875 matches
-
în clubul științelor empirice, cât și înăuntrul disciplinelor umaniste, confirmă pas cu pas figura cercului hermeneutic. Subiectul cunoscător face întotdeauna câțiva pași înainte și înapoi, învăluind obiectul cunoașterii printr-un act de atenție și o mișcare de retragere, menite să moduleze percepția dinamică a totalității. Întregul și partea se dovedesc a fi două concepte inalienabile. Constituită între acești doi timpi complementari, ai analizei și integrării, regimul euristic al cunoașterii este cel mai bine caracterizat de efortul deprinderii unei îndemânări practice (skill
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ucigași” (Karli, 1971). În condiții normale, incitatorii naturali sunt iritarea (răni, durere) și frustrarea. Reacțiile corespondente sunt atacul și lupta, care implică, mai ales în cazul animalelor, mușcături. Unele stimulări ale cortexului (olfactive la șobolan, cu siguranță vizuale la om) modulează și inhibă reacțiile paroxistice de turbare pentru a produce mânia sau ceea ce numim agresivitate. Concluzie Cortexul, sediu al deprinderilor sociale și morale, este dezinhibat de anumite substanțe, cum ar fi alcoolul. Pe de altă parte, personalitatea individuală se vede minimizată
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
pe care l-au întâlnit: emoția pe care o resimt este, de fapt, cea a complicilor. Deși acest experiment este limitat prin reacțiile fiziologice pe care le declanșează (doar efectele sistemului nervos simpatic), autorii indică astfel importanța modelelor cognitive care modulează sau determină interpretarea acestor reacții fiziologice. Concluzie Psihologul Lazarus avansează ideea că varietatea sentimentelor apare în urma diversificării unei emoții în funcție de contextul psihologic. Mai întâi, evenimentul este sau nu pertinent pentru individ. În acord cu modelele însușite, emoția este pozitivă sau
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
importante; 2) tendința generală de a face deducții iraționale în privința consecințelor negative ale evenimentelor negative; 3) tendința generală de a trage concluzii negative despre sine. Au fost identificate trei tipuri de inferențe pe care persoanele le pot face, aceste inferențe modulând măsura în care persoanele dezvoltă sau nu deznădejdea și apoi simptomele deznădejdii depresive în fața evenimentelor negative experimentate: a) inferențe în legătură cu motivul producerii evenimentelor; b) inferențe în legătură cu consecințele ce pot rezulta din producerea evenimentelor; c) inferențe despre sine date de evenimentele
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
s-ar povesti" este o ipotetică universal negativă, care ca atare poate fi convertită într-o universal afirmativă: "tot ce se povestește este". Or, "tot ce se povestește este" nu poate avea sens decât în spațiul unui logos care se modulează pe registrele sentimentului românesc al ființei, unde "este" nu are forța indicativă din alte limbi (care de altfel nici nu l-au suportat și nu l-au creat pe "dacă nu ar fi nu s-ar povesti"), ci toată gama
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
oarecum din cauza ta, pentru că am vrut să te provoc să nu-ți lași ideea așa cum ai găsit-o pe stradă. O idee trebuie să fie un gând reflectat, altminteri rămâne un simplu gând. Ei bine, și ca să începi s-o modulezi, te provoc cu o listă în care am pus pe o coloană exemple de limită și pe cealaltă exemple de limitație, din limitația (ce limitează sau nu) cu care operez în Tratatul de ontologie. Ai să-ți dai seama cât
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
filozofia devine astfel indirect mântuitoare. Filozoful nu ține jurnal (decît "jurnal de idei"), iar biografia lui nu interesează. Ca să devii filozof, trebuie să ai o idee, o idee care să te poarte cu ea toată viața, pe care să o modulezi și care, ca răsplată, te scoate, ca o macara miraculoasă, din mlaștina vieții și te depune, nou-născut și imaculat, pe țărmurile spiritului. Iar odată ajuns acolo poți privi lumea, cu colcăiala ei dostoievskiană, de sus. Totul e, repet, să ai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
terminus pentru mântuirea prin cultură. Mi-au trebuit ani și ani de zile ca să înțeleg că problema nu era cât și ce anume citești, ci în ce măsură lecturile tale rămâneau atârnate de vibrația care ești, în ce măsură o slujeau, ajutîndu-te să o modulezi către expresia ei finală. "Vibrează și citește ce vrei", ar fi putut suna îndemnul lui Cioran. Iar Noica nu avea să opună acestui îndemn decât rețeta dopajului cultural. În numele "uitării bune" pe care o aduce cu sine cultura, în numele comandamentului
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a vedea în norii roșietici ce se ridic la horizonte, reviînd vii și animate toate suvenirele, toate zilele, unele ridente și coronate cu roze, altele pale și acoperite de un văl tenebros; ultimele mugete ale vântului prin frunze par a modula ariele ce ne apropie de suvenirile dulci sau triste: Muzica este vocea spiritului... Trei ani în urmă, George și Maria aveau o încîntătoare copiliță, fructul iubit al unei uniri pe care părintele Mariei a binecuvîntat-o înainte de a muri. George era
