508 matches
-
cunoscută apartenența confesională. Denumirea comunei Pipirig comportă mai multe variante: pe de o parte, se spune că acesta ar veni de la planta de apă („pipirig”) care crește în abundență în zonă; alții opinează că denumirea ar veni de la familia Pipirigeanu, mocani veniți din zona Prundul Bârgăului. Privitor la numele satului Pluton , nu se știe exact originea acestuia. Unele surse spun că satul Pluton își trage numele de la o unitate militară (ploton) de greci sau turci, care au poposit mai mult timp
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
de sat străjuite de codri de nepătruns. Mergând pe Valea Bistriței, au trecut prin Pasul Petru Vodă și s-au oprit la Pipirig. Această emigrare masivă este amintită de Ion Creangă, atunci când afirmă că bunicul său, David Creangă, împreună cu alți mocani ardeleni „s-au tras cu bucățele încoace” din cauza persecuțiilor religioase. Aici au găsit loc potrivit pentru a ierna împreună cu familiile și turmele lor. Monahii i-au primit cu dragoste creștineasca, i-au găzduit și s-au localizat, cu acordul conducerii
Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/324503_a_325832]
-
populației și locuințelor din luna martie 2002 de 8.674 persoane, satul Pipirig fiind al doilea ca mărime din comuna Pipirig, având o populație de 1.550 persoane organizate în 429 gospodării. Satul Boboiești are la origine denumirea numelui unui mocan - Baboi - venit din localitatea Sadova, de lângă Cîmpulung Moldovenesc. Satul are în componență să și cătunul Dolia care, în trecut, a aparținut de comună Malini din județul Suceava, iar apoi de comună Farcașa din județul Neamț. În prezent, sătul Boboiesti este
Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/324503_a_325832]
-
autohtone de oieri români, asociați cu fenomenul transhumanței); astfel: „Sântilia” (manifestare de mare amploare ce îmbină folclorul muzical-coregrafic și portul popular cu tradiția, într-un cadru natural de excepție) organizată anual în "Poiana Angelescu" și „Balul Plăcintelor” (petrecere anuală a mocanilor săceleni odată cu lăsatul secului. Cu acest prilej se prepară celebrele plăcinte mocănești cu brânza sărată). O altă manifestare etno-culturală este „Napok Szent Mihály” (Zilele Sf. Mihail) organizată de comunitatea ceangăilor (de confesiune evanghelică luterană și de naționalitate maghiară) din Săcele
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
Olimp și în unele sate din Vermion. La persoana a II-a singular se spune "Tini hii" pentru prima grupare, respectiv "Tini eshtsă" la grămusteni și fărșeroți. Formele "mini escu/esc" au fost semnalate de Theodor Capidan de asemeni la mocanii din Rășinari și la cei din Soveja, Vrancea. O altă clasificare, mai mult politico-culturală decât etnică, îi împarte pe aromâni în două facțiuni: cea tradițional filo-otomană, ulterior filoromână, și cea filoelenică. Filo-otomanii, majoritari până în 1912, erau denumiți peiorativ de ceilalți
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
Din valuri ard”). Iordache susține și concerte cu grupul său de jazz din care fac parte acum și Oigăn și Uțu Pascu, iar Csergö Dominic lansează alături de Urma albumul "Anger as a Gift". În luna noiembrie încep repetițiile cu Cătălin Mocan, actor și solist vocal al trupei Persona din Timișoara, care, după puțină vreme, devine membru oficial al formației. La sfârșitul lunii ianuarie 2006 au loc primele concerte Kumm în noua formulă. Trupa avea să intre ulterior în studio și să
Kumm () [Corola-website/Science/308744_a_310073]
-
