634 matches
-
frecvență. Difuzorul este ultimul element care mai intervine între radioreceptor și urechea umană. După tipul de modulație al undei electromagnetice, întâlnim două tipuri de modulație. Această frecvență modulatoare este asigurată de oscilatorul local al echipamentului din care face parte. Întâlnim "Modulație de amplitudine" (AM - din eng. amplitude modulation), și "Modulație în frecvență" (FM - din eng. frequency modulation). Spectrul de frecvențe radio (spectrul radio) reprezintă acea porțiune a spectrului electromagnetic ce cuprinde undele ale căror frecvente sunt cuprinse între 1 Hz și
Radio () [Corola-website/Science/297247_a_298576]
-
radioreceptor și urechea umană. După tipul de modulație al undei electromagnetice, întâlnim două tipuri de modulație. Această frecvență modulatoare este asigurată de oscilatorul local al echipamentului din care face parte. Întâlnim "Modulație de amplitudine" (AM - din eng. amplitude modulation), și "Modulație în frecvență" (FM - din eng. frequency modulation). Spectrul de frecvențe radio (spectrul radio) reprezintă acea porțiune a spectrului electromagnetic ce cuprinde undele ale căror frecvente sunt cuprinse între 1 Hz și 3000 GHz. Conform Regulamentului radiocomunicațiilor al Uniunii Internaționale a
Radio () [Corola-website/Science/297247_a_298576]
-
desfășurat schematic astfel: A-B-C-B. „A” și „C” sunt conduse de orchestră, în vreme ce momentele notate cu „B” sunt acordate solistului, acompaniat de orchestră. (Înregistrarea pentru „Teleenciclopedia” cuprinde numai secțiunea „B”.) În plan armonic și melodic, partitura se remarcă prin abundența de modulații intermediare (scriitură de tip romantic), pasaje cromatice, contrastul între porțiuni melodice construite exclusiv din salturi și mers treptat. În memoria publicului a rămas fraza de introducere a secțiunii conduse de pian, construită pe o mișcare de acorduri mai puțin obișnuită
Momentul muzical () [Corola-website/Science/310451_a_311780]
-
început oficial la 26 mai 2003, odată cu semnarea la sediul ESTEC (European Space Research and Technology Centre), a unui acord între Uniunea Europeană și Agenția Spațială Europeană. În iunie 2004, s-a semnat un acord între S.U.A. și Uniunea Europeană cu privire la schimbarea modulației la BOC 1.1 (Binary Offset Carrier 1.1), permițând astfel ambelor sisteme să coexiste. Primii doi sateliți experimentali GIOVE-A și GIOVE-B au fost lansați în decembrie 2005, respectiv aprilie 2008, în cadrul fazei de lansare pe orbită, In-Orbit Validation
Galileo (sistem de navigație) () [Corola-website/Science/336874_a_338203]
-
Integral, și la revista de limba maghiară MA. După perioada avangardistă alături de grupul Contimporanul, se orientează spre arta figurativă, definindu-și un nou stil, mai aproape de suprarealism, numit „realism constructivism”. În pictură, Mattis-Teutsch a creat două cicluri expresionist abstracte, cu modulații muzicale, "Empfindungen" (Senzații) și "Seelenblumen" (Flori sufletești), inițiate în jurul anului 1918 și care se încheie în 1924. În anul 1931, Hans Mattis-Teutsch a lansat la Potsdam lucrarea "Kunstideologie - Stabilität und Aktivität im Kunstwerk" (Ideologia artei - stabilitate și acțiune în creația
Hans Mattis-Teutsch () [Corola-website/Science/303743_a_305072]
-
optice. Funcția formula 25 reprezintă o undă, iar ecuația neliniară a lui Schrödinger descrie propagarea undei printr-un mediu neliniar. Derivata de ordinul doi reprezintă dispersia undei, în timp ce termenul κ reprezintă neliniaritatea ei. Ecuația modelează multe efecte din fibra oprică, precum modulația autofazică, generarea armonicii secundare, stimularea dispersiei Raman, etc. Pentru o undă generată de vânt, sau simplu "undă de vânt" (în engleză - "water waves" sau "wind waves"), ecuația Schrödinger neliniară descrie evoluția anvelopei unui grup de unde modulate. Structura hamiltonianul undei de
Ecuația Schrödinger neliniară () [Corola-website/Science/317730_a_319059]
-
8 august 1907, Borca, Neamț, d. 26 iunie 1982, București) a fost un cunoscut profesor universitar, cercetător de valoare mondială, inventator și membru corespondent al Academiei Române. S-a specializat în domeniul radiocomunicațiilor. A realizat primele instalații românești de emisie cu modulație de frecvență, de concepție proprie, cu care s-au efectuat primele emisii experimentale, pe unde metrice, în România (1947 - 1950). A avut cercetări și numeroase lucrări în domeniul teoriei și practicii modulației de frecvență. De asemenea, a contribuit la organizarea
