341 matches
-
mai încolo, să vă tundeți în gură cu niște rachiu de drojdie, la bufetuțul "Ponositul", dar, în aceiași clipită, altul, aidoma cu cel de-al cincilea rege, se desparte de primul și soarbe și o ulcică cu Cotnari la o moldoveancă arzoaică, căreia îi scutură fofoloancele taman la Suceava. Nu poți ca să pricepi. Degeaba îl prinde pe ăsta din urmă ibovnicul moldovencei, îl dă prin mașina de tocat și-l face carne de mititei. Că celălalt, de la "Ponositul", cu care, între
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cu cel de-al cincilea rege, se desparte de primul și soarbe și o ulcică cu Cotnari la o moldoveancă arzoaică, căreia îi scutură fofoloancele taman la Suceava. Nu poți ca să pricepi. Degeaba îl prinde pe ăsta din urmă ibovnicul moldovencei, îl dă prin mașina de tocat și-l face carne de mititei. Că celălalt, de la "Ponositul", cu care, între timp, v-ați mutat târtițele la "Geamuri multe" să ciuguliți, din niște borcane de iaurt, țuică de lanț (adică țuică d-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
neșlefuită a epocii se cheamă scîrbire față de moravurile femeii. Matei Milu (1725-1801) este iritat de boala nouă ivită la femeile din timpul lui (istericalele), o boală de origine, crede el, grecească. Ea se manifestă printr-o zbuciumare „ca de-epilepsii”. Moldovencele ar fi preluat-o ca să nu fie mai prejos de semenele lor peninsulare. Fără pricină, femeile leșină, se afumă cu pene pe sub nas, gene și ochi... Poetul, om de moravuri vechi, cere bărbatului să vindece această „năbădaică” cu cincizeci-șaizeci lovituri
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
în oraș. Avantajul este că aceștia cunosc limba propriilor interlocutori". Din cei 18 angajați, doi provin din Africa anglofonă (Coasta de Fildeș și Nigeria), patru din cea francofonă (trei camerunezi și un ruandez), doi chinezi, doi albanezi, doi marocani, o moldoveancă, o filipineză și patru români.126 În fine, candidaturile (cele românești în acest caz), participarea din ce în ce mai mult la exercitarea dreptului de vot, noile "alianțe" cu partidele italiene, participarea românilor în mod din ce în ce mai intens la viața culturală a țării, nu sunt
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
nu mai este printre noi. Acum, în prag de primăvară, un ghiocel și o rază de soare sunt pentru ea. Să o păstrăm în memorie pe această femeie care a contribuit la îmbogățirea culturii și păstrarea tradițiilor de pe meleagurile noastre! Moldoveancă - s-a născut în anul 1909 în comuna Pleșești, județul Suceava - Eugenia Buraga a rămas o întruchipare a principiilor și a înțelepciunii de viață populare, care caracterizează soția și mama. De profesie învățătoare, a manifestat față de școlari aceeași dragoste și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
se vorbește, ci numai 600 de galbeni i-a fost toată zestrea, plus lucrurile din casă. Numai poetul Eminescu, aflat prin Ardeal, în iulie 1866, i-a relatat corect lui Ștefan Cacoveanu, că tatăl său, Eminovici, "se însura cu o moldoveancă cu ceva stăricică"20 (s. n.). Fiind vorba de moșia Orășeni, numai doctorul Vasile Bînzar și-a arătat nedumerirea: "Este de necrezut ca într-un act dotal, în care sunt trecute cele mai mărunte lucruri (lingurițe, colțuni, etc.) să se fi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mă mai sperii dimineața, când mă trezesc cu figura lui buhăită de somn la doar un sfert de metru distanță de mine...) La noi în casă problematica gătitului e pe mâini bune. Bucătăreasa are un background internațional de invidiat: mamă moldoveancă, tată libanez, femeia a lucrat într-un restaurant de prin Banat, apoi în Italia, a ajuns și în Dubai, s-a întors în țară și a avut cofetăria ei, dar a furat-o contabilul și a dat faliment. În aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
după care devine district și apoi județ. In timpul copilăriei mele Tecuciul era raion iar în prezent este municipiu. Sper ca acest oraș în care m-am născut să nu ajungă în județul Constanța, astfel ca eu să ajung din moldoveancă, dobrogeancă, așa cum vor unii guvernanți bezmetici!!! Alte povești despre Tecuci amintesc că pe aici au călcat înalte fețe ale istoriei și spiritului românesc. Se spune chiar că Măritul Stefan cel Mare a supravegheat retragerea turcilor după bătălia de la Podul Inalt