lui Byron, fostul solist al trupei, apare pe „Mister Superman”. Printre piese sunt strecurate și câteva înregistrări lo-fi, mai precis la începutul și la sfârșitul albumului, și la jumătate (piesa „Bad Day”). Inserarea acestor părți a fost ideea solistului Cătălin Mocan. „Sunt înregistrate chiar într-o bucătărie.” mărturisea acesta cu ocazia lansării albumului. „Noi suntem foarte abulici, ne contrazicem foarte mult între noi și am avut destul de multe piese din care a trebuit să alegem. Eu aveam o mică părere de
Kumm () [Corola-website/Science/308744_a_310073]
-
Csergö Dominic, deschiderea fiind asigurată de formația byron. Pe scena din București au mai urcat, în afară de cei menționați, Mani Gutău de la Urma și Artanu'. Pe data de 22 ianuarie 2013, formația a anunțat pe pagina de Facebook plecarea solistului Cătălin Mocan și continuarea activității trupei în formulă de cinci, cu Oigăn preluând rolul de solist principal. Kumm au confirmat de asemenea lucrul la cel de-al șaselea album de studio, programat pentru lansare undeva în cursul anului. Primul concert în noua
Kumm () [Corola-website/Science/308744_a_310073]
-
comitatele (antebelice) Alba de Jos și Sibiu, respectiv din Scaunul Secuiesc al Arieșului și Scaunul Săsesc al Sebeșului. Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ este alcătuit din părți a mai multor zone etno-folcorice distincte: Țara Moților, Țara Mocanilor, Secuimea și Pământul crăiesc. Reședința județului este municipiul Alba Iulia cu 63.536 de locuitori. Județul are o suprafață de 6.242 km² și populație de 342.376 de locuitori. Se învecinează cu județele Cluj și Mureș la nord, Sibiu
Județul Alba () [Corola-website/Science/296588_a_297917]
-
asociați cu fenomenul transhumanței); astfel în fiecare an sunt organizate două manifestări culturale de amploare: „Sântilia” (festivitate ce îmbină folclorul muzical-coregrafic și portul popular cu tradiția și obiceiurile, într-un cadru natural de excepție) și „Balul Plăcintelor” (petrecere anuală a mocanilor săceleni odată cu lăsatul secului). „Zilele Sf. Mihail” ("Napok Szent Mihály") este altă manifestare etno-culturală organizată la Săcele, de data aceasta de comunitatea ceangăilor (de confesiune evanghelică luterană și de naționalitate maghiară). Aceasta cuprinde o paradă a costumelor tradiționale ceangăiești, expoziții
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
reprezentarea a două costume populare autentice din zonă, de bărbat, respectiv de femeie, precum și a unor țesături tradiționale care făceau parte din zestrea fetelor de măritat. Nu putea lipsi evocarea unor momente dificile din viața atât de greu încercată a mocanilor și moților - care, atunci când nu au mai putut îndura umilințele au răbufnit violent, în încercări de obținere a unor drepturi sociale și politice. Sunt redate momentele luptelor din timpul răscoalei din 1784, conduse pe valea Ampoiului de Horia și Cloșca
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
În locul lui a participat semifinalista Laura Roșca(Ardeal). Dintre 60 de concurenți, numai 12 au mers mai departe. Muntenia și Dobrogea: Oana Pușcatu, Cosmin Arsene Oltenia: Octavian Mircea Moldova: Mihai Popistașu, Alexandra Crăescu, Dumitru Postolachi Ardeal: Cristina Sălăteanu Banat: Adrian Mocan, Larisa Ciortan, Andrei Găluț, Maria Hojda București: Daria Lupescu Adrian a încălcat regulile concursului și a fost descalificat. A fost înlocuit de semifinalistul Florin Iordache(București). Andrei Găluț (n. 2 august 1984, orașul Arad) este un cântăreț român, câștigătorul concursului
Megastar () [Corola-website/Science/304732_a_306061]
-
