1,337 matches
-
sufletească a generațiilor de creștini, dar și a societății umane, în general. Suntem creștini drept-măritori, ortodocși din moși-strămoși, iar acest fapt se datorează și Sfinților Împărați Constantin și Elenă, care au apărat cu strășnicie, alături de ceilalți Sfinți Părinți, dreapta credință moștenita de la Hristos Domnul, transmisă prin Sfinții Săi Ucenici și Apostoli și apoi prin mucenicii și martirii veacurilor de început ale Bisericii. Din această perspectivă sfințirea Crucii care străjuiește intrarea în biserică de la Suceveni reprezintă și o amintire a bucuriei pe
SFINTII IMPARATI CONSTANTIN SI ELENA- OCROTITORI CERESTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364928_a_366257]
-
să mă facă pom. Rândunelele se întorc din alte lumi pe același drum. Pământu-și spunea în vară poveștile oricărui hârleț. Din oră-n oră, cocorul din vârf de cârd scoate busola. Pește nu avea, dar de broaște era plin lacul moștenit. Porcul, cu un pai dus în gură, anula „Timpul probabil”. Din vârf de munte corbul citește în stânci timpuri apuse. „O să-ți placă luna!” spusese ursitoarea; și-am ajuns greier. În lanul de grâu macul își ține slujba de vecernie
PANSEURI ÎN 17 SILABE (II) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366545_a_367874]
-
fum, fante de lumină și jeturi de apă care conturează și stilizează într-o manieră proprie și conduc destine într-o concepție psihedelică, cu o muzică tunătoare care acompaniază inducând sau reliefând “drogul” dintotdeauna care este “puterea”, dată, uzurpată sau moștenită indiferent de cine și cui. Este o frumoasă și ingenuă narațiune a gesturilor unor personaje doar fizic exatice, încolo cu o debordanță a descâlcirii acțiunilor lor într-o metamorfoză perpetuă și alternantă, de la rău la bine dar mai curând invers
NUNŢILE UTC-ISTE, TOGILE VIRILIS ŞI PROPRIETARII LUI PEŞTE ÎN VEGAS ! (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366659_a_367988]
-
strategia interesată a unui regim - a devenit o stare de spirit, întreținută în fiecare de fiecare, un promiscuu tronson al sufletelor înlănțuite, unde fiecare (iarăși!) era zaua din lănțicul ce țintuia sau lega fedeleș întunericul „aurit”, ca pe un bun moștenit. Intrarea în libertate ne-a copleșit. Am uitat că este o condiție a speciei și ne folosim de coate, ne centrăm coardele vocale pe inflexiunea aritmică a echivocului, pentru a ne impune crezul, un anumit crez care simulează năzuința organică
NEVOIA DE NORMAL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366691_a_368020]
-
etc. În materie de conservare a vechilor ocupațiuni, dându-și seama că ameliorararea raselor de animale pe care le cresc ei este o condiție a satisfaceii trebuințelor, din ce în ce mai mari pe măsura creșterii demografice, au trecut la o selecție a produșilor moșteniți, crescând exemplare viguroase, cai, capre, oi, cornute. Într-unul din anii aceia, numai din munca în minele de uraniu au fost aduse profituri tribului de peste un million de dolari, la cursul de atunci al monedei naționale. Cumpătarea și adaptarea sunt
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
oamenilor de caracter, oamenilor echilibrați, oamenilor puternici. Este o atitudine specific umană, cu origini metafizice, spre regretul nostru din ce în ce mai rar întâlnită în societatea actuală. Caracterul se formează printr-o luptă intensă și aspră asupra eului nostru, luptă contra înclinațiilor firești moștenite, atunci când ne dăm seama că ele există. Fiecare păcat cultivat slăbește caracterul și întărește obiceiul rău, iar rezultatul este stricăciunea fizică, intelectuală și morală. A discerne între a fi rău și a fi bun ar fi necesar și ar dovedi
BUNĂTATE VS. RĂUTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1330 din 22 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352254_a_353583]
