641 matches
-
e străbătut de un discret ton elegiac. Scrise în manieră clasică, fluide și expresive, stihurile dau glas cu precădere melancoliei, singurătății și dorului de ființa dragă. În perioada primului război mondial S.-G. scrie o înflăcărată poezie patriotică - Ruguri (1918) -, mobilizatoare, de evocare a trecutului glorios și de proslăvire a vitejiei ostașilor „pelerini ai morții”, „sfinții noștri de la Mărășești”. Vibrante acorduri, într-o manieră amintindu-l pe Aron Cotruș, închină munților, naturii în genere, participantă la suferințele oamenilor. Ulterior cultivă lirica
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
la analiza,evaluarea,argumentarea ideilor emise.Elevii au fost apreciați pentru ceea ce au știut,fără a fi criticați cei care au avut idei greșite. Exemple ar fi foarte multe.Ceea ce este mai important este faptul că folosirea metodelor cu caracter mobilizator plasează elevii în centrul procesului educativ,mărind potențialul intelectual al acestora iar prin aplicarea adecvată a acestor metode se poate constata implicarea activă a elevilor în asimilarea de cunoștințe și în dezvoltarea creativității. Aflat în fața unei schimbări sociale dată în
O ÎNVĂŢARE ACTIVĂ PRIN METODE MODERNE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Coman Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_901]
-
de Nord dislocase populația românească, refugiată, dar mai ales expulzată de noile autorități, iar lupta lor pentru adevăr și dreptate trebuia susținută. O mare experiență în această direcție avea protopopul Elie Dăianu de la Cluj, care redactase ziarul „Răvașul”, scriind articole mobilizatoare și adunând în jurul său o echipă redutabilă de scriitori combatanți. În T. se publică sau se reproduc versuri de Andrei Mureșanu, Aron Cotruș, Corneliu Vințan, Florica Ciura-Ștefănescu, Iustin Ilieșiu, Nichifor Crainic (Cântecul pământului), I. D. Pietrari ș.a. Elie Dăianu recenzează volume
TRIBUNA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290267_a_291596]
-
demonstrează că implicarea familiei în experiențele școlare ale copiilor are un efect pozitiv asupra atitudinii copiilor față de școală indiferent de situația financiară, educația, profesia părinților. Cel mai mult contează atitudinea părinților față de învățare și față de școală și acestea vor fi mobilizatoare pentru copil și-i vor influența. "Cei care sunt responsabili de implicarea părinților sunt profesorii.” Un parteneriat real între părinți și școală implică toți factorii care sprijină educația în școală: profesorul diriginte, ceilalți profesori din echipă, consiliul administrativ al școlii
PĂRINTELE, EDUCATORUL DE ACASĂ. In: Arta de a fi părinte by Milica Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1420]
-
plină de dezamăgiri și aservire”. Tonul dramatic crește în textul lui Gellu Naum, care sancționează o lume ce zdrobește, amenințând cu foametea „tinerii în căutarea unui remediu”; de aceea, ei „trebuie să ia atitudine, toți trebuie să lupte”. Alt articol mobilizator aparține lui Constantin Micu, care clamează: „Loc tinerilor, loc pentru o politică tânără”. Tot el are un comentariu amplu asupra alegerilor falsificate de la Facultatea de Litere și Filosofie bucureșteană. Vladimir Domocoș scrie despre „mizeria sexuală” a tinerilor, pe care o
TANARA GENERAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290047_a_291376]
-
denunțe” „manifestările” p. în poezie, dar și în „valorificarea” trecutului cultural și istoric pornea de la exigențele legate de „chipul omului nou”: „Plenara a constatat că nu întotdeauna chipul acestui om reiese cu claritate din operele artistice, că nu e întotdeauna mobilizator, convingător.” Înlocuind „zugrăvirea” complexității sufletești a muncitorilor prin „cântarea muncii, mașinilor, abstracțiilor proletare”, adepții p. comiteau una din marile „devieri” de la realismul imediat, la fel de imputabilă ca „devierile” privind moștenirea culturală: „În numeroase lucrări de reconsiderare scriitori ca Bălcescu, Kogălniceanu, Alecsandri
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
cu o „metanarațiune” justificativă sau legitimatoare. Nu-i mai puțin adevărat însă că istoriile diferențiate converg, în ultimă instanță, în istoria constelațiilor modernității, precum șuvoaiele ce se adună din diverse văi în albia unui râu. „Metanarațiunile” nu sunt decât ideologii mobilizatoare și/sau justificative pe care modernitatea le fabrică fără încetare fie înainte de a urma un nou curs, în scopul de a exclude altele, fie după ce unele cristalizări deja s-au edificat în vederea legitimării lor. Să părăsim deocamdată ideologiile, care nu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
necontrolată a aspirațiilor și opțiunilor și printr-o dilatare a subiectivității. Autonomia și libertatea personală, în confruntare cu o mulțime de opțiuni posibile, riscă să genereze o stare de inacțiune și de perpetuă prospectare. Prea multe scopuri posibile și nici unul mobilizator, prea multe căi de acțiune și nici o opțiune pentru o alternativă, o permanentă reflecție și nici o decizie, chemarea căii impuse, inexistența ei și căderea în depresie. Maladia depresiei psihice, convertită în inacțiune, este de fapt reversul identitar al lipsei de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
