759 matches
-
exercite În diferite sfere ale socialului. În strânsă legătură cu mediul școlar se află cel familial. Familia este primul inițiator socio-cultural al copilului. Aici se pun bazele dezvoltării sale intelectuale, morale, estetice, fizice și sociale ale copilului. Atitudinea părinților trebuie modelată În raport de vârstă și temperamentul copiilor, de la dragoste, protecție, acceptare, Îndrumare spre cooperare, toleranță, etc. Fiecare copil are propriul său temperament. Unii copii sunt independenți și Încăpățânați Încă din primii ani de viață, În timp ce alții sunt dependenți de părinți
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
volumetriei. Marcarea pregnantă a exteriorității prin jocurile de lumină și umbră, vibrația privirii simultan cu schimbarea unghiurilor de percepție, adică factorul material și cel subiectiv deopotrivă, trimit direct către profunzimea formei și către definiția modelului. Portretul lui Luchian, de pildă, modelat nervos și sensibil pînă la pulverizarea suprafeței și la mișcarea, aproape tactilă, a anvelopei de aer, sugerează pregnant dramatismul personajului și descrie cu o maximă putere de sugestie componenta lui morală și psihologică. în ceea ce privește portretul lui Eminescu, deși tratat și
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
eu plin, jubilativ, care își proclamă fericirea în ubicuitate și în predispoziție ludică. Plecând de la date de genetică, biologie și psihologie, B. s-a ridicat până în pragul unei antropologii filosofice, având drept corolar o teorie a personalității, înțeleasă ca obiect modelat și subiect modelator de cultură. În mod firesc, el va așeza în centrul ideilor sale estetice individualitatea creatorului. Cărților de „filosofie biologică” intenționa să le adauge volumul Personalitatea și actul artistic, din care ar fi făcut parte și eseurile publicate
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
în bună parte se va întâlni și în Blestemul bărbăției și alte imagini sociale (2002). Ș. este încă de la primul volum un poet mistic, sfâșiat - cum remarca George Țărnea - de „drama incomunicabilului”. Notabilă, Balada ursului polar, e o ars poetica modelată, poate, de Mistrețul cu colți de argint, poemul lui Ștefan Aug. Doinaș. Între psalmi și colinde, Ș. caută „cuvintele de respirare”, situat între „neputința de a da titlu” și „nevoia de definiție”. Cu sugestii poetice venite din acumulări succesive, următoarea
SOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289779_a_291108]
-
aibă un caracter permanent și să se modeleze, cu suplețe maximă, în funcție de nevoile circumstanțiale. Rezultă din cele de mai sus că orice Program social de acțiune de igienă mintală trebuie conceput, aplicat și menținut nu într-o formă rigidă, ci modelat permanent, flexibil, în funcție de „nevoile” sociale care-l reclamă. Prin aceasta, strategiile acțiunii de igienă mintală vor avea un caracter de mobilitate istorică, adaptându-se evenimentelor sociale istorice în continuă schimbare. Din acest motiv, strategiile de igienă mintală nu se „fac
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
așteptată din calculele rezultate din structura corpului, dar limita superioară este determinată atât de structura corpului cât și de gradul de obezitate. Deci măsurătorile puternic influențate de gradul de obezitate tind să fie translate către dreapta și sunt, prin urmare, modelate corect de o distribuție gama. În acest caz, pentru estimarea mediei și dispersiei se poate folosi principiul momentelor. Circumferința taliei la femei Cele mai multe perechi de dimensiuni ale corpului se află, în general, într-o relație de dependență liniară. În aceste
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
mai realistă, figurinele descoperite la Fărcașu de Sus au indicate diferite părți anatomice ale corpului, inclusiv sexul (M. Nica, 1976, fig. 17/1, 2) (Fig. 1/1, 2). Cea feminină are sânii evidențiați prin două mici pastile de lut, brațele modelate ca niște cioturi la nivelul umerilor, posteriorul fiind puternic bombat, cu fesele despărțite. Personajul masculin, de la care se păstrează doar partea inferioară, are picioarele modelate din aceeași bucată de lut, fiind despărțite printr-o incizie fină, iar indicația sexului este
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
spiritualitatea comunităților preistorice, presupune o metodologie de cercetare specifică ; tipologia propusă de noi, cu caracter orientativ, încearcă să ofere o imagine cât mai amplă asupra semnificației și funcționalității plasticii antropomorfe. Plastica antropomorfă a culturii Dudești este reprezentată prin figurine simplu modelate, stilizate, de mici dimensiuni, ceea ce indică existența unor canoane pe care artiștii trebuiau să le respecte. Cultul Zeiței Mame evidențiat printr-o serie de reprezentări plastice sugerează preponderența personajului feminin în cadrul universului spiritual, acest aspect nereprezentând altceva decât reflexul unei
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