Gheorghe Cartianu-Popescu () [Corola-website/Science/300063_a_301392]
-
A realizat primele instalații românești de emisie cu modulație de frecvență, de concepție proprie, cu care s-au efectuat primele emisii experimentale, pe unde metrice, în România (1947 - 1950). A avut cercetări și numeroase lucrări în domeniul teoriei și practicii modulației de frecvență. De asemenea, a contribuit la organizarea și dezvoltarea învățământului românesc de radiocomunicații. A fost căsătorit cu eseista și traducătoarea Ana Cartianu. S-a născut în comuna Borca, o localitate pitorească din județul Neamț. Începe cursurile școlii primare în
Gheorghe Cartianu-Popescu () [Corola-website/Science/300063_a_301392]
-
paralel cu studiile la Politehnică urmează și Facultatea de Matematică, la Universitatea din București. În 1932, Gh. Cartianu obține titlul de diplomat inginer al Școlii Politehnice din București, Secția electrotehnică. În anul 1968 obține titlul de doctor inginer cu lucrarea "Modulația de frecvență", iar în 1970 devine doctor docent. Din anul 1933, inginerul Gh. Cartianu este angajat de Societatea de Radiodifuziune, pentru a lucra la Studioul București și la stația de emisie Otopeni. Un an mai târziu, 1934, este solicitat de
Gheorghe Cartianu-Popescu () [Corola-website/Science/300063_a_301392]
-
prima legătură cu radiorelee din țară, între studiourile din București și stația de emisie Tâncăbești, utilizând o stație de emisie de concepție proprie. În anul 1951, construiește o instalație originală cu care efectuează emisiuni și recepții pe unde ultrascurte cu modulație de frecvență, demonstrând superioritatea acestora față de modulația de amplitudine. În 1952 este numit șef al Catedrei de radiocomunicații, și predă cursul de bazele radiotehnicii. În anul 1963 este ales membru corespondent al Academiei. Lista lucrărilor științifice publicate de Gh. Cartianu
Gheorghe Cartianu-Popescu () [Corola-website/Science/300063_a_301392]
-
studiourile din București și stația de emisie Tâncăbești, utilizând o stație de emisie de concepție proprie. În anul 1951, construiește o instalație originală cu care efectuează emisiuni și recepții pe unde ultrascurte cu modulație de frecvență, demonstrând superioritatea acestora față de modulația de amplitudine. În 1952 este numit șef al Catedrei de radiocomunicații, și predă cursul de bazele radiotehnicii. În anul 1963 este ales membru corespondent al Academiei. Lista lucrărilor științifice publicate de Gh. Cartianu, cuprinde 75 de titluri, dintre care în
Gheorghe Cartianu-Popescu () [Corola-website/Science/300063_a_301392]
-
cursul de bazele radiotehnicii. În anul 1963 este ales membru corespondent al Academiei. Lista lucrărilor științifice publicate de Gh. Cartianu, cuprinde 75 de titluri, dintre care în reviste de specialitate a publicat subiecte despre: stabilitatea sistemelor electrice lineare și nelineare, modulația de frecvență; sinteza rețelelor electrice în domeniul timpului și frecvenței, sisteme de comunicație tip releu sau radio dispecer. S- a stins din viață la 26 iulie 1982, în plină activitate creatoare. Toate realizările care îi poartă semnătura - invenții brevetate, instalații
Gheorghe Cartianu-Popescu () [Corola-website/Science/300063_a_301392]
-
-T (fostul CCITT). Modem-urile pentru computere sunt proiectate după o anumita clasa de fax, care arată cantitatea de informație pe care acesta o procesează, eliberând CPU-ul computerului de operațiile aritmetice de fax-modem. urile folosesc mai multe metode de modulație transmisiunii pe linia telefonică. Ele sunt negociate în timpul fazei inițiale, dispozitivele fax folosind mai apoi cea mai mare rată de transmisie pe care ambele le pot suporta, de obicei un minim de 14.4 kbit/s pentru faxurile din Grupul
Fax () [Corola-website/Science/298733_a_300062]
-
în timpul fazei inițiale, dispozitivele fax folosind mai apoi cea mai mare rată de transmisie pe care ambele le pot suporta, de obicei un minim de 14.4 kbit/s pentru faxurile din Grupul 3. Notă: urile 'Super Group 3' folosesc modulația V.34bis care permite o viteză de transmisie a datelor de până la 33.6 kbit/s.
