396 matches
-
Victoria 2. Bibu Mariana 3. Opriș Mariana 4. Toda Ioan. Judecătoria Sibiu 1. Boca Elenă 2. Butiuc Constantin 3. Caraileanu Lucia 4. Georgica Carmen Elenă 5. Lăpădat Daniela Rodica 6. Luca Daniela Teofilia 7. Manigutiu Niculae 8. Mihu Lucian 9. Moța Alexandra 10. Oprisiu Maria 11. Savu Raluca Anamaria 12. Scutea Jana. Judecătoria Mediaș 1. Deac Iacob 2. Hanes Onisie 3. Lakadat Iuliu 4. Madarasi-Pap Carmen 5. Olteanu Daniela 6. Stoia Gheorghe 7. Visa Elena-Liliana 8. Visa Ioan. Judecătoria Agnita 1
DECRET Nr. 91 din 7 mai 1996 privind numirea în funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114550_a_115879]
-
eveniment cosmic extrem de rar pe meleaguri mioritice pentru acea perioadă. Cea mai mare companie de sunet și lumină din lume a asigurat spectacolul de pe malurile Dâmboviței. “Să faci, Căpitane, o țară ca Soarele sfânt de pe cer!”, i-a scris Ion Moța lui Corneliu Codreanu de pe frontul din Spania, și a doua zi a fost ucis de republicanii lui Walter Neulander. Corneliu Codreanu le-a transmis mesajul legionarilor, iar Radu Gyr a scris un imn. Și Soarele, astrul străvechi al vieții, a
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Nicodim și Radu Tudoran), Editura " Cugetarea" (ce i-a publicat pe Dragoș Protopopescu și Mircea Eliade), Editura "Cartea Românească", în al cărei comitet de lectură trona "bătrânul huligan Brătescu Voinești" (ce i-a publicat pe Radu Gyr, Nae Ionescu, Ion Moța, Haig Acterian și alți legionari). În spiritul ziarului, se cerea arestarea editorilor sau retragerea lor pentru a lăsa loc celor ce vor conduce editurile în spiritul vremii. Nici corespondenții de război nu au scăpat de torentul epurării. În ediția din
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
contra Duduiei"730. Apropierea se producea, deci, pe baza atitudinii comune a celor trei grupări politice, împotriva camarilei și a Elenei Lupescu. Deși se dezvoltase încet, mișcarea legionară ajungea, în toamna anului 1936, să fie tot mai populară. Legionarii Ion Moța și Vasile Marin au plecat în Spania unde se desfășura războiul civil. Uciși în timpul luptelor, cei doi au fost aduși în țară și înmormântați cu onoruri deosebite, în februarie 1937, în prezența reprezentanților unora dintre statele și partidele totalitare. Comentând
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de guvern, în acțiunea sa față de mișcarea legionară. Astfel, susținea istoricul, dacă, la început, autoritățile au folosit violența față de legionari, provocând atentatul de la Sinaia, au instaurat, apoi, un regim de toleranță care a permis reconstituirea partidului desființat. După înmormântarea lui Moța și Marin și după atentatul împotriva rectorului Universității ieșene, reamintea vorbitorul, a fost inaugurată o nouă etapă de măsuri represive. Șeful georgiștilor aprecia că, în aceste împrejurări, adevărata primejdie care plana asupra vieții politice românești consta în periclitarea echilibrului între
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
al patriarhului Miron Cristea, era profesor de istorie la Academia Comercială, iar maică-sa, militantă ortodoxă cu studii de teologie în Anglia (mai târziu, cu legionarii: am zărit-o la o fereastră a trenului care aducea în țară rămășițele lui Moța și Marin, fruntașii Legiunii căzuți în Spania - în cămașă verde bineînțeles și cu mâna dreaptă ridicată pentru salutul roman; apoi în Consiliul de patronaj al doamnei Antonescu, alături de Veturia Goga), cu vocea guturală, sigură de sine, autoritară. A publicat și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