-
pătrunde și-l înluminează pe trăitorul în Conștiința Unică, pe cetățeanul participant lucid la dezvoltările sale obștești, făcându-l apt ca prin șlefuirea propriei spiritualități să se apropie tot mai mult de Nodul rădăcinilor sale ancestrale. În aceste circumstanțe, sacralitatea moștenită și tezaurizată a Unului în multiplu devine „cantitatea care trebuie” pentru efectuarea saltului calitativ spre o nouă treaptă a Subtilului. Iar omul îmbunătățit tocmai prin aceasta se definește: prin conștientizarea ascendenței Divine a genomului său primar și prin înțelegerea de la
SACRUL, PROFANUL ŞI UMANUL, DIN PERSPECTIVA DEOUMANISTĂ de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351391_a_352720]
-
generații de tineri DACOLUMNIENI! Considerăm că noblețea și onorabilitatea nu sunt atributele selective ale „sângelui albastru”! Acestea sunt calități conferite cetățenilor de meritele și valoarea propriilor lor fapte, în social. Deci, ele nu sunt date transmise oamenilor de linia genetică moștenită, ci, de ținuta etică și morală a indivizilor, manifestată în complexul context comunitar, interferent. Conform unuia dintre principiile „Icosalogului”, omul, pentru a putea fi împlinit pe deplin, trebuie să cunoască bunăstarea, care-i asigură siguranța vieții trăite în mulțumire, perenitatea
STINDARD, TEMATIC, INTRODUCTIV de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351390_a_352719]
-
Statul Deoumanist este STATUL POST DEMOCRAȚIEI SUROGAT DE TIP OCCIDENTAL! El depășește și lasă în urmă toate formele de organizare iudeo-creștină de până astăzi, ce au dominat istoria lumii și au adus-o în pragul colapsului globalizator, prin chiar elitele moștenite, perfecționate milenar în căpușare perfidă! Statul Deoumanist marchează începutul Renașterii și Reformei Generale prin curățirea lumii istoricește alterate, cu aportul meritocraților cu conștiințe dureroase și îmbunătățite, prin aplicarea neexceptată a legilor dreptății adevărate! Deoumaniștii au convingerea că Statul care scoate
STINDARD, TEMATIC, INTRODUCTIV de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351390_a_352719]
-
ceilalți oameni, el le închipuie țâșnind impetuos spre cer, spre focul solar, apte să urce direct spre bolta siderala, acolo unde materia își pierde, în fapt, greutatea. Cu credința creștin ortodoxă adânc înrădăcinată în suflet, pătruns de ideea nemuririi sufletului, moștenita de la dacii nemuritori, convingere care coincide cu dogmă creștină, Brâncuși s-a regăsit și în ideile lui Socrate transcrise de Platon, și credea că înainte de a se uni cu trupul, sufletul contemplă lumea ideilor. El caută transcenderea teluricului, aspirația către
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
încingându-se cu brăciri mult împodobite cu ciucuri de diferite culori. Bărbații se încing cu cureauă, brăciri sau chimir. Iarna poartă cojoc sau burcă frumos împodobită și de la opincă în sus obielele negre cu alb sunt înfășurate cu curele obicei moștenit încă de la romani.” De acum începe portul internațional care a luat locul celui din bătrâni. Referință Bibliografică: ALTE CATEGORII DE MESERIAȘI DIN CORONINI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 667, Anul II, 28 octombrie 2012. Drepturi de Autor
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
ușurință observa. Din acest punct de vedere, Godot-ul creionat de noi aici pare a fi un gen de aristocrat al spațiului de dincolo de ceea ce se vede, un fel de Montesquieu al limbajului științific, care și-a redus condiția spirituală inițial moștenită nicidecum la absurdul ei, ci la o dimensiune concretă lesne perceptibilă, părăsind cu detașare și superioritate zgomotul de fiare contorsionate al lumii înconjurătoare spre a se retrage cuminte și fără patimă în liniștea spațiului său de reflecții științelnice și de
