497 matches
-
-lea.); Hanul Vechi și Geamia din Măcin (sec. al XVIII lea); Mănăstirea din Măcin, cu interior din lemn; Casa memorială Panait Cerna (în comuna Cerna); Monumentul eroilor din Măcin; Casele de aici au o arhitectură specific dobrogeană, diferită de cea moldovenească cu care eram obișnuit, nu într-atât de înalte, cerdacul sprijinit pe piloni groși de lemn, iar la cele foarte vechi - așa cum văzusem la Luncavița, Garvăn și Jijila - acoperișul era din stuf. Dincolo de locuri, tradiții, obiceiuri, rămân însă oamenii, aceeași
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
unicul deputat din lume care a stat într-o închisoare din propriu stat pe perioada tocmai a două mandate ) „bandit” și „terorist”. Transnistria a fost ultima republică sovietică socialistă din lume (proclamată la 2 septembrie 1990 drept „republica sovietică socialistă moldovenească transnistreană”, ea și-a zis așa cu mult după ce URSS nu mai exista. Federația Rusă și-a făcut aici un cap de pod, cu ajutorul căruia a tins mereu să reocupe întreaga Basarabie, scop pentru care n-a precupețit nimic, nici
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
firme de serviciu cam bețive, la președinte. „Oameni suntem - spune Vasile B. -, i s-o fi făcut și lui de palincă.“ Pe la trei, centralista e apelată de Putin. „Dă-mi-l pe Vasile B. - comandă rusul într-un soi de moldovenească răstită de KGB -, că am o treabă cu omul vostru.“ Logic, adjunctul SRI-ului nici nu mai trebuie anunțat. Se înființează în cinci minute, dar Vasile B. e la bufet. „S-aștepte - zice el - ori să mă sune acasă.“ Funcționarii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
-ul sovietic prin secția să balcanică de spionaj și terorism, Zacordat, împreună cu organizațiile similare ale F.C.B., DRO și VDRO (asupra cărora vom reveni) - și se constituise, la 12 octombrie 1924, acel hibrid de stat stalinist, așa-zisa Republică Autonomă Socialistă Moldoveneasca, cu capitala la Bălti, ulterior la Tiraspol. Într-un raport strict confidențial, expediat de M.V. Frunze (comandantul Armatei Roșii și creierul militar al insurecției de la Tatar-Bunar) lui Stalin, se specifică faptul că noua republică sovietică "ar crea pretexte evidente în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
ulterior la Tiraspol. Într-un raport strict confidențial, expediat de M.V. Frunze (comandantul Armatei Roșii și creierul militar al insurecției de la Tatar-Bunar) lui Stalin, se specifică faptul că noua republică sovietică "ar crea pretexte evidente în pretentiie alipirii la Republică Moldoveneasca a Basarabiei. Din acest punct de vedere devine imperioasa necesitatea de a crea anume o republică socialistă, si nu o regiune autonomă, în componență U.R.S.S. Unirea teritoriilor de pe ambele părți ale Nistrului ar servi drept breșă strategică a U
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
putea folosi apoi drept cap de pod în scopuri militare și politice." La 24 noiembrie 1924, Stalin specifică următoarele în "Rezoluția către Comisariatul Afacerilor Externe și Armata Roșie": Dacă Basarabia va fi propagandistic pregătită pentru unirea cu Republică Socialistă Sovietică Moldoveneasca Autonomă și dacă se va depune efortul necesar ocuparea acestei provincii de către Armata Roșie poate fi realizată cu rapiditate." Acestea erau, așadar, cauzele mărețe ale Partidului Comunist din România și ale membrilor săi, printre care se numărau Alexandru și Eftimie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Din mulțimea poreclelor existente aș aminti câteva: a babei, alivancă, opinci, curea lată, obială, costân, biceaplumb, franțuzu’, dârlău, germanul, motănaș, fieraru, lemnaru, chișleac și multe altele. Dacă am analiza mai amănunțit originea numele de familie, am constata că pe lângă cele moldovenești sunt și de alte nații ca: Șaidel este germană; Blum, Hercovici sunt ebraice; Vasilovici, Comorovschi, Primus ar fi polonă; Sinescu, Borcoi, Stănescu sunt de origine țigani; iar cele ca Druc, Nepivoda, Durduc ar putea fi slave. Deci la Hlipiceni cu toate că
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Din mulțimea poreclelor existente aș aminti câteva: a babei, alivancă, opinci, curea lată, obială, costân, biceaplumb, franțuzu’, dârlău, germanul, motănaș, fieraru, lemnaru, chișleac și multe altele. Dacă am analiza mai amănunțit originea numele de familie, am constata că pe lângă cele moldovenești sunt și de alte nații ca: Șaidel este germană; Blum, Hercovici sunt ebraice; Vasilovici, Comorovschi, Primus ar fi polonă; Sinescu, Borcoi, Stănescu sunt de origine țigani; iar cele ca Druc, Nepivoda, Durduc ar putea fi slave. Deci la Hlipiceni cu toate că
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