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
face ca, paradoxal, clasele cele mai puțin numeroase să fie cele mai dificile, dacă sunt constituite exclusiv din elevi cu o puternică identificare delincventă. Și în acest caz, o abordare simplistă (mai puțini elevi în clasă = mai puțină violență) trebuie modulată printr-o abordare contextuală fină. • Efectele legate de organizarea muncii în echipa adultă și de managementul școlii Dacă teoria criminologică numită "acționism" ne învață vreun lucru concret, acela este că infracțiunea, agresiunea, violența au nevoie de o situație favorabilă pentru
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
perturbă astfel activarea carcinogenelor și facilitează eliminarea lor din organism. O serie de experimente au arătat că flavonoidele sunt capabile să Împiedice creșterea celulelor canceroase. Flavonoidele din soia sunt cunoscute pentru proprietatea lor estrogenică. Acești fitoestrogeni ar fi capabili să moduleze acțiunea unor hormoni estrogenici și par să aibă un efect protector Împotriva cancerelor „hormono-dependente” (de sân la femei, de prostată la bărbațiă. Se Înțelege astfel importanța preconizării unui consum regulat de produse bogate În flavonoide. Persoanele care au o alimentație
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
puternice, ca „neliniștea” pe care o putem resimți când auzim un copil plângând: „Îi e foame, vrea să fie mângâiat?”... Se crede că la femei răspunsurile prefrontale ar putea fi programate, în timp ce la bărbați activitatea amigdalei ar fi mai mult modulată de experiență. Este motivul pentru care mămica va fi mult mai receptivă la sunetele și la micile zgomote emise de bebelușul ei în toiul nopții. Îngrijorarea o va face să sară din pat pentru a merge să vadă ce se
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
declanșate de-a lungul axonului neuronal; reprezintă o altă modalitate prin care creierul comunică cu el Însuși. Analizele cu MEG au arătat că, conștiința există pur și simplu, În și pentru sine, deși această conștiință de fond, intrinsecă, poate fi modulată (i se poate da o formă sau un aspect specific) de stimulările provenite din lumea exterioară sau chiar din interiorul corpului. Oscilațiile neuronale de 40 Hz reprezintă baza neuronală a inteligenței spirituale umane (SQ), un al treilea tip de inteligență
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
pe submarine nucleare. Prezența acestor unde În mediul acoperit de rețelele de telefonie mobilă demonstrează că armele de control mental sunt folosite din plin asupra publicului. Cercetările rusești și americane demonstrează că o astfel de armă, care folosește microunde ce modulează un semnal similar undelor cerebrale din creier, poate schimba comportamentul victimei instantaneu. Concret, sunt folosite frecvențe de 91, 147, 153, 197, 447, 456, 853, 912, 1830 MHz, etc. Se recunoaște aici atât spectrul folosit În radio și televiziune cât și
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
octombrie 1992. În introducerea scrisă pentru acest patent, găsim: "Un sistem de comunicare silențios În care purtători non-aurali (care nu se pot auzi), din spectrul foarte jos sau foarte Înalt al frecvențelor audio sau din spectrul ultrasonor adiacent (ultrasunete) sunt modulați În amplitudine sau În frecvență cu informațiile dorite și propagați acustic sau vibratoriu, pentru a ajunge la creier, În mod tradițional prin folosirea difuzoarelor, căștilor audio sau traductorilor piezoelectrici. Purtătorii modulați pot fi transmiși direct, În timp real, sau pot
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Numărul de prize. în tratamentul de atac se pot administra neurolepticele în 2-3 prize pentru diminuarea efectelor secundare precoce. 6. Mod de administrare: 1. Per os - este modul de administrare preferat, în special sub forma comprimatelor, deoarece posologia se poate modula cu ușurință iar priza medicamentului este deasemenea mai facilă. 2. Administrarea parenterală (i.m.) - se indică în stările acute și la pacienții necooperanți. 3. Administrarea neurolepticelor retard - în general nu este utilizată în tratamentul de atac. Majoritatea autorilor recomandă însă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
apariția unor faze de exacerbare, mai mult sau mai puțin apropiate, a simptomatologiei psihotice. între acestea, intensitatea simptomatologiei psihotice rămâne relativ stabilă, chiar moderată; neurolepticele ar avea mai curând un efect profilactic asupra fazelor procesuale. Cunoașterea ritmului lor ar putea modula ritmul prescrierii funcție de riscul fiecărui episod în parte. - Recăderile psihotice se produc în câteva zile/săptămâni precedate de o perioadă prodromală în care simptomele nu sunt de tip psihotic:iritabilitate, insomnie, angoasă, tendință de închidere în sine... Aceste simptome pot
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
