251 matches
-
oi rupe și le-oi duce/ Acolo-n josu, mai din josM,/ Pe prunduțu mării;/ Și ți-oi scoate prundurile/ Ș-oi d-ara cu plugurile;/ Ș-oi d-ara ș-oi sămăna-re,/ Ș-oi sămăna flori vânăte,/ Flori vânăte, mohorâte;/ Fete la flori or venire,/ Eu din fete m-oi d-alege/ Hai mai mică, mai voinică,/ Hai mai mare, mai harnică/ Și la păr îi calapăru/ Și la brațe iarbă creață/ Și la țâță-i tămăiță/ Și la brâu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
osândă Și cu Sfintele femei, Toate Împrejurul ei. Mult plângeau, Se tânguiau Când vedeau, că-L Răstigneau! Sfâșiate de durere Nu găseau o mângâiere. Când Iisus Duhul Și-a dat Toate-n jur s-au Întristat Cerul tot s-a mohorât Întuneric s-a făcut, Peste oameni pe pământ Și multe minuni s-au petrecut... Iar apoi, cum bine știm, Iosif și Nicodim De pe Cruce L-au luat În giulgi nou L-au Înfășurat Trupul mort al Lui Iisus Și-n
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
făceau morfină, dozele fiind tot mai mari. A fost lucidă până a plecat cuminte și demnă. Doar ochii se mai mișcau, ne căutau insistent, iar spre sfârșit i s-au umezit puternic. A plecat într-o dimineață rece, cețoasă și mohorâtă de ianuarie, 3 ianuarie 1974. Și acum, după ani și ani aud ecoul timbrului său vocal: „Mariană, să nu uiți nimic, nimic din toate frământările noastre. Când vei uita, îți vei pierde rădăcinile și atunci ne vom pierde neamul.” Era
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
din Universul. I-am cerut iertare, după mai mulți ani, sărmanului N. Zaharia când l-am văzut purtând urmele Încă vineții ale ștreangului cu care se spânzurase de cârligul lămpii și stând acuma În capela de la Bellu, În acea zi mohorâtă de februarie 1924, cu sicriul lui alăturea de cel al Corinei Irineu, altă colaboratoare a noastră de la Ideea Europeană, cu biata inima ei sfârtecată de un glonte dintr-o, se pare, contrarietate pe tema, de ne cre zut astăzi, dacă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de redacție ocolind, cu brutalitatea-i profe sională, binețele și tandrețele trimise de departe și la care nu răspundea niciodată, lăsând astfel să apară În revistă doar numai textul cu ceea ce este În el mai puțin trecător [...]. ÎNTR-O SÂMBĂTĂ MOHORÂTĂ DE FEBRUARIE 1924, IEȘISEM cu Cora din redacție ca s-o Însoțesc spre casă când, În dreptul străzii Sărindar, Îmi trecură prin minte insistențele fratelui ei, inginerul, care o Îndemna, după succesul primilor ei pași, să intre acum În marea presă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
să meargă la nenea Dode. îl găsi pe acesta în bucătăria de jos (cea care nu era pardosită cu scîndură, ci călcai direct pe pămînt), lucrînd la un putinei la bancul acela din lemn. De cum îl văzu, nenea Dode se mohorî puțin și continuă să dea la rindea - fapt ciudat, pentru că, de fiecare dată cînd venea pe la el, lăsa imediat orice lucru și-și dezvelea brațul. Dănuț nu se descurajă și se duse direct să pipăie locul cu pricina. Fu mirat
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
soneria, care anunța sfârșitul orei. Am trăit un sentiment de regret că s-a terminat prea repede această lecție de magie didactică, gândită și desfășurată de un dirijor actor, cu har și suflet de adevărat dascăl. Deși era o zi mohorâtă de iarnă, cu ceață lăptoasă persistentă, în momentul ieșirii din sala de clasă, din acel sanctuar al învățării active și creative, am avut impresia că lumina din încăpere devenise mai puternică, amplificată fiind de sclipirile irizante din ochii copiilor, iar