senator în legislatura 1992-1996, pe listele partidului PDAR în județul Constanța. Este conferențiar la Facultatea de Litere de la Universitatea din București unde ține un curs de lingvistică generală. s-a născut la Constanța, 22 octombrie 1942, într-o familie de mocani ardeleni, veniți cu oile în Dobrogea la începutul secolului XX. Bunicii săi sunt originari din Bran, Rășinari și Săcele. În 1960 absolvă "„Liceul Mircea cel Bătrân”". Mai târziu, termină la București Facultatea de Litere, în 1965, și este numit asistent
Ion Coja () [Corola-website/Science/305320_a_306649]
-
lui Cuza. Copilul ce auzise vorbindu-se de unirea cu țara nu Înțelegea de ce românii au fost nevoiți să nu stea laolaltă și de ce cei din Țara Făgărașului trebuie să stea Încă despărțiți de ceilalți. În 1860, Gheorghe se tocmește mocan la stână. Începe o viață aspră, o luptă cu adversitățile naturii, căreia trebuia să-i pătrundă tainele și pe care trebuie să și-o apropie. În fața lui se deschide o lume nouă, destinată bărbaților, pasionantă și emoționantă, cu ademeniri și
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
ai națiunii bulgare. După alipirea Cadrilaterului la România, bande de comitagii treceau adesea frontiera în România dedându-se la acte de sabotaj, incendieri, incitare, agresiuni și atentate la adresa armatei și administrației române, cât și la adresa coloniștilor români de aici (aromâni, mocani mărgineni, români timoceni etc.), uneori comițând carnagii și alte atrocități. Comitagiii au fost membri ai societății secrete bulgare panslavistă numită și Ohrana (sau Uhrana) activă în Macedonia Egee în timpul celui de-al doilea război mondial. Uneori, locuitorii bulgari din Dobrogea
Comitagiu () [Corola-website/Science/310300_a_311629]
-
sub lozinca "Heim ins Reich" (acasă în "Reich"). După ce Dobrogea a devenit o parte a României, a început o perioadă de dezvoltare urbanistică a Constanței, legată de românizarea subsecventă a regiunii (unde până atunci, Românii, „dicieni” dobrogeni, „măcineni” moldoveni sau „mocani” ardeleni, fuseseră minoritari față de tătari, turci, greci și bulgari). Orașul, numit de către regele Carol I „plămânul României”, a devenit portul principal al țării după ce Anghel Saligny a construit Podul de la Cernavodă (1895). Atunci s-au pus bazele Serviciului Maritim Român
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
locuri, cultura dispare în profitul ciobănitului extensiv, fostele orașe de coastă devin simple sate de pescari, în locul lor se dezvoltă Babadagul și Medgidia ca târguri rurale. Ciobani din Ardeal, Moldova, Țara Românească transhumează în fiecare iarnă aici, mulți dintre ei ("Mocanii") stabilindu-se definitiv și amestecându-se astfel cu Românii dobrogeni ("Dicienii"). Această situație continuă și în perioada de început al declinului puterii otomane (sec. XVII). Situația se modifică însă dramatic, odată cu extinderea teritorială a Imperiului rus. În secolele XVIII-XIX, Dobrogea
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
noul statut al navigației prin strâmtorile Bosfor și Dardanele. Continuă stabilirea în Dobrogea a numeroși români din alte provincii, iar în anii '20, în special în partea de sud a județului se așază numeroși aromâni, astfel că vechii "dicieni" și "mocani" devin minoritari. Tot în această perioadă are loc o emigrare masivă a turcilor din Dobrogea în Turcia, ca urmare a politicii lui Mustafa Kemal Ataturk de a încuraja stabilirea musulmanilor din Balcani în noul stat turc. Cadrilaterul a fost recuperat
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
moment dat, așa de mare încât, în anul 1813, Ion Vodă Caragea înființează un comisariat al ungurenilor care se numea <isprăvnicia dă ungureni>1 Ungurenii care coborau cu oile se mai numeau și poenari (cei din părțile Sibiului), bârsari sau mocani (cei din țara Bârsei). În anul 1418, coborârea ungurenilor este atestată și în documente. Mihai, fiul lui Mircea, consimte ca privilegiul acordat de tatăl său ciobanilor din Cisnădie- acela de a paște oile în regiunile muntoase ale țării Românești- să