(PROF.UNIV.DR. ALEXE GHEORGHE) – JOCUL CU CIFRE ÎN AŞTEPTAREA UNUI GODOT DELOC ÎNCHIPUIT... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345545_a_346874]
-
din momentul creației, odată ce omul nu este prin natura lui pur și simplu o existență animală, strict biologică, ci este creat să fie rațional și desăvârșit. Faptul de a fi rațional îl împinge, sub forma unei consecvențe către trăsăturile sale moștenite, prin puterile sale raționale spre Cuvântul Dumnezeiesc, adică spre izvorul și cauza întregii existențe. „Făpturi raționale și prin rațiune spre Cuvânt grăbindu-se” . Este evident că aici filozofia se leagă cu morala binelui și cu pregătirea judecăților intelectuale. Astfel, este
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
de aspecte juridice noi. Acesta este și motivul pentru care ofer consultanță în domeniul testamentelor în mai multe țări, în special clienților care au avere sau domiciliul în Germania, respectiv avere în străinătate, dar și românilor din Germania, cu avere moștenita în România. Atunci cînd mă refer la consultanță în acest domeniu, înțeleg nu doar redactarea unui testament, ci și consultanță legată de aspectul impozitului pe moștenire, împărțirea averii, vânzarea acesteia, desfășurarea de procese legate de moștenire, etc. Ce face de
UN ROMÂN ERUDIT PROFESEAZĂ AVOCATURA CU SUCCES ÎN GERMANIA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355742_a_357071]
-
IBAN RO11BRMA0999100047750380, FOCȘANI, legal reprezentată de ing. IONEL MARIN, în calitate de Președinte. Parteneri culturali: Revista universală de creație și atitudine culturală ”Armonii Culturale” Revista on-line „Confluențe Românești” Revista „Visul” Scopuri: -stimularea interesului pentru literatura română contemporană și a respectului pentru valorile moștenite. -dezvoltarea spiritului competitiv, al dorinței de afirmare al tinerilor și pentru ieșirea din anonimat al celor care creează și care au talent deosebit. - promovarea în revistele de cultură și în Antologii literare a câștigătorilor din fiecare secțiune literară. Participanți - Autori
ASOCIAŢIA CULTURAL-UMANITARĂ ”BOGDANIA” ORGANIZEAZĂ PRIMA EDIŢIE A FESTIVALULUI-CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ ”BOGDANIA” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354811_a_356140]
-
Voi rescrie basmul în felul meu, în limba de acasă, pe care am purtat-o totdeauna cu mine pe unde m-au dus pașii vieții”. Căci, recunoaște poetul în poeziile dumnealui că de multe s-a lepădat, dar de cuvântul moștenit, niciodată. - Am senzația că e cea mai originală poveste a neamului meu, că este caierul din care voi toarce basmul, prilej de a mă întoarce în timp și spre locurile natale, reamintindu-mi de „streșini și cotloane”, de clopote și
DESPRE O POVESTE ÎN VERSURI A LUI ADRIAN ERBICEANU de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/354952_a_356281]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > PREȚUL DORULUI DE CASĂ (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOȘTENITE) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 590 din 12 august 2012 Toate Articolele Autorului MOTTO : Să nu uităm că PACEA noastră de azi e consolidată de aportul jertfelnic al părinților, bunicilor și străbunicilor noștri. În timpul documentării pentru monografia comunei
PREŢUL DORULUI DE CASĂ (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355032_a_356361]
-
deși văzuse atâta sânge la Cotu’ Donului... Și am strigat la el cât am putut: Nu te teme, Iordache, că glonțul ăsta aduce moarte ușoară!... Cine știe cum mă va schilodi...glonțul meu!" Referință Bibliografică: PREȚUL DORULUI DE CASĂ (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOȘTENITE) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 590, Anul II, 12 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PREŢUL DORULUI DE CASĂ (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355032_a_356361]