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Frumoasa satului, Fată bulgară, Căpitan de briganzi, Arap, În grădină (coperta pentru versurile lui D. Anghel), Schițe decorative pentru o sală de mâncare: Defilarea (2), Ospățul, Bachanala, Siesta; Aquarele: Pastorală, Din grădina din Luxembourg, Idilă, În doliu, Tip din Macedonia, Moldoveancă, Stil Japonez, Efect (2), Cap, desemn cărbune, Cap de copil, desemn cărbune, Bătrână, desemn cărbune. Succesul lui Loghi, nu numai pentru un public mediocru, ține de atmosfera romantic-simbolistă din la belle époque, până la izbucnirea Primului Război Mondial. În 1898, când pictorul se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în cor. — O învăță mă-sa să-și pună un văl gros, nici maramă, nici ștergar, și să nu și-l dea jos până nu i-o pune vlădica pirostriile pe cap. Zis și făcut. Soacră-sa, mieroasă, că era moldoveancă, „hai Ruxăndiță, dăți matale vălul jos, că aici-i Moldova nu-i Stambul și nu trebuie să-ți ferești ochii ca la turci.” Dar Ruxandra, nu și nu, cică îi este rușine. La cununie tot așa gătită și legată peste
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cununiile în cap și o să ajung doamnă, doamna Moldovei!” Doi ani a ținut domnia domniței Maria Brâncoveanu în scaunul de la Iași. Gravă și plină de importanță, a căutat cu toată tinerețea ei să-și impună prestanța rangului în fața orgolioaselor jupânese moldovence. Țara era încercată, jefuită de polonezi, cazaci și tătari, sărăcită de schimbările dese de domnie, de biruri și de haraciuri. Se cuvenea ca toată lumea să-i acorde respect, pentru că ea aducea garanția unei stabilități politice de care Moldova de mult
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
culme în Munții Călimani), Moldovoi (atestat documentar în Ardeal) și Moldoveni (localitate în județele Ialomița și Neamț). Derivatele antroponimice și apelative fac și ele parte din familia lexico-to ponimică a numelui Moldova: moldovean, Moldoveanu, Moldo vanu, moldovenesc, moldovenește, Moldvai, Moldoveciu, moldoveancă („urzică moartă“). Asemănătoare formal cu numele Moldova și, de aceea, utile pentru analiza etimologică a acestuia sunt numele: Molid (sat din județul Suceava), Moletișu (vîrf în Munții Gilăului), Moldoviș (pisc de munte în Vîlcea), Molda, Moldea (nume de bărbați cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
nouălea cer, când se priveau, și ea simțea la fel. Dar n-a trecut o lună și cei doi s-au plăcut și s-au „luat“. Axinia îi era nunele fetei, de loc dintr-un sat de pe Don, din mamă moldoveancă, din stânga Nistrului, și tată cazac. Într-o încăierare între ruși și cazaci, povestea ea, familia ei a fost măcelărită, iar ea a scăpat cu viață fugind peste Nistru. Aceasta era pe scurt povestea vieții ei, și mai mult n-a
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pe podișca din lemn, unde așteptau grăjdarii, pentru a lua animalele și a le duce să primească hrană și apă. Boierul se opinti și coborî din trăsură, pășind pe prispa acoperită a conacului, fiind întâmpinat de soția lui, Irina, o moldoveancă frumoasă din ținutul Putnei: Ce vești ne-aduci, clucere? Vești bune, jupâneasă, se veseli clucerul, prinzând-o de mijlocul din ce în ce mai îngroșat. De mîine, Ilie va fi noul sluger! Sulger?! se miră jupâneasa Irina. Ce-o mai fi și asta? Slugerul
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
În minijupă cam nurlie, Când merge fata parcă scrie, Așa încât și eu mă prind, Că merg în urma ei citind.. Soția infidelă Cu altul prinsă-n loc dosit, Devine-aproape adevăr, Că dânsa e un fruct oprit... De când o bate soțul măr. Moldoveanca în Spania toreadorilor Văzând amantu-i, neam vestit de maur, Cum poate să învingă și un taur, Soției infidele nu-i mai pasă De ce-o să zică boul de acasă... Sinceritatea femeii Nu sunt de felul meu despot Și n-o
GHEORGHE B?LICI by GHEORGHE B?LICI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83931_a_85256]
-
Câmpurile Jijiei. Sesizându-i privirea aparent interesată, țăranca tinerică îi întinse o cunună de usturoi roșu: Poftiți, domnule, luați de la mine usturoi proaspăt! Tocmai acum vin de la gară. Poate-mi faceți, dumneavoastră, pocinogul!... În cuget, Vladimir își spuse: Ia uite, moldoveanca asta din Câmpia Jijiei are un fason de adresare mult mai ales decât grădinăresele care trăiesc lângă mahalalele Ciorogârlei... Își mai aduse aminte că în Moldova, când vine vorba de primul client al zilei, care inaugurează gestul comercial al inițialei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
uite, ministerul iar se interesează dacă s-a remediat istoria cu rulmenții ăia nenorociți." "Ce să facem noi, tovarășe director-general, se auzi o voce puternică în receptorul pe care Bularca îl îndepărtă de ureche. Cum îi primim, așa îi montăm... moldovence de la țară, fete de optsprezece ani... lepădat fustele lor mari și încrețite... și... să... ele, rulmenți.." "Ai fost tu acolo?" "Bineînțeles!" "Și ce zic?" " Că de la ei pleacă buni... aparate de control mai fine, de import, dar ministerul... cică la
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
la anul!..." "Bine, Vasile, mai du-te o dată si spune-le că nu toți rulmenții scapă, așa că nu sânt de vină aparatele de control, fiindcă ori sânt bune, ori nu sânt bune. Nu ne interesează pe noi fustele încrețite ale moldovencelor, n-au ce face tractoriștii cu fetele astea când le rămân tractoarele împotmolite prin noroaie..." " Chiar acum mă duc..." "Au rebuturi mari, mi se adresă apoi Bularca și, în loc să tragă consecințele care se impun, dau drumul produsului pe piață. La
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
a.), însurați cu fete de țigan, cerând ca aceștia să fie robi ai mănăstirii. Domnul de atunci al Moldovei, Ioan Teodor Callimachi, dă carte egumenului mănăstirii Solca, să se știe după obiceiul țării că moldovenii care vor lua țigănci și moldovencele care vor merge după țigani vor fi și ei țigani (adică robi- n.a.), dar bir să nu dea (birul robilor-n.a.). Aceasta s-a întâmplat la anul 1759. footnote>. Natura conflictului dintre mănăstirea Moldovița și vămeni ține de cauze
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
anexa, a stârnit opoziția marilor puteri europene care nu doreau modificarea statutului teritorial și politic al țărilor române în favoarea exclusivă a Imperiului Țarist <footnote Mihai Iacobescu, op. cit. p. 55. footnote>. Împărăteasa Rusiei, Ecaterina a II-a, se și vedea „cheagnină moldoveancă” și a solicitat locuitorilor să presteze jurământ de credință, în care erau obligați să declare: „m-am supus de bunăvoie și nesilit de nimeni sub stăpânirea Măriei Sale Ecaterina Alexeevna”, „spre apărarea și întărirea credinței noastre creștinești” <footnote Ibidem, p. 53
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
făcându-l părtaș, printr-un minim efort imaginativ, la creionarea unor posibile tipologii sau personaje, dintr-o anume perioadă și categorie socială. Putem reconstitui secvențe de viață intimă din mediul și timpul autorului. Ușor ne vom putea imagina o boieroaică moldoveancă de la sfârșit de secol XIX, amatoare de teatru, cochetă, aspirantă la un stil de viață burgheză, mondenă, de ce nu, o posibilă Chiriță de provincie. Lucrarea face parte din grupul celor donate în 1907 Pinacotecii din Iași. Titlurile lucrării se regăsesc
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
sau prea hîtri sau prea tembeli. Și socot că și cuconițele noastre sînt cam de vină, - hi-hi hi! - le amuțește cinstea pe care le-o fac cinovnicii cei mari Înainte de alegeri. Hihi hi! Și mare păcat Îi rîvna aiasta a moldovencelor noastre pentru cinovnicii aduși de vînt. Termenul de calificare pare, poate, prea dur, dar unii descendenți din vechi familii moldovenești, ca Feodor Feodorovici Carpinschi, Își făceau un merit din lupta pentru rusificarea cît mai grabnică și mai radicală a Basarabiei
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
uriaș talmeș-balmeș. O zacuscă stricată. George Enescu alături de Mirel Rădoi. Carol 1 (scris așa...) lângă Nicolae Badea și Florentin Petre. Vlad Țepeș la greu. Ștefan cel Mare (un clujean din publicul Andreei l-a desemnat clar, stârnind admirația și aprobarea moldovencei). Mihai Viteazul. Ion Antonescu (mai puțin, că nu mai e voie...). Mircea Eliade alături de Mihai Trăistariu, Tudor Chirilă și Adrian Mutu. Brătianu (care dintre ei?) alături de Doroftei. Andreea M. alături de Regina Maria. Traian Băsescu alături de G.B., foarte prizat, așa cam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
mâine, ci a luat naștere acum câteva mii de ani, odată cu nașterea poporului și a limbii române. ( Emilia Comișel ) Peste pânza lui au unduit valuri, în culorile lui s-au plămădit coji de copaci sau ierburi vrăjite ; cu roșul aprins, moldoveanca și-a țesut dragostea 11 înfocată, în galbenul auriu a țesut bogăția lanurilor de grâu, în albastrul de cleștar a coborât limpezimea cerului, în verdele crud a simțit pulsând rodnicia șesului, iar cu regina culorilor-negru-a știut să-și însemneze trecerea
LUMINIŢA SĂNDULACHE ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA. In: ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_494]
-
bucile...“ (Emil Brumaru) De când am nimerit prima dată la Iași, bănățean blând și liniștit, m-a impresionat stilul semi-agresiv în care își impun personalitatea femeile capitalei culturale a României. Dovadă va fi fiind și faptul că soția mea e tot moldoveancă (ieșeancă și nemțeancă) și, dacă stai s-o asculți (ceea ce e foarte bine să faci!), ea a preluat inițiativa atunci când ne-am cucerit - cum, de altfel, sunt sigur că s-a și întâmplat. Din pricina asta, jocul social dintre cele două
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]