număr al revistei, căci la al doilea am trântit ușa colegilor mei de redacție, acuzându-i de lașitate pentru că n-au fost de acord să publice un poem al meu cu titlul Majadahonda (locul unde au pierit, luptând în Spania, Moța și Marin), susținând că, în urma căderii legionarilor de la putere, ar primejdui soarta revistei: el a apărut în mensualul, tot sibian, Luceafărul (prin secretarul ei de redacție Olimpiu Boitoș, care - sub comuniști - avea să se sinucidă, spânzurându-se odată cu soția lui
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
au ochii rătăciți: dezorientarea le trece pe dinaintea vederii jucăușe ca-n apa morților. Din străfundurile vieții naționale, acolo de unde fierbe plămada rosturilor viitoare, pornește către suprafață clocot surd, purtător de amenințare.“ Și mai curioase mi se par textele lui Ion Moța, din Cranii de lemn (1935), fiindcă, vorbind și el de „organizarea disciplinată, autoritară, antidemocratică a mișcării naționale“, agresivitatea lui politică atinge pragul sângeros al crimei. Fiul cucernicului preot ortodox din Orăștie, pe care nu numai eu l-am văzut pe
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ale cărei falsuri s-au bazat antisemiții cei mai turbați. Îndemnând și dânsul la „jertfă“, la drumul „fără întoarcere“, la indiferența față de verdictul tribunalelor care-i judecau pe naționaliști, deoarece între „moarte sau victorie“ nu există o a treia cale, Moța trăiește, parcă mai iluminat decât toți, ceea ce însuși numește „ruptura“, „nebunia“ luptătorului fanatic. În februarie 1937, când sicriele cu trupurile ciuruite ale lui Moța și Marin au trecut prin fața spectatorilor din gara Cluj, în trenul care le transporta spre capitală
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
care-i judecau pe naționaliști, deoarece între „moarte sau victorie“ nu există o a treia cale, Moța trăiește, parcă mai iluminat decât toți, ceea ce însuși numește „ruptura“, „nebunia“ luptătorului fanatic. În februarie 1937, când sicriele cu trupurile ciuruite ale lui Moța și Marin au trecut prin fața spectatorilor din gara Cluj, în trenul care le transporta spre capitală, m-am aflat și eu, întâmplător, printre curioși. În același an, Nae Ionescu scria, formulându-și și el în ton religios ideile: „Pentru mântuirea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Cluj, în trenul care le transporta spre capitală, m-am aflat și eu, întâmplător, printre curioși. În același an, Nae Ionescu scria, formulându-și și el în ton religios ideile: „Pentru mântuirea nației noastre, Dumnezeu trebuia să accepte jertfa lui Moța, așa după cum, pentru mântuirea neamului omenesc, a acceptat jertfa Mielului.“ Naționalismul pendula între vizionarismul eminescian, nimicind din priviri inamicul, adică societatea „în plină descompunere, roasă de scepticism și egoism feroce, coaptă să cadă pradă barbarilor de afară și dinăuntru“ - cum
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
în 1935-1937, apar creații ce urmăresc recuperarea valorilor provinciei, dar mai ales articole și ode legionare, ieșite nu doar de sub condeiul bucovinenilor, ci și al unor personalități din capitală: Radu Gyr, Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Ion Marin, Vasile Moța, Corneliu Zelea Codreanu 47. Odată cu instaurarea dictaturii regale, gruparea iconară dispare, dar poeți din vechea gardă se regrupează în jurul lui Mircea Streinul pentru a fonda o nouă mișcare literară sub titulatura Societatea Scriitorilor Bucovineni. Creată la 12 noiembrie 1938 ca
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