-
în două, 9-13 și 15-19. Meseria de vânzător nu știu cât este de profitabilă financiar, dar cu timpul, te rog eu (expresie cu semnificație apreciativă, întâlnită la moldoveni). Nu putea lipsi o instituție de educație. Că au sau nu nevoie, la zestrea moștenită, puțintică școală tot le este necesară. Aici se află Scuola Media Statale „P. F. Calvi”, după numele unui patriot italian, Pietro Fortunato Calvi din sec. XIX, parte din rețeaua școlară venețiană Istituto Comprensivo „Armando Diaz” (apărută recent, în 2009/10
VIA GARIBALDI de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355313_a_356642]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > CUM A MURIT NICĂ IONAȘCU (AMINTIRI MOȘTENITE) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 467 din 11 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului În Delenii de Sus, în anul acela, spre sfârșitul lui martie dealurile începură deja să-nverzească. Podoaba cea albă a iernii se subțiase încet-încet, lăsând
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
cu lutul cel frământat, în făgașul drumului, de carele satului și de copitele boilor, plăvanii cei mari cât elefanții, blânzi și, în neștiința lor, solidari cu cei care-i țin de funie. Referință Bibliografică: CUM A MURIT NICĂ IONAȘCU (AMINTIRI MOȘTENITE) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 467, Anul II, 11 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
valoare de Nicolae Manolescu, Laurențiu Ulici, ș.a. Un talent autentic nu poate fi „îngropat” prea ușor. Horia Gane avea ce spune, nu numai sub aspect biografic, metaforele sale sunt și azi originale, își păstrează prospețimea, șochează adeseori. O veche înțelepciune, moștenita, poate din antecesorii hasizi, răzbătea în frazele curgătoare ale prozei sale. La ultima întâlnire cu el, în Cartierul Crângași, s-a oferit să mă conducă, spunându-mi- Nu știu dacă am să mai fiu pe aici, cănd mai vii la mine
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
căldură, Peste veac, fără cuvinte, Voi cita doar din scriptură. Mă voi resemna probabil, Când în veacul următor, Zborul meu incontestabil Se va dizolva în dor. Voi transmite peste zare, Din suflet spre infinit, Dragostea nemuritoare Ca pe-un Soare moștenit. Iubirea va triumfa, N-are cum să se destrame, Chiar dacă-o vei camufla Cu o mie de năframe. Rămâi îngerul albastru Ce m-a învățat iubirea, Rătăcind din astru-n astru, Descoperindu-mi menirea! Referință Bibliografică: Ars poetica / Daniela Pătrașcu
ARS POETICA de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356697_a_358026]
-
Leontina pare rămasă la anii când cosea ștergare și ii, care îi înapoiază vigoarea și frumusețea cu care le-a dăruit. Cu multă amabilitate suntem primiți și în casa doamnei Țăran Paraschiva unde găsim o colecție bogată de costume populare moștenite sau lucrate de dumneaei, covoare și ștergare. Doamna Țăran își amintește cu nostalgie cum în casa părintească împreună cu cele cinci surori ale dumneaei se adunau seara în jurul lămpii de 5 line (cu putere foarte mică de iluminat) și lucrau costume
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
Iată cine era mama Marucăi. Lăcrămioara Căldărar terminase un liceu și avusese și o mică bursă ce se acorda elevilor săraci, dar cu rezultate excelente la învățătură. Absolventă a Liceului de Muzică “George Enescu”, cânta la vioară cu un talent moștenit parcă din generațiile de țigani lăutari care o precedau, fără ca ea să-i știe. Dar în viața nopților nu avea cum sa scape de „celebritățil”locale: Treptat, treptat, începu să-și cânte repertoriul unor anumite “celebrități” din umbră ale orașului
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]