26,397 matches
-
schimbat hirea într-altu chip, nu pre cum era domnu în Moldova sau precum era mai înainte, tânăr, pre cînd era Beizade... încă și mai rău și iute la beție. Să scîrbie, și ușa îi era închisă și nu lăsa pre moldoveni nicăiuri din târgu să iasă afară... Suspiciunea vine din Crivăț. Acest intelectual luminat vede acum în jurul său numai urzeli dușmănoase. Nu s-a scris încă un roman al acestei perioade ce ne amintește de marii kominterniști ai mișcărilor comuniste din
La Moscova în exil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8787_a_10112]
-
ferindu-se unii de alții; cei ce scăpau din lagăre sau de plutonul de execuție. Neculce este singurul personaj din toată galeria de eroi ai perioadei istorisite care a prins atmosfera lumii unde-l târâse Dimitrie Cantemir, împreună cu ceilalți boieri moldoveni. Nu-l leg, Doamne ferește, pe cronicar, de Orwell. Să deslușim însă cu atenție textul următor: dar eu eramu bucuros c-au venit acela ceas (ale întoarcerii în țară) de-am găsit vreme să ies dintr-acel norod greu și cumplit
La Moscova în exil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8787_a_10112]
-
venea, Dimitrie își dă seama că jocul politic, nu numai al țării sale, dar al întregii Europe, era cu mult mai înalt. Creștinătatea își punea toată nădejdea în rușii lui Petru cel Mare, ajuns în culmea puterii. Astfel că domnitorul moldovean au început a să agiunge (să se înțeleagă) cu moscalii. Se oferă să-i informeze despre ce se petrece la Poartă. în același timp (joc dublu) scrie la Poartă că se va face că se înțeleg cu rușii, dar va
Portretul clasic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8914_a_10239]
-
din oamenii de la 1835 este mai bătrîn decît cel mai bătrîn dintre bătrîni", spunea el la 1851; și continua: "Să spui drept, răsipirea cea iute a trecutului mă umple de jale". în aceste două fraze din prima pagină a Studiei moldovene se află concentrat tot programul operei ulterioare a prozatorului. Am pronunțat de mai multe ori cuvîntul fragment; el definește, stilistic, proza în cauză. Nu e vorba doar de consecința unui anumit regim creator, ci de principiul estetic care îl distinge
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
estetic care îl distinge pe Russo de ceilalți pașoptiști - cultivatori ai unei fraze raționale și articulate. La Russo, fragmentarismul coboară pînă în miezul sintaxei. Punctele de suspensie - iată semnul lui de punctuație preferat! Fraza sincopată, cu respirație scurtă, a prozatorului moldovean, aparent incapabil să-și ducă gîndul pînă la capăt, ne frapează de la primul contact cu textul. Transformată într-un prelungit legatto stilistic, cum i s-a spus, asemenea frază îl solicită direct pe cititor, asociat parcă la producerea ei și
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
între ele, vorbindu-și o limbă necunoscută, față de care limba noastră omenească nu-i decît o palidă copie" (Piatra Teiului). (în traducerea stîngace a lui Sadoveanu, precizia formulărilor franceze se estompează, dar farmecul și firul demonstrației rămîn.) Toți prozatorii pașoptiști moldoveni (Kogălniceanu, Alecsandri, Negruzzi) au privit Iașul cu sentimente amestecate, insistînd asupra contrastelor ridicole din oraș și caricaturizînd pe locuitorii lui. Russo a îndrăznit, singurul, să-și exprime - alături de privirea amuzat-critică - și iubirea față de acest oraș, pe care l-a înțeles
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
Păstrând proporțiile, acest dialog pripit, alarmat, semăna cu momentul critic de la 1877, când rușii, în altă dificultate, îi trimit domnitorului Carol I, un mesaj disperat să-i scoată din cumpănă. în acel moment dificil, țarul stă de vorbă cu hatmanul moldovean. Nu ar putea el să-l scoată din viesparul turcesc și să-l ducă în Transilvania cu 200 de dragoni ai săi și 100 de moldoveni?... Cronicarul are această șansă unică. Una din marile figuri ale istoriei universale, a cărei
Așadar, atunci mă cheamă țarul și zice... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8938_a_10263]
-
voi trece peste subscriitorii apelului, chiar dacă toți își vor menține iscăliturile, dat fiind numărul mic al acelor iscăliți ș...ț La comparația Ligei culturale cu Liga lui ..., am răspuns că nu e bine să existe deosebiri între studenții munteni și moldoveni, mai ales în chestia națională, iar publicul va ști să judece aducîndu-și aminte, între altele, că tot din Iași au pornit și primele curente separatiste." Lectura documentelor "afacerii Stere-Scorțescu" arată limpede că avem de-a face cu o polemică politică
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
siguranță modelul după care noua poezie românească trebuia construită, modelul neolatin. în istoria poeziei noastre, Asachi este o personalitate aurorală. Odată cu el începe, în limba română literară, ceva important și greu de definit, dar care durează pînă astăzi. Plasarea poetului moldovean în apropierea lui Heliade are și o altă semnificație: exact ca și acesta, Asachi a întreprins o acțiune culturală neobișnuită, creînd ex nihilo instituții esențiale. Primul curs de inginerie în limba română (de fapt, primul curs superior românesc) a fost