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
rar, rămân ca într-un labirint, rătăcită, hagardă și halucinată. Scrisorile tale fac oficiul morfinei; trăiesc prin piqure-a noutăților: cum se învechesc - deși pentru mine sunt prinse cu rădăcini în făptura mea -, mă uit bolnăvicios la cutia de scrisori, mă mohorăsc și mă uit pe sub sprâncene, ca o fiară încolțită; vine alta cu noutăți noui, de 8 zile, retrospectiv, spun: „acum o săptămână era la Christiane, nu e mult, numai 8 zile“... Mă consolez, mă îmbărbătez și fetițele pot atunci să
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
regulă pe care o respecta mama. „Vot zapomni“ (ține minte)“, spunea ea pe un ton conspirativ când Îmi atrăgea atenția asupra cutărui sau cutărui lucru frumos de la Vira - o ciocârlie avântându-se spre cerul ca laptele covăsit al unei zile mohorâte de primăvară, fulgere fotografiind noaptea, un pâlc de copaci, paleta frunzelor de arțar pe nisipul cafeniu, urmele palmate ale picioarelor unei păsări mici pe zăpada proaspătă. Ca și cum ar fi simțit că peste câțiva ani partea tangibilă a lumii ei va
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
scrisoarea Sanctității sale Papa Sixt al IV-lea către "Illustrisimul Stephano Voyvoda Moldaviae" după izbânda de la Podul Înalt 10 ianuarie 1475 3 Maria și Constantinopolul Haricleea, îngână Maria, fără să ridice ochii de pe carte, te rog...(în grecește) O dimineață mohorâtă de februarie, în iatacul Doamnei Maria de Mangop. Un vânt hain se strecoară șuierând prin meterezele Nebuisei și zgâlțâie obloanele ferestrei ce gem din balamale. Ploaia bate în geam, șiroiește prelung. În căminul placat cu plăci de faianță închipuind zodiacul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nimic românesc... Primele simptome ale activității rusești în afara granițelor... În privința chestiunilor ce decurgeau din tratate, ele luau calea Societății Națiunilor, începînd în același timp și deplasările la Geneva pentru sesiuni organizate în primul local provizoriu, Sala Reformării 189, atît de mohorîtă din cauza iluminării ei, de morgă sau de acvariu subteran. Aici se auzeau eternele tirade despre imposibilitatea unui nou război, care urmau să atingă culmea gugumăniei în cuvîntarea premierului britanic, Mac Donald 190: "Războiul este imposibil pentru că avem Tratatele" (oratorul spuse
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cuvintele obținute mai sus, pe acela care denumește o floare de primăvară. Povestea Ceciliei Îmi amintesc bine ce vă voi povesti. Parcă s-a întâmplat ieri. Mergeam spre casă, într-o zi de toamnă târzie. Nu ploua, deși atmosfera era mohorâtă și un vânt rece învolbura frunzele uscate de pe trotuar. Eram cu mama . În fața noastră, o mânuță murdară de copil s-a întins către un trecător: - Dă-mi și mie un colț de pâine! Mi-e tare foame! Mult prea grăbit
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Îmi amintesc de setea lui timpurie de întîietate, și că, înainte să împlinească cinci ani, întotdeauna își domina camarazii de joacă în calitate de conducător al lor, iar ei - slujitorii lui tocmiți. Avea un temperament cam plin de asperități; uneori atît de mohorît, încît pentru mai multe zile la un loc vorbea foarte puțin, iar asta numai dacă era constrîns să o facă; alteori - extrem de voios. (apud Britton 1813: 33) În concluzie, avea "obiceiul de a fi solitar; iar timpul petrecut de ceilalți
