bunăvoința acestor oameni, ospitalitatea lor, apropierea sufletească
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1417628701.html [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
să mă străduiesc ca floarea recunoștinței să o reînnoiesc mereu, în fiecare clipă, față de Măria Sa și față de toți înaintașii mei din mănăstirea aceasta, stareți și călugări, cât și față de acești sfinți ctitori care au zidit și ne-au dat această moștenire spirituală și culturală care este Mănăstirea Putna. Rămân, așadar, cu un gând și o dorință fierbinte de recunoștință și de a nu precupeți nimic, de a nu mă cruța întru nimic când este vorba de tot ceea ce înseamnă Mănăstirea Putna
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/Interviu_cu_preacuviosul_parinte_arhima_stelian_gombos_1358779016.html [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
întrebați ca stareț, pentru că cea mai mare parte a vieții mele din monahism am petrecut-o ca stareț. Aș zice că viața în mănăstire pentru mine a fost grijă și purtare de grijă față de ceea ce Dumnezeu mi-a dat, față de moștenirea primită, căci am primit o moștenire culturală, spirituală, un simțământ patriotic, dorința înaintașilor de a păstra și de a da celor care vin după noi făgașul, linia pe care ei trebuie să meargă. Cred că acesta este cuvântul: o părintească
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/Interviu_cu_preacuviosul_parinte_arhima_stelian_gombos_1358779016.html [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]