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
ar fi trebuit să celebreze deschiderea spre o nouă lume. Cea mai perceptibilă influență italiană se regăsește în prozodia novatoare, în noul tip de vers creat special de Asachi. Alexandrinul românesc, versul-matrice al pașoptismului, apare în primă formă la poetul moldovean. "Vă urez, frumoase țărmuri ale-Ausoniei antice..." înainte de Heliade și de școala lui, Asachi l-a utilizat intens, atît în poezii scrise imediat după întoarcerea din Italia (La Moldoveni, La moartea părintelui meu, La Patrie etc.), cît și în compuneri tardive
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
întîlnim versul de tip folcloric, octosilabul trohaic; romantismul, tot mai prezent, sfîrșește prin a-l influența și pe Asachi, mai ales în balade pe teme populare sau istorice (Jijia, Turnul lui But etc.). Cum ne explicăm această largă paletă? Poetul moldovean a vrut probabil să vadă dacă poezia românească poate angaja o comparare de la egal la egal cu poezia neolatină europeană, în special cu cea italiană. Prin prisma tabloului schițat pînă acum, se pare că experimentul a avut succes. Să fie
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
el încoace, iar epoca fanariotă se va lăsa curând, grea, peste noi... * Cum sunt și moldovenii aceștia... Refractari. Molateci. Opuși măreției visate. Și, culmea, pro-turci. Ei care nici măcar nu viețuiesc sub răsuflarea Islamului la Dunăre. Mai sunt și Cupăreștii. Boieri moldoveni oploșiți la Iași. Care tot umblă cu pâra pe la înalta Poartă. Șerban Vodă se împotrivește, dar moare subit: "Ș-au și murit". Efect stilistic colosal. Un "și" micuț; consecutiv; un șurubel vârât la iuțeală în sintaxă, și moartea ne face
Cantemireștii, Cantacuzinii, dușmănie mare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9055_a_10380]
-
om, și tot despre cum e el în luptă: Mare este omul, iar la războiu pre mică-i este ținta. Mare, în spirit; mititel la trup, ca țintă oferită inamicului. Să-l fi citit oare Miron Costin, pe Pascal? Cronicarul moldovean: 1633-1691. Pascal: 1623-1662. Ceva ca în meteorologie, curenții. O deosebire există însă. Cronicarul român se lipsește de metafizică. Moldoveanul pare a zice, - omu-i mare, ca intelect, însă mic fizicește. Psihologie de popor mereu atacat. în mijlocul bătăliei furioase, are loc și
Aerul Europei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9032_a_10357]
-
a polonezului Bielski, dintr-un letopiseț de la Putna și din Azarie (și el îndatorat altora). Miron Costin preia din Twardowski. Nicolae Costin preia "copios", fără a recunoaște, fragmente din textele tatălui său și din numeroase alte surse. Nu numai cronicarii moldoveni sunt vinovați de păcatul plagiatului, ci și cei munteni. Al. Dobrescu reia, semnalând ajutorul, argumente dezvoltate de savanți cunoscuți, ca B. P. Hasdeu, Ioan Bogdan, P. P. Panaitescu și G. Mihăilă. Singurul caz în care nu aș fi întru totul
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
București, de la 2 martie 1870. Războiul de Independență l-a găsit pe Hasdeu în funcția de director general al Arhivelor Statului. Este bine să știm - după ce am fost martorii cedării cu larghețe a unor trenuri întregi de documente din arhivele moldovene "fraților" sovietici, iar azi veselei nepăsări cu care, prin privatizarea unor întreprinderi și instituții, am renunțat la arhivele lor (dau, ca exemplu, arhiva petrolului românesc, aflată la Institutul de Cercetări Petrol din Câmpina, ajunsă în posesia OMV, de s-au
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
Republicii Moldova ne-au mișcat până la lacrimi, ne-au îngrozit, ne-au scandalizat, ne-au șocat sau, pur și simplu, ne-au lăsat cu gura căscată pentru că nu mai înțelegeam nimic. I-am văzut pe aceiași șefi de stat român și moldovean, ținându-se de neamuri, amenințându-se printre dinți, plimbându-se de braț și râzând cu gura până la urechi, pentru ca, în final, din senin, să se înjure aproape ca la ușa cortului. Cine poate să mai înțeleagă ceva? În legătură cu Republica Moldova fiecare
Republica Moldova sub microscop by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9254_a_10579]
-
cercetători, coordonatoarea volumului identifică trei surse de instabilitate care amenință astăzi Republica Moldova: instabilitatea de la frontieră, declanșată imediat după declararea independenței statului (în august 1991) și care durează până astăzi (în esență conflictul transnistrean și ceea ce s-ar putea numi paradoxul moldovean, și anume faptul că o entitate statală recunoscută pe plan internațional, nu deține de facto nici un fel de control asupra unei părți din propriul teritoriu; denumirea de instabilitatea de la frontieră nu cred că este în acest caz potrivită, instabilitatea fiind