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
în anul următor, dar o astfel de măsură în ce priveste evreii a fost introdusă abia în 1922-1923. În același timp, intervențiile lui Kogălniceanu au jucat un rol și în politicile etnice privind Dobrogea de Nord: el ar fi cerut, mocanilor români să renunțe la stilul lor de viață tradițional și la așezările lor din Bugeacul devenit acum rusesc, oferindu-le opțiunea de a achiziționa terenuri în Dobrogea de Nord. Kogălniceanu și-a reprezentat apoi țară în Franța (1880), devenind primul
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
Alecsandri notează: „Strofa aceasta ne arată un tablou viu ale emigrațiilor (pribegirile) turmelor, ce se coboară în fiecare an, din vârfurile Carpaților și trec prin Moldova de se duc să ierneze peste Dunăre. Sute de mii de oi urmate de mocani, îmbrăcați în sarice albe, ies din gurile munților, îndată ce frigul toamnei sosește, prevestind iarna, și merg să găsească pășuni în câmpiile țării turcești, sub poalele Balcanilor. Unele vin de la Vrancea, altele de pe coastele Ceahlăului, altele de pe văile Bistriței și a
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
din Transilvania. Deosebitele turme se adună la un loc și formează caravane numeroase, ce se coboară încet spre Dunăre, unind zbieratul lor jalnic cu lătratul câinilor de pază, cu sunetul telincilor animate de gâtul măgarilor, și cu șuieratul pătrunzător al mocanilor călăuzi”. Ideea că balada s-ar fi zămislit în urma unui incident petrecut pe drumurile de transhumanță a făcut școală în epocă, întrunind sufragiile celor mai mulți cercetători. Cel mai fidel discipol s-a dovedit a fi Ovid Densușianu , iar cel mai înverșunat
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
încă și care lucrare s-a amânat până acum, pentru că Brețcu nu primise încă prețul pământului cedat poienarilor decât prin 1888-1889.De-a lungul timpului, mulți bârsani s-au stabilit în „Regat”; în comuna Casimcea (Babadag) aproape toți locuitorii sunt mocani din Vama și Întorsura Buzăului, Sita Buzăului, Covasna, Poiana Sărată, Brețcu.Oierii din Poiană, din cele vreo 46 de târle, aveau numai două stâni în munți, restul cele mai multe în Crimeea (circe 30 de târle), în Basarabia, în județele Cahul și
Poiana Sărată, Bacău () [Corola-website/Science/300694_a_302023]
-
nupțial din Țara Bârsei nu diferă ca desfășurare de cele din restul Transilvaniei. În acest paragraf vor fi abordate doar manifestările secvențele specifice acestei zone. Un obicei aparte în Țara Bârsei îl reprezintă [[Logodnă|logodna]] și [[Nuntă|nunta]] în familiile mocanilor săceleni, în care educația fecioarelor era deosebit de severă. Astfel, fetele săcelence nu aveau voie să iasă din curte, în caz contrar suferind o aspră pedeapsă din partea părinților, precum și o dezaprobare generală în sat. Singurele excepții erau puține sărbători, în urma cărora
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
regiune este parte a Parcului Natural Apuseni. începe tradițional la Bistra, înainte de Câmpeni, numit mai demult "Topani" de către moți sau "Topfesdorf" de către austrieci, considerată tradițional "capitala moților", iar satele de pe râul Arieș, spre Turda (Lupșa, Sălciua etc.) sunt locuite de mocani. „Țară” este un termen care, precum în Țara Bârsei, Țara Oașului, Țara Făgărașului, Țara Hațegului, Țara Zarandului sau în Maramureș nu implică neapărat vreun statut politic, social, sau administrativ. În trecut a existat însă o regiune administrativă cu numele de
Țara Moților () [Corola-website/Science/304588_a_305917]