K. Kozlowski, 1992). Observăm deci, că stilizarea extremă a figurilor feminine pare să apară mai devreme în arta Europei Centrale, față de cea din Vest, unde, pe un palier cronologic contemporan, se mai păstrează o parte din tradițiile gravettiene, cu femei modelate realist, sculptate în adăposturi sau la intrarea peșterii (Magdeleine, Angles sur l´Anglin). M. Otte (1988) are o altă viziune asupra dimensiunii modelului feminin în Magdalenian: de pe peretele imobil (Combarelles), imaginea este transpusă pe blocuri (Lalinde), apoi pe plachete (Rocamadour
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
schematică a capului, sânilor și gambelor, care diferă net de alte statuete. Nu este vorba de o operă neterminată, așa cum s-ar putea crede, ci de o geometrizare extremă a formelor. Același sit a livrat și o gravură feminină grosier modelată, având extremitățile și capul schematic redate, iar sânii reprezentați doar prin două cercuri (J. Hahn, 1995). Putem aminti și un pandantiv descoperit în peștera Rytiŕská (Moravia), constând dintr-o baghetă de os, la care doar sânii sunt marcați (J. Jelinek
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
linii oblice paralele, tot șocolatii, care se continuă, parțial, în zona fesieră. La decorul pictat rombic se adaugă modelarea sânilor în sensul de a reda feminitatea și caracteristicile sacralizate ale divinității-mamă, chiar dacă aceștia sunt normali ca dimensiuni și nu exagerat modelați, ca în alte creații antropomorfe feminine, paleolitice și neo-eneolitice. Se pare că grupele de linii oblice paralele (câte patru) se unesc în față, la nivelul genunchilor, creând impresia unei eșarfe, poate robă, care ar fi trebuit să acopere zona fesieră
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
Între brațe se formează o înșeuare” (N. Ursulescu, F. A. Tencariu, 2006, p. 113, fig. 29). Precizăm că la Isaiia sunt semnalate și alte scăunele (tronuri) cu spătarul terminat cu extremități supraînălșate, sub formă de „cornițe”, mai proeminente sau mai slab modelate. Tot în această stațiune au fost identificate 21 de conuri mici, reprezentând, probabil, imagini phalice schematizate, 21 de bile mici, parțial perforate, și 42 bile mici, complet perforate, toate din lut ars (Ibidem, p. 120-122, fig. 36-38). La aceste descoperiri
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
factură Stoicani-Aldeni) le aparțin descoperirile de la Dodești și Igești (Gh. Coman, 1980, p. 307, fig. 97/1-5; p. 312, fig. 102/4), cu precizarea că este vorba de statuete antropomorfe feminine (fig. 5/1-6). Statuetele de la Dodești au sânii bine modelați, uneori chiar cu decor din linii incizate, care au menirea de a reliefa caracteristica feminității, iar brațele, scurte (doar ca niște cioturi - amorse, uneori fragmentare din vechime) sunt modelate oblic în sus, sau chiar îndoite, cu antebrațele în sus, în
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
categoria reprezentărilor orantei. Ne referim mai întâi la piesele descoperite la Alba Iulia - „Lumea Nouă”, aparținând eneoliticului timpuriu (grupul cultural Foeni, datat la aproximativ 4800-4500 BC): statuetă antropomorfă feminină, ce are brațele întinse și ridicate de la cot, cu sânii clar modelați; o altă statuetă, unde caracteristicile feminine nu sunt reprezentate, dar se înscrie în categoria ”cu cap mobil” și are doar brațele oblice în sus, fără alte adausuri artistice (***, 2007, p. 104-105, nr. 11, 13) (fig. 5/8-9). Aceste statuete sunt
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
M. Petrescu-Dâmbovița, M.-C. Văleanu, 2004, fig. 214/1) (fig. 5/10). Din aria basarabeană (tripoliană) a culturii Cucuteni Tripolye provin mai multe obiecte de cult cu însemnele orantei. Ne referim, mai întâi la scăunelul (tron) de la Voroteț-Orhei, cu spătarul modelat antropologic. Nu rezultă cu certitudine dacă antropomorful este masculin sau feminin, dar din exemplificările de la Poduri și Isaiia (Precucuteni = Tripolye A), unde numai statuetele feminine erau modelate pentru a fi așezate pe tronuri, ne îngăduim să credem că și această
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
Dumnezeul preistoriei era o femeie?”, argumentând că „ Ideea unui cult al < Marii Zeițe> care ar fi dominat civilizațiile preistorice se fondează mai ales pe existența unei foarte mari abundențe de imagini feminine pictate sau gravate, de figurine din piatră, argilă modelată sau din lut ars, care se regăsesc de la țărmurile Atlanticului până în Rusia, în Orientul Mijlociu și în perimetrul mediteranean ... în siturile neolitice de pe Valea Dunării, la Vinča și Cucuteni ... Traversând imensitatea timpului și a spațiului, traversând multiplele variații tematice și stilistice
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
organizate pentru astfel de activități. Ne referim aici la Palatele și Cluburile Copiilor. În cercurile diversificate copiii pot să se manifeste “liber” fără restricții impuse de standardele programei școlare necesare învățământului obligatoriu. Cel mai bine aici pot fi valorificați și modelați factorii intelectuali (imaginația, memoria, gândirea) și cei de personalitate ( perseverența, răbdare, entuziasm, spirit de grup și disciplină a muncii, dorința de a cunoaște, de a descoperi, satisfacția descoperirii, dăruirea profesională,etc.). Inteligența emoțională și condițiile de mediu sunt cerințe necesare