Republica Moldova sub microscop by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9254_a_10579]
-
și ei argumentele. Discursul lor de legitimare a Transnistriei se axează acum pe argumente economice. Chipurile, economia Transnistriei este superioară celei a Republicii Moldova, iar locuitorii ei ar avea de suferit în cazul în care regiunea ar rămâne în componența statului moldovean. Nicu Popescu demontează însă acest argument - auzit adesea și în România - cu date statistice provenite dintr-o sursă care nu ar avea nici un motiv să le cosmetizeze. Scrie Nicu Popescu: "De fapt, PIB-ul Moldovei în 2002 era de 448
Republica Moldova sub microscop by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9254_a_10579]
-
într-o zi împăratul creștinătății la Țarigrad, făcând să renască Bizanțul. Nu era rău. Dar deloc, deloc. Totuși, istoria nu se întoarce. Mai ales când nu există energia necesară... Vreme măruntă de intrigi și păcăleli. Ca la bâlci. Astfel, boierii moldoveni care mai țineau cu Dumitrașcu, trec imediat de partea lui Cantemir, simțind dincotro bătea vântul... și stătuseră acolo cu pîra câteva zile. Văzându-i la picioarele sale, bătrânul Cantemir îi silește pe acei boieri să-i trimită lui Dumitrașcu scrisori
Starea economiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9401_a_10726]
-
țăranii români sunt leneși, indolenți, bețivi, nesocotiți, neștiutori etc. Rădăcinile unei explicații de acest fel pot fi căutate mult în urmă. Acum 300 de ani (în 1714), D. Cantemir scria în Descrierea Moldovei: Eu i-aș socoti, desigur, pe țăranii moldoveni că sunt cei mai nenorociți țărani din lume, dacă belșugul pământului și recoltele bogate nu i-ar scoate din sărăcie aproape fără voia lor. La muncă sunt foarte leneși și trândavi; ară puțin, seamănă puțin și totuși culeg mult. Nu
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
față. Ceea ce este important pentru moment este doar să nu plecăm de la premisa egalității într-un cadru idilic. Cea mai importantă mențiune cu privire la cele mai remarcabile aranjamente obștești provine de la Dimitrie Cantemir: Ceea ce am spus mai sus despre țăranii vecini moldoveni nu se potrivește pentru locuitorii din trei ținuturi ale Moldovei, care, ce-i drept, nu țin de boierime, dar nu sunt supuși niciunui boier și fac la un loc un fel de republică. Cel dintâi este Câmpulung, în ținutul Sucevei
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
printre primele noi bunuri publice furnizate de Moldova în locul Vrancei. În paralel, Biserica a început să furnizeze educație, iar ulterior au urmat drumurile și alte elemente de infrastructură. Piețele economice incipiente s-au dezvoltat în interiorul mediului instituțional furnizat de statul moldovean. Acest proces a fragilizat, în cel puțin două feluri importante, aranjamentul de obști. În primul rând, utilitatea nivelului confederal a scăzut, atribuțiile sale fiind transferate odată cu preluarea furnizării acestor bunuri și servicii. În ultimii 100-150 de ani înainte de dispariția sa
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
trebuie căutate și în altă parte. În acest capitol am completat teza sa, adăugându-i încă două elemente care reies din analiza instituțională întreprinsă. Anterior expansiunii orizontale și verticale a piețelor, și apoi în paralel, a avut loc expansiunea statului moldovean (proces continuat apoi de Principatele Române și ulterior de România) prin creșterea numărului și cantității bunurilor publice furnizate și prin întărirea organizațiilor și instituțiilor statale. Am arătat în detaliu multiplele căi prin care statul s-a substituit aranjamentului local, precum și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
care și-a închinat viața cercetând această epocă eroică. Asemenea creații spirituale n-au moarte, căci ele s-au identificat cu însuși geniul neamului care le-a dat naștere. Îngăduiți, deci, Monseniore, unui scriitor născut din mamă olteancă și tată moldovean, să-și revendice și această tradiție fundată de Episcopul Inochentie Micu, la Blaj, acum două sute de ani. Nu cred că e nevoie să mai adaog ceva." Sub forma acestei epistole - Pecetea Blajului - este un veritabil poem în proză. Accentele de
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
prezentată și în filmele istorice. Pe de altă parte, mulți istorici încearcă să explice de ce a atacat cetatea Chilia și automat Țara Românească Ștefan cel Mare, atunci când Vlad Țepeș era în plin război cu turcii. Mai toți spun că domnitorul moldovean a vrut să salveze Chilia din mâna turcilor. Nu este adevărat! Chilia era atacată de pe mare de către turci, iar de pe uscat de Ștefan cel Mare. Era de fapt o conlucrare a celor două armate, moldoveană și otomană, împotriva lui Vlad
Mihai Viteazu a fugit, după Călugăreni. Istoria reală vs. filmele lui Nicolaescu by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80429_a_81754]