pare a avea o prea mare importanță protectivă, ci mai curând corectitudinea prescripției și administrării...Factorul medicație nu se constituie însă într-unul decisiv, ci doar circumstanțial: o serie de variabile de ordin individual și general (social) par să-i moduleze eficacitatea... Relația activitate profesională/frecvența recăderilor. Pe durata perioadei de studiu doar 112 (23.9%) din subiecți au menținut o încadrare într-o activitate remunerată, 166 (35.4%) au necesitat pensionare, având o evoluție grevată de multiple recăderi, 59 (12
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
apariția unor faze de exacerbare, mai mult sau mai puțin apropiate, a simptomatologiei psihotice. între acestea, intensitatea simptomatologiei psihotice rămâne relativ stabilă, chiar moderată; neurolepticele ar avea mai curând un efect profilactic asupra fazelor procesuale. Cunoașterea ritmului lor ar putea modula ritmul prescrierii funcție de riscul fiecărui episod în parte. - Recăderile psihotice se produc în câteva zile/săptămâni precedate de o perioadă prodromală în care simptomele nu sunt de tip psihotic:iritabilitate, insomnie, angoasă, tendință de închidere în sine... Aceste simptome pot
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și act. Jurnalul intim poate fi o escală, mai lungă sau mai scurtă, Însă nicidecum motivul inițial al sinuciderii. Nimeni nu se sinucide doar pentru că ține un jurnal intim, ci scrie ca și cum ar călători cu un vehicul al disperării. Jurnalul modulează, nuanțează, explică și - În cel mai bun caz - sancționează o decizie anterioară (sau exterioară) existenței sale intrinseci. Din punct de vedere al practicii sinuciderii, jurnalul intim e, În exclusivitate, un formular pregătitor, fără legătură directă cu gestul funest În sine
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Însăși temporală, nu „obiectuală” ori spațială, ca În artele plastice. El e creat „În timp” și descifrat „În timp”. Deși mai puțin expresiv, reflectând cu infinit mai multă strălucire chipul portretizat, imaginea din jurnalul intim e o dispunere muzicală, care modulează ritmul interior și fluxul mărturisirii. Dimensiunea plurală a autoportretului se relevă, desigur, prin actul lecturii, redimensionându-se de fiecare dată În funcție de unghiul și intensitatea descifrării textului. Lucrul cel mai surprinzător e că autoportretul nu constituie punctul final, ținta și scopul mărturisirii
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
unghiul și intensitatea descifrării textului. Lucrul cel mai surprinzător e că autoportretul nu constituie punctul final, ținta și scopul mărturisirii scriitorului. Contemplarea propriei imagini (fărâmițată, fragmentată, alcătuită din umbre și reveniri) are loc sub presiunea unui substitut al supra-conștiinței. Aceasta modulează impulsurile involuntar creatoare care au transformat Înșiruirile de cuvinte Într-o realitate artistică. Voința de creație e, așadar, premersă (și dublată) În jurnalul intim de impulsul de a descoperi, de a interpreta/de a identifica. Ea ordonează, conform dorinței (În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și apoi de la ficțiune la realitate, subzistă doar o vagă percepție a spațiului idealizant. Chiar dacă lupta cu biograficul poate fi percepută În termenii unei bătălii a monștrilor, a unei răfuieli Între tensiunile nerezolvate, pulsiunea jurnalului va fi una scăzută: ea modulează și modelează informul și brutalitatea existenței. Barbara Johnson vedea, ca posibilă metaforă a literaturii biografice, nașterea lui Frankenstein, În romanul lui Mary Shelley. Există, fără Îndoială, un Frankenstein reprimat În toți autorii de literatură intimă. Dar tot cercetătoarea americană adaugă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
apariției textului, permițând transcrierea tensiunii invizibile, a nevăzutului ce organizează subteranele discursului confesiv. Supusă presiunii timpului, memoria se modifică prin mărturisire. Intrând În patul procustian al fragmentarismului, ea unifică nivelele temporale ale jurnalului. Presiunea ei, mai slabă sau mai puternică, modulează amplitudinea iluziei. După anihilarea completă a senzației de incertitudine, dată de fragmentarismul „demonstrației” implicate de orice act literar, jurnalului Îi rămâne intactă, neintrată În mecanismele devoratoare ale rutinei, Încă o misiune: de a-și atinge, prin consecvență, cota maximă a
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
obiectul trebuie descris în termenii unei scheme mijloc/-scop sau ai unei strategii); * preceptului exhaustivității (de enumerare a tuturor părților) i se substituie preceptul agregării (de introducere a unor simplificări selective). Toate aceste caracteristici vor subîntinde modelările noastre semiotice: pertinența modulată în contextualizarea uzajului semnic, globalismul transpus în complementarizarea sistemelor semiotice într-o practică sincretică precum teatrul, filmul, televiziunea, comunicarea face-to-face, iar orientarea teleologică reformulată ca strategie de producere și receptare a semnelor. Trăsăturile fundamentale ale noii paradigme sînt: i) complexitatea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]