CREATIVITATEA ÎN SLUJBA FRUMOSULUI DIN DEŞEURI ŞI MATERIALE RECICLATE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]
-
superficial (lipsă de punctuație, uneori titluri șocante: Scris despre un dicționar al melancoliei, Scris despre alte naufragii ale surâsului, Scris despre tălpile de copil ale unei stele, Scris despre catalogul vulcanilor), exprimând o sensibilitate cuminte, de tip contemplativ și elegiac, modelată intermitent de reflecție. Cele mai multe poezii comunică reverii, confesiuni, vagi melancolii, nostalgii, unele fixând, cu grație, scene de idilă clasică. Înotând în râu, o fată devine personaj mitologic: „Tocmai din râu era / aproape fără vârstă era / aproape fără vârstă o zeie
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
la 12% salariați la nivel minimal și concentrarea distribuției principalelor venituri spre partea inferioară a distribuției acestora sunt indicatori ai scăderii nivelului de trai. Așa cum se observă în figura 1 și cum era de așteptat, fiind un venit de piață modelat și sub presiune sindicală, cel mai puțin devalorizat a fost salariul mediu. Acesta a scăzut în 1997, anul de debut al unei perioade de doi ani de recul economic, până la 60% din valoarea sa din 1989 pentru a se relansa
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
magico-religioase cu caracter de ritualuri (marijuana, peyotl etc.), toxicomanii comune care duc la obișnuință (opiu, hașiș etc.). 2) Bolile psihice fără o cauză organică cunoscută, dar care, ca și precedentele, sunt circumscrise la o anumită arie etno-culturală și care sunt „modelate” de normele modelului socio-cultural al grupului etnic respectiv. În această categorie de tulburări intră următoarele manifestări psihopatologice: Reacții morbide, de scurtă durată, de forme diferite ca manifestări și evoluție clinică: reacții depresive, reacții agresive difuze, cu agitație confuzivă sau stupoare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a fi mai mult un suprasistem, în care părțile componente - grupurile, clasele sociale, persoanele - manifestă o autonomie mai pronunțată, orientându-și activitatea nu după finalitățile globale, ci după cele proprii. În al doilea rând, ideea că individul este complet subordonat, modelat și modificat de societate, că finalitățile globale ale colectivității sunt prioritare în mod absolut în raport cu finalitățile membrilor săi este, de asemenea, discutabilă. Modelele sociale în care individul devine o simplă rotiță a unui angrenaj gigant, fiind modelat complet de logica
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
exprimate în lucrarea lui Lucian Blaga Ființa istorică (Bell, 1973). Pe scurt, ele pot fi rezumate astfel. Practica istorică este o parte a culturii unei comunități, influențată de întreaga concepție despre lume și viață a acesteia. În acest cadru este modelată și funcționează, trebuind să fie judecată în raport cu acest cadru referențial. Pentru a înțelege în general conștiința istorică a unei comunități, modul în care ea se raportează la timp și, în mod particular, practica sa istorică specifică, trebuie să pornim de la
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
regulă, aceste limite nu sunt specificate. Ele se referă mai mult la un fel de reziduu imposibil de explicat, care variază de la caz la caz. b) Variații culturale. Antropologia culturală a scos în evidență că personalitatea este în mod esențial modelată cultural. Și odată cu aceasta, și experiențele noastre subiective. În interiorul aceleiași culturi, comprehensiunea are șanse mult mai ridicate de reușită tocmai datorită matricei culturale comune a experienței subiective. Dificultățile mari provin din înțelegerea transculturală. Gelozia poate fi înțeleasă de o persoană
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și de reprodus. Prin descrierea contingențelor întăririi sub o formă verbală transmisibilă celuilalt, omul poate elabora ceea ce Skinner a numit „reguli”. Comportamentele astfel provenite din aplicarea regulilor sunt numite „comportamente guvernate de reguli”. Există deci două categorii de reguli: comportamente modelate de contingențele întăririi care nu sunt descrise verbal și față de care se reacționează într-o manieră pe care o putem califica drept „inconștientă”; comportamente guvernate de reguli, în care contingențele (atât stimulii cât și consecințele), ale căror reguli sunt deja
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să cunoaștem regulile gramaticale dar, din momentul în care regulile gramaticale au fost formulate, se poate întâmpla să vorbim corect din punct de vedere gramatical, aplicând regulile. Comportamentul guvernat de reguli nu are în general aceeași topografie ca și comportamentul modelat de contingențe. Intr-adevăr, regulile nu acoperă decât esențialul și sunt foarte generale. Astfel, comportamentul jucătorului de golf, a cărui lovitură a fost perfecționată prin efectul său asupra mingii, se diferențiază cu ușurință de acela al jucătorului care imită cum
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]