au timp.” „O parte dintre ei. Nu mulți (...) S-au cam obișnuit să primească, să li se dea, ei să ceară.” „N-aș crede. Să știi, sunt foarte dezamăgit din acest punct de vedere. Nu mai există embrionul, miezul acela mobilizator în rândul cetățenilor... din punctul meu de vedere aș munci până aș cădea pe brânci pe ei.” „Nimeni nu mai lucrează fără bani... au trecut acele idei de patriotism... gata cu patrioticul... să facem ceva din patriotism local.” Caseta SEQ
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
o potrivită ocazie de a reaminti, prin glasul poeților noștri, cui datorează țara noastră libertatea și independența ei, cui datorează poporul nostru muncitor exercitarea dreptului său de a-și făuri o viață fericită (Ă). Partidul clasei muncitoare, Partidul Comunist Român, mobilizatorul, conducătorul și organizatorul luptei de eliberare era ținut În afara protecției legilor și supus celor mai violente prigoane. Lovind partidul, guvernele de capitaliști și moșieri, slugi plecate ale capitalismului internațional, țineau deopotrivă să Împiedice poporul muncitor de a cunoaște marile transformări
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
față de cultura decadentă burgheză”. Contemporanul răspunde criticii Scânteii, În proximul număr, printr-o autocritică extinsă pe două pagini de revistă, sub semnătura lui Ion VITNER 69. Redăm o mică parte a acestui răspuns: „Critica literară ar trebui să joace rolul mobilizator al conștiințelor celor ce scriu, ca și a acelora care citesc, Înspre tot ce este mai măreț În această luptă a construirii socialismului pe pământul patriei noastre, ca și Înspre tot ce este mai Înalt și În slujba milioanelor de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
la fel ca J. Popper, (vezi nota 77) analizează personajele nuvelelor, cu reușitele și nereușitele lor, dând cuvenitele Îndrumări, pentru ca autorul să devină, dintr-o promisiune doar parțial Împlinită, „un adevărat educator al masselor, un propagandistă un agitator și un mobilizator al elanului eroilor vremii”: „Cel mai Însemnat lucru pentru autorul Nopților din Iunie În momentul de față este de a ști În ce fel poate deveni prin arta sa un adevărat educator al masselor, un propagandist al ideilor socialismului și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai Însemnat lucru pentru autorul Nopților din Iunie În momentul de față este de a ști În ce fel poate deveni prin arta sa un adevărat educator al masselor, un propagandist al ideilor socialismului și comunismului, un agitator și un mobilizator al elanului eroilor muncii din viața noastră de fiecare zi. Există În opera sa elementele necesare realizării acestei mărețe misiuni. Dar există și piedici peste care scriitorul nu a putut trece. (Ă). Există În Bijuterii de familie un personaj central
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Marin Preda, Ana Roșculeț, s-a bucurat, din partea criticii, de o primire promptă și majoritar-favorabilă; inerentele „slăbiciuni” depistate intrau În tipic: dovedeau vigilența și capacitatea ideologică a criticului respectiv, efortul său de a contribui, prin actul analitic, la creșterea forței mobilizatoare a noii literaturi. Până În martie 1950 cam acesta a fost traseul receptării critice al nuvelei Ana Roșculeț: de la lauda fără rezerve (Almanahul literar, din Cluj) până la opiniile moderat-Încurajatoare (Viața românească, Flacăra, Contemporanul). Spre sfârșitul lunii februarie, Însă, Flacăra trage un
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
văzut În cele de mai sus că el a izbândit În mare măsură. De la Întâlnirea În pământuri dominată În mare parte de naturalism, până la Ana Roșculeț imagine a vieții muncitorești din fabricile țării noastre În care găsim numeroase elemente realiste - mobilizatoare - mărturisind tendința viguroasă spre o politică de partid În literatură, Marin Preda a parcurs cu succes un drum lung. Scriitorul a atacat o temă nouă În literatura noastră: creșterea și educarea de către partid a elementelor Înapoiate, ținute În beznă de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
elementelor Înapoiate, ținute În beznă de regimul burghez. (Ă). Pe lângă aspectele pozitive semnalate mai sus, Ana Roșculeț conține Însă, mai ales În cea de-a doua parte a ei, slăbiciuni care o Îndepărtează de realitate și Îi scad din puterea mobilizatoare. (Ă). Ana Roșculeț nu se străduiește să-și ridice nivelul, atât În plan cultural cât și cel al meșteșugului său, pentru a face față sarcinilor și evenimentelor ce se ivesc În fabrică. Ridicarea ei este privită ca un scop În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
elementul tematic general pe care l-am considerat caracteristic, tipic - și ca atare dacă oglindește cu fidelitate viața. Este Ana Roșculeț și povestea ei, până la urmă, un caz tipic, realist, corespunzător realității societății noastre? Reușește nuvela să fie o pârghie mobilizatoare pentru creșterea a ceea ce e nou În conștiința oamenilor muncii din țara noastră? Eroina lui Marin Preda este de zece ani muncitoare textilistă la F.R.B., una din marile noastre filaturi. Ana Roșculeț e o muncitoare Înapoiată, ea Îndeplinește cu greu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