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
poeți ai exilului, Ț. proiectează imaginea unei Românii simbolice, atemporale. Registrul grav, emoția spiritualizată, solemnitatea, religiozitatea vor caracteriza de multe ori și textele ce alcătuiesc volumul Din crucea pădurii (1955). În general, autorul stilizează poezia populară, versul sunând deseori arghezian: „Mohorât și cu zâmbre la gură/ de-atâta clacă și umblătură/ Mă-ntorceam la miezul nopții din sat/ ca un pui de satană-nțărcat” (Ucigă-l toaca) sau: „Unde mi-am încropit eu culcușul/ A venit și-a stuchit spiridușul/ Că de
ŢOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290211_a_291540]
-
alți vorbeau de război: El făcea parte din miile de anonimi, care au luptat pentru apărarea pământului străbun, iar azi nu-l luase valul setei de viață al profitorilor de război. Am ajuns dimineața la Iași. Orașul avea o înfățișare mohorâtă în ploaia de toamnă. În drumul spre căminul de la Râpa Galbenă am trecut pe străzile murdare. După câteva minute am văzut căminul studențesc, făcut din sudoarea studentului luptător, din banul omului nevoiaș, care se entuziasmase de acest fenomen cu totul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
îmi amintesc întâmplarea pe care mi-a povestit-o un amic aflat pentru o lungă perioadă de timp la studii în Franța. În după-amiaza pe care amicul mi-o evoca se întorsese mai devreme acasă fiind una dintre acele zile mohorâte de toamnă în care orice oraș, oricât ar fi de frumos respiră un aer apăsător, îndemnând oamenii să stea mai degrabă în casă. Când să deschidă ușa garsonierei sale a observat cum vecina sa, femeie între două vârste, pariziancă get-beget
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
741046875 15737 MIHOCI CRENGUȚA (n. 1960) Brașov, str. Valea Cetății nr. 1, bl. 12.B, ap. 4 țel: 328305; 0744424011 15738 MIULESCU DANIELA (n. 1967) Brașov, b-dul; Gării nr. 24, bl. 16, sc. A, ap. 9 țel: 581002; 0744350167 1012 MOHORA VICTORIA (n. 1950) Brașov, B-dul Griviței 81, 1.B, sc. C, ap. 26 țel: 475060; 0720132950 20960 MUNTEANU DAN FLORIN (n. 1971) Brașov, str. Mihai Eminescu nr. 20 țel: 0740139063 11319 NASULEA MARIANA (n. 1954) Brașov, str. Oltului nr. 7
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
1009 MIHAI RODICA (n. 1955) Brașov, str. Carpaților nr. 51, bl. D21, sc. C, ap. 7 țel: 0368405212 0741046875 28376 MIRCEA CARMEN ORTENSIA (n. 1970) Brașov, Bd. Griviței nr. 41, bl. 29, sc. B, ap. 43 țel: 421933 0745345434 1012 MOHORA VICTORIA (n. 1950) Brașov, Bd. Griviței 81, 1. B, sc. C, ap. 26 țel: 475060 0720132950 22151 MOLAN MARIANA (n. 1969) Brașov, str. 13 decembrie nr. 24, bl. 2, ap. 34 țel: 473570 23225 MORARIU N DANUTA RODICA (n. 1951
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
0512074/3601 SC MIBACONT SRL Alexandria, Sos. Pitești, nr.1 țel: 0723144041 15267 MANAFU MIHAIL (n.1941) 4269 SC ANDA IMPEX SRL Alexandria, str.Cuza Vodă nr.111, bl. G2, sc. A, et. 1, ap. 5 țel: 0347/405436 23855 MOHORA DOINA (n.1964) 07735/3601 SC MD CONTEK SRL Alexandria, str. Av. Al. Colfescu 75, bl. 354, sc. B, ap. 26 țel: 0247/312332 0724249823 15284 MUTULIGA LAURENȚIU (n.1970) 4426 SC CONTEXPERT SRL Alexandria, str. Dunării, nr.220,bl.