prof. Constantin Ionescu-Tîrgoviște (Mincu et al., 1985; Ionescu-Tîrgoviște et al., 1986). Preocupări și contribuții în domeniul studiului factorilor genetici în DZ tip 1 în România au mai avut prof. Radu Lichiardopol, prof. Viorel Șerban, prof. Nicolae Hâncu și prof. Maria Moța. Studiul factorilor genetici implicați în etiopatogenia DZ tip 1 a fost și este una din preocupările majore ale prof. Constantin Ionescu-Tîrgoviște de la Institutul N.C. Paulescu din București. Am amintit de studiile de tipare HLA publicate de către acesta în anii ’80
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91977_a_92472]
-
diabet (3, 7). Geoge Emil Palade 1975 - A fost organizat primul Congres Național de „Diabet, Nutriție și Boli Metabolice”, inițial sub numele de „Zilele Românești de Diabetologie”. Manifestarea a fost apoi organizată anual, ultima (2003) fiind organizată la Craiova (Maria Moța), iar următoarea (al 30-lea Congres) se va desfășura în mai 2004, la Eforie Nord. Rezumatele Congreselor au fost publicate în volumul anual „Acta Diabetologica Romana”. Titlurile comunicărilor anuale între 1975 și 2001 au fost publicate în lucrarea „Diabetul în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
ajuns să intervină un eveniment neobișnuit în viața de toate zilele, ca liniștea din țară să fie tulburată. Nu a trecut multă vreme și un asemenea eveniment s-a și ivit. Garda de Fier a adus în țară cadavrele lui Moța și Marin, căzuți în războiul civil din Spania, în rîndurile lui Franco. Se știa, Garda de Fier va încerca să facă din actul înmormîntării celor doi legionari o manifestație politică. S-a pus deci chestiunea pentru Ministerul de Interne, dacă
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
această înmormîntare, care ar putea să degenereze în grave dezordini, putea fi încuviințată. Iuca, încrezător în angajamentele luate de Corneliu Codreanu și ceilalți fruntași legionari, că vor face o înmormîntare creștinească, fără caracter politic, a autorizat cortegiului mortuar al lui Moța și Marin, să parcurgă traseul fixat, cel mai scurt, pînă la cimitir. Cortegiul mortuar însă n-a mai fost o înmormîntare creștinească, ci o adevărată sarabandă, dezlănțuită de la un capăt la celălalt al Bucureștiului, spre a culmina în centrul capitalei
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
prînz simplu, dar care s-a prelungit peste ora fixată. Taciturnul prinț, căruia eu îi scoteam cuvintele cu cleștele, se lungise la vorbă și devenise galant și prevenitor. 46 Garda de Fier, după marșul pe străzile Bucureștiului, cu cadavrele lui Moța și Marin, devenise cu fiecare zi ce trecea mai agresivă. Crease cîmpuri militare retranșate la casa verde la marginea Bucureștiului și la Predeal și organizase cuiburi legionare în toată țara. Echipa morții asasinase, în plină zi, pe camaradul lor legionar
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Adunare Publică a Ligii A.N.C. din Iași care avusese loc la 18 noiembrie în Sala Bejan, menită să hotărască asupra noilor măsuri de luptă și Moțiunea de protest „asupra prelungirii fără cauză a detențiunii dlor Ion Zelea Codreanu, I. Moța, Bandac, Popescu Teodosie, Gârneață, Vernicescu și Dragoș, trimițând acestor martiri ai cauzei sfinte de apărare național creștină, expresia dragostei lor și asigurându-i că vor stărui cu toată energia ca să li se facă dreptate.” Cu numărul 31 din 2 decembrie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Politica socială și justiția stăteau și ele în condeiul ziariștilor de la Dreptatea. De pildă, Dreptatea scria în numărul său 538 din 1924: „În verdictul dat în procesul studenților au fost puși în libertate cinci dintre ei, rămânând arestat numai Ion Moța, care, pe când se afla la închisoarea Văcărești a tras 8 focuri de revolver asupra