face Întreg poporul nostru muncitor. (Ă). Popularizarea crescândă a Negurei, cartea care demască fărădelegile fascismului și originea războaielor imperialiste, cartea care Înfățișează suferințele masselor În război și trezește ura Împotriva celor ce ațâță azi la un nou război - efectul ei mobilizator arată ce armă puternică este ea pentru poporul muncitor În lupta pentru pace, Împotriva pregătitorilor anglo-americani ai unui nou război. Ea trebuie totodată să fie document al uneia din cele mai mari cotituri săvârșite În istoria poporului nostru. Să folosim
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și rapidă descompunere. Cazul Însă tinde să devie din ce În ce mai puțin numeros. Poeții au Început să capete o tot mai serioasă dragoste de lucrurile concrete, ei preferă să viseze deasupra documentelor vii și visul lor incită la acțiune, e combativ și mobilizator, cu unele excese. (Suntem departe deci de «tonul elegiac» pe care-l constata un recenzent al poeziei păcii, ori acolo unde acesta se Întâlnește avem de a face cu un accident). Lirismul lor a câștigat În adâncime. (Ă). Spre convingere
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
războaie, Împotriva imperialiștilor anglo-americani, prin participarea activă a poeților la această luptă. De aceea poezia noastră «e combativă și mobilizatorică cu excese» spre marea deziluzie a d-lui Petrescu. Că R. Petrescu reproșează poeziei noastre faptul că e combativă și mobilizatoare, nu ne miră deloc. D-sa, de altfel, se situează pe o poziție de defensivă În fața dușmanului de clasă, a dușmanilor păcii. «Pacea» - spunea el - «este un lucru concret, exprimat În triumful stilului de viață socialist, la adăpost de posibilitatea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
problemă, a luptei Împotriva manifestărilor proletcultiste, a fost deschisă de recenta plenară a Uniunii Scriitorilor din R.P.R. privitoare la problemele poeziei. Plenara a constatat că nu Întotdeauna chipul acestui om reiese cu claritate din operele artistice, că nu e Întotdeauna mobilizator, convingător, exemplu viu pentru toți oamenii muncii, ci că, adeseori, imaginea lui este realizată schematic, bogatul lui conținut sufletesc este sărăcit de calități esențiale pe care le are În realitate. (Ă). Ce este și cum a apărut proletcultismul? În urma primei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în poezie, în dramaturgie, au apărut un șir de lucrări valoroase în care prind viață trăsăturile tipice ale muncitorului înaintat, chipul comunistului. Așa de pildă, romanul Drum fără pulbere, ed. a 2-a de Petru Dumitriu are o puternică înrâurire mobilizatoare asupra cititorilor tocmai pentru că scriitorul a reușit să întrupeze artistic în Mitică Ruse, în Maftei și în alte personaje ale cărții, muncitori sau activiști pe șantierul canalului Dunăre-Marea Neagră - trăsături tipice ale oamenilor noi (...). O largă și binemeritată popularitate, care
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
înfrățirii multilaterale a oamenilor înaintați - nu numai în activitatea lor în producție sau obștească, ci în toată varietatea relațiilor lor sociale, în toată gama de preocupări și sentimente (...). În ciuda lipsurilor semnalate, Drum fără pulbere este o carte plină de forță mobilizatoare și educativă. Drum fără pulbere îndeplinește o cerință fundamentală pusă în fața noii literaturi - aceea de a nu fi numai o lectură interesantă, captivantă, ci și o carte din care cititorul să învețe cum să muncească, să trăiască și să lupte
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și ne-luptătoare, poezii cenușii, monotone, plicticoase, moleșitoare în lirica vremii, în contrast cu poezii valabile, militante, civice semnate de M. Beniuc și E. Frunză. Măsura originalității, a individualității poetice este dată, în opinia criticului de la Contemporanul de forța politică, civică și mobilizatoare a versurilor, de nivelul implicării în contingent: „Dacă cititorul urmărește multe din poeziile care se publică în ultima vreme în ziare și reviste, nu poate să nu rămână cu numeroase nedumeriri, cu întrebări ce așteaptă răspuns. El citește unele versuri
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dar și „literar”, prin reportaj, aspectele esențiale ale societății: întovărășirile agricole, gospodăriile agricole colective, șantiere, canal, hidrocentrale, uzine, comuniști, stahanoviști etc. Prioritățile tematice ale reportajului erau aceleași ca și ale literaturii noi; exigențele: aceleași; finalitatea, așijderea: armă de luptă, efect mobilizator, educativ. Dar literatura nouă și reportajul mai aveau ceva în comun, ceva esențial și obligatoriu: cunoașterea realității, documentarea pe teren. Reporterii sunt, mai toți, scriitori; alții au devenit scriitori, practicând reportajul. Dintre reporterii fruntași, crescuți la școala gazetărească a Scânteii
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]