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
care tu ai rămas tânără și fără sens scriind poeme cu sânii ca lupii și sexul în flăcări ca steaua polară. țara de dincolo de ferestre Mi-a rămas pe retină o imagine ultimă tulbure: tu așteptând pe peronul unei gări mohorâte cu cerul deasupra nedecis între îmbulzeala norilor și niște raze mototolite Era o sâmbătă după-amiază un câine jigărit ne-a adulmecat o vreme pașii urmele a dat din coadă a prietenie a speranță mai apoi s-a îndepărtat cu un
Eugen Bunaru by Eugen Bunaru () [Corola-website/Imaginative/10756_a_12081]
-
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,81%). Pentru 3,85% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Zeletin a județului Tecuci și era formată din satele Burlug, Chicerea, Fundătura, Mohorâți, Motoșeni, Negoaia și Țepoaia, având în total 520 de locuitori ce trăiau în 412 case. Existau aici patru mori de vânt, o școală cu 30 de elevi (toți băieți) înființată în 1868 și patru biserici (la Burlug, Chicerea, Fundătura și
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]
-
Stănuești a luat numele de "Cociu" după noul sat de reședință, comuna Motoșeni a reapărut sub numele de "Ursa Motoșeni", iar comuna Praja sub numele de "Fătăciuni". În 1964, comuna și satul Fătăciuni au primit numele de "Fântânele" iar satul Mohorâți pe cel de "Cornățelu". În 1968, toate comunele au fost trecute la județul Bacău și comasate sub numele de "Motoșeni", noua comună primind și câteva sate de la comunele vecine desființate Benești; tot atunci, satele Afumați (comasat cu Fundătura), Negoaia (comasat
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]
-
Orașul continuă să se redefinească, îmbinând istoria sa legendară cu o identitate modernă. La prima vedere, arhitectura este amețitoare, dar este o combinație fascinantă. Între blocurile de apartamente mohorâte din epoca comunistă se află clădiri bizantine, biserici vechi de secole și vile Art Nouveau care au supraviețuit cutremurelor, războiului și comunismului. Priviți mai mai atent una dintre cele mai promițătoare capitale din Uniunea Europeană și veți vedea noi lucruri încântătoare
CNN: De Ce merită vizitat Bucureștiul by Diana Popescu () [Corola-website/Journalistic/104201_a_105493]
-
cu cinci pietre nestemate. Sub crucea coroanei urmau Duhul Sfânt, apoi Dumnezeu Tatăl, cu dreapta binecuvântând, cu stânga ținând pământul; pe cercul de margine al coroanei un rând de pietre scumpe de jur împrejur. Îmbrăcat era Vodă într-un strai mohorât cu guler de aur, iar pe gât îi atârna un egolpion din pietre scumpe și mărgăritare. Câmpul portretului era albastru, în dreapta și la stânga chipului perdele roșii. Am întrebat ce s-a făcut cu portretul adevărat (originalul)? Călugărul a răspuns ce
R?pirea Bucovinei si chipul lui ?tefan-Vod? by M. Eminescu [Corola-other/Imaginative/83535_a_84860]
-
șir treptele chiliilor, unul deschise ușa bisericii..., în acea clipă clopotul tăcu și în biserică era întuneric des. Candelele pe mormântul lui Vodă se stinseră de sine, deși avuseseră untdelemn îndestul. A doua zi portretul Voievodului Moldovei era atât de mohorât și de stins, încât pentru păstrarea amintirii lui, un călugăr, ce nu știa zugrăvi, a făcut chipul (copia) ce este și astăzi. Aprinde-se-vor candelele pe mormânt? Lumina-se-va vechiul portret?
R?pirea Bucovinei si chipul lui ?tefan-Vod? by M. Eminescu [Corola-other/Imaginative/83535_a_84860]