studentului Vernicescu, care le-a trădat cauza. Dl. judecător Papadopol, însărcinat cu instrucția, a emis mandat de arestare împotriva lui Moța, care a fost confirmat de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ei, rămânând arestat numai Ion Moța, care, pe când se afla la închisoarea Văcărești a tras 8 focuri de revolver asupra studentului Vernicescu, care le-a trădat cauza. Dl. judecător Papadopol, însărcinat cu instrucția, a emis mandat de arestare împotriva lui Moța, care a fost confirmat de Tribunalul Ilfov. Instrucția continuă pentru a stabili cine a procurat revolverul...” Și tot Dreptatea în nr. 602 din 31 mai 1925, cu titlul: „Corneliu Zelea Codreanu achitat.” „Marți, 26 mai a.c. s-a terminat procesul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
camaradului prof. Liviu Rusu” și că „secretariatul revistei e făcut de camaradul Mircea Streinul”... Se dumirește pe deplin când, ulterior, citește articolele: „Poezia legionară, de Mircea Streinul „Ce este cântecul legionar” de Liviu Rusu, „Cranii de lemn” de Ion I. Moța, „Disponibilitatea legionară” de Stere Mihalexe. 397 În numărul 1.12.1936 se citește: „La înmormântarea camaradului Gheorghe Grigor” cu redarea cuvântărilor rostite la înhumare de prof. univ. dr. Traian Brăileanu, prof. dr. Constantin Zoppa, articolul „Iarăși o jertfă: Gheorghe Grigor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mentalitate mai sănătoasă, regele voia să apere Transilvania. Refuză trenul și porni cu automobilul. La 3 noaptea, în București, telefonă la Palat, unde îndată fu chemat. Acolo găsi Consiliul de Coroană, la care se așezaseră și Horia Codreanu, și părintele Moța. Aci, paranteză: Când comisarul de poliție se duse la Horia Codreanu să-l cheme la Palat, l-a găsit culcat. Nu-și putea închipui că îl cheamă la sfat de coroană, ci ca să fie executat ca ceilalți gardiști. „Nu viu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
oferite nereprezentând nici o valoare. Trebuie luptă și salvată onoarea, cel puțin. De aceeași părere fură d-nii Victor Antonescu, Victor Iamandi, dr. Angelescu, Cuza, gl Văitoianu, mitropolitul Bălan, Silviu Dragomir, Mihalache, M. Popovici, Noveanu. Ceilalți membri prezenți și miniștrii, inclusiv părintele Moța și Horia Codreanu, [erau] pentru cedare și arbitragiu. Mihalache întreabă cui revine răspunderea celor înfăptuite. Regele răspunse: „Nu e aici vreme de răspundere, ci de cestiunile puse la vot. N avem decât 30 de minute pentru a ne decide, nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
reped la foehn: să nu le dea ăstora prin cap să oprească curentul, că mă prinde dimineața deasupra aragazului, la cât de greu se usucă hălăciuga mea. Cum să ne facem noi frumoase acuma? Cum ne împopoțonăm, cum ne mai moțăm, cum zic mamele noastre, cum să reușim noi să arătăm barem ca tipa din clipul rusnacului Serov, Madonna, dacă nu chiar ca Madonna aia True Blue, pe care o mai scapă duminică-dimineața televiziunea fraților sovietici la Utrenaia poșta? Dermatograful negru
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
de băuturi]”, care Îi transformă pe neevrei În „dobitoace Îmbătate cu alcool”, dar și „femeile noastre din localurile de petrecere ale creștinilor” <endnote id="(304, p. 13)"/>. Liderii legionarilor români nu doar traduceau, comentau și publicau celebrele Protocoale..., precum Ioan Moța prin 1930, dar le și preluau ideile, precum Corneliu Zelea Codreanu. În 1936, acesta din urmă atenționa și el opinia publică asupra faptului că „jidanii vor aplica un plan unic și diabolic” de distrugere a poporului român. Dintre cele șase
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]