veacului XIX. Ea e o cochetă bătrână și totdeodată o bună mamă, o burgheză cu dor de parvenire, dar și o inteligență deschisă pentru ideea de progres, o bonjuristă în fine. Amestecul de anteree și fracuri din aceste vodeviluri, de moldovenească grecizantă și jargon francoromîn, de tabieturi patriarhale și de inovații de lux occidental, dă un tablou inedit, încîntător pentru ochiul de azi. Veselia nebună a cupletelor, învîrtirea în danț a personagiilor, bufoneria enormă, dar nu trivială, dau naștere unei plăcute
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
România literară, iar această revistă, la care colaborau scriitorii români de pretutindene, avea o mare răspândire și un mare răsunet. În Săptămâna (Amintiri de la "Junimea") dl Panu, care e dintr-o generație mai tânără, vorbește adesea de revistele mai vechi moldovenești. 1 Cugetări, "Revista romînă" ă1863î, p. 357. 2 Scrisori, p. 34. ăCătre I. Negruzzi, aprilie 1868.î Că tendința și spiritul Convorbirilor nu au fost o noutate, o mărturisește dealtmintrelea și dl Maiorescu, când zice, cum am văzut, că direcția
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
întoarcem la literatura propriu-zisă. Deosebirea de conținut dintre cele două literaturi, cea moldovenească (și ardeleană) și cea muntenească, este și una de valoare? Desigur. Am arătat în articolul trecut că poezia muntenească e mai influențată de literaturile străine decât cea moldovenească. E aproape însă de mintea oricui că un lucru imitat e o imitație și că în artă imitația e tot o imitație. Și dacă s-ar pune scriitorii români pe două coloane - într-o coloană după talent și în alta
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
căuta explicația deosebirii; a constata, în genere, orice deosebiri, în orice privință, între două regiuni ale aceleiași țări - nu poate însemna regionalism. În volumul nostru Spiritul critic în cultura românească am relevat deosebiri mai adânci între cultura muntenească și cea moldovenească, și nimenea nu m-a mai găsit "regionalist". E drept, pe atunci cuvântul nu era la modă. Mare lucru e moda în lumea aceasta! Iar când Russo spunea că "Moldova e țară rece..." și că "Lau-da Moldovei..."; când Alecsandri spunea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în definitiv și el un om din popor. Am subliniat mai sus cuvântul "mai ales", pentru că acestei apropieri mai mari între scriitorii ardeleni și munteni îi corespunde și o mai mare asemănare între literatura ardeleană și cea muntenească decât cea moldovenească. În adevăr, literatura ardeleană, ca și cea muntenească, e mai "patruzecioptistă" decât cea moldovenească. Dar, în această epocă, Ardealul nu produce nimic viabil, decât doar Răsunetul (Deșteaptă-te, romîne!) al lui Andrei Mureșanu. Restul - maculatură, dar aceasta nu are a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ales", pentru că acestei apropieri mai mari între scriitorii ardeleni și munteni îi corespunde și o mai mare asemănare între literatura ardeleană și cea muntenească decât cea moldovenească. În adevăr, literatura ardeleană, ca și cea muntenească, e mai "patruzecioptistă" decât cea moldovenească. Dar, în această epocă, Ardealul nu produce nimic viabil, decât doar Răsunetul (Deșteaptă-te, romîne!) al lui Andrei Mureșanu. Restul - maculatură, dar aceasta nu are a face, căci oricât de slabă ar fi producția literară, ea tot oglindește o epocă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
adevărată luptă să le impui să-și respecte clauzele contractuale. I-am scris d-lui Frițescu și l-am rugat să intervină pe lângă cumnatul său, d. prof. Jitaru, poate putem plasa pe Dragoslav la editura „Junimea” ce e cu adevărat moldovenească și aștept răspunsul D-sale. Aș putea să-i scriu și eu, dacă este nevoie, căci mi-a fost elev și la Întrevedere din 1970 mi-a arătat multă simpatie (De altfel există contract semnat de Stino și de mine
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de bour ca însemn al noului voievodat) trimite la un pattern cinegetic ancestral, neignorat, ulterior, de marii cronicari. Ediții: Povestire pe scurt despre domnii Moldovei, de când s-a început Țara Moldovei, în anul 6867 (1359), în Ioan Bogdan, Vechile cronice moldovenești până la Ureche, București, 1891; ed. în Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI, publicate de Ion Bogdan, îngr. P. P. Panaitescu, București, 1959, 152-161. Repere bibliografice: Bogdan, Scrieri, 316-320, 346-372; Iorga, Ist. lit., I, 160-161; Minea, Letopisețele, passim; Cartojan, Ist. lit., I
CRONICA MOLDO-RUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286527_a_287856]
-
cine a fost primul lor domn sau voievod, de la anul întâi de la facerea lumii 6860, iar de la nașterea Domnului 1352, publ