Fax () [Corola-website/Science/298733_a_300062]
-
în port, toate vorbesc de un creator deschis poeticului, preocupat nu de descripția unei flori, de carnația unui fruct, ci de redarea esențelor. Ceva indicibil, greu de pus în cuvinte, exprimă la Vasile Parizescu un complex sentiment al timpului, în modulații întotdeauna luminoase. http://www.e-galerie.ro/main.php/v/Vasile+Parizescu/
Vasile Parizescu () [Corola-website/Science/317422_a_318751]
-
numit principal. Acestui mod principal i se pot asocia mai multe moduri denumite secundare, ce sunt generate de modul principal. Acestea au în comun cu modul principal mai multe sunete, dintre care cel mai important este fundamentala. În acest fel, modulațiile sunt practic inexistente în cadrul unei suite. Modul principal conferă unei nouba numele acesteia. Spre exemplu, nouba în modul mazmum poartă numele de Nouba mazmum. Modul principal al unei nouba influențează și caracterul ei particular, din care decurge implicit și funcționalitatea
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
specifice, notate cu literele L/L', B/G și D/K sau K', prezentate în lista de mai jos: Spre deosebire de normele NTSC și PAL, la care cele două semnale de culoare (U=R-Y și V=B-Y) se transmit simultan, în modulație de fază, la norma SECAM se transmite doar un semnal de culoare odată și se folosește din linia precendentă informația despre cealaltă culoare. Pentru stocarea aceastei informații se folosește un dispozitiv analogic de memorare (delay line). Durata unei linii este
SECAM () [Corola-website/Science/298180_a_299509]
-
semnal de culoare odată și se folosește din linia precendentă informația despre cealaltă culoare. Pentru stocarea aceastei informații se folosește un dispozitiv analogic de memorare (delay line). Durata unei linii este de 64 μs. Datele pentru culoare se transmit în modulație în frecvență, ceea ce dă o mai bună stabilitate a culorilor emisiunilor TV. Dealtfel, PAL și SECAM sunt doar niște standarde pentru subpurtătoarea de culoare, folosite în conjuncție cu mai vechile standarde pentru semnalele de bază monocrome. Numele acestor standarde sunt
SECAM () [Corola-website/Science/298180_a_299509]
-
folosite în conjuncție cu mai vechile standarde pentru semnalele de bază monocrome. Numele acestor standarde sunt litere ca M, B/G, D/K și L. Aceste standarde sunt mult mai importante pentru compatibilitate decât subpurtătoarele semnalului color. Ele diferă prin modulație AM sau FM, polarizarea semnalului, banda de frecvență etc. De exemplu, un receptor TV de tip PAL D/K poate primi un semnal SECAM D/K (chiar dacă se va vedea doar alb-negru), în timp ce acesta nu va putea să decodeze sunetul
SECAM () [Corola-website/Science/298180_a_299509]
-
SECAM D/K (chiar dacă se va vedea doar alb-negru), în timp ce acesta nu va putea să decodeze sunetul unui semnal PAL B/G. Spre deosebire de PAL sau NTSC, acest semnal nu poate fi editat cu ușurința la forma sa nativă. Deoarece folosește modulația în frecvență, sincronizând două semnale SECAM nu va rezulta un semnal SECAM valid ca și în cazul PAL sau NTSC. Din acest motiv, pentru a imbina două semnale SECAM, ele trebuie demodulate. Semnalele demodulate sunt astfel îmbinate și apoi modulate
SECAM () [Corola-website/Science/298180_a_299509]
-
1, 2, 5,5 sau 11 Mbps, între care poate schimba pe parcursul transmisiei. Standardul HR-DSSS a fost denumit IEEE 802.11b. În 2001, IEEE a publicat standardul 802.11g, o specificație ce combină banda îngustă a HR-DSSS cu tehnica de modulație OFDM.<ref name="Tanne 269">
Wi-Fi () [Corola-website/Science/312752_a_314081]
-
oficial de distribuție. În prezent, multe posturi de radio importante din UE, Asia și America au deja transmisii regulate sau experimentale în DRM. În România există transmisii DRM numai ale postului Radio România Internațional. Radio DRM utilizează același tip de modulație DAB în care în lățimea de bandă a canalului sunt emise un număr mare de pachete de informații audio și alte date auxiliare. Sunt folosite diferite tipuri de codare în funcție de calitatea audio a semnalului transmis : MPEG-4 AAC este folosit pentru
Digital Radio Mondiale () [Corola-website/Science/334162_a_335491]
-
eșantioanelor. Integrarea și efectele de reținere de ordin zero pot fi analizate ca o formă de filtrare trece-jos. Neliniaritățile oricăruia dintre CAN sau CNA sunt analizate prin înlocuirea corespondenței funcției liniare ideale cu o funcție neliniară propusă. Audio digitalul folosește modulația cu impulsuri codificate și semnalele numerice pentru reproducerea sunetului. Aceasta include conversia analogic-numerică, conversia numeric-analogică, stocarea și transmisia. Astfel, sistemul numit în mod comun digital este de fapt un analogic în timp discret, de nivel discret al unui analogic electric
Eșantionare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/321689_a_323018]
-
a^7)/2=1.2492... (unde a=2^(1/12)=1.059... este mărimea unui semiton în temperamentul egal). Din acest motiv, în muzica vocală intonația naturală continuă să fie preferată. În muzica instrumentală utilitatea practică a temperamentului egal în modulație a dus treptat la înlocuirea intonației naturale.
Interval (muzică) () [Corola-website/Science/316025_a_317354]
-
lungul unei legături fizice, realizând: Articol principal: Nivelul Fizic Nivelul fizic definește specificații electrice, mecanice, procedurale și functionale pentru activarea, menținerea și dezactivarea legăturilor fizice între sisteme. Rol: transmiterea unui șir de biți pe un canal de comunicații. Se precizează modulații, codări, sincronizări la nivel de bit. Un standard de nivel fizic definește 4 tipuri de caracteristici:
Modelul OSI () [Corola-website/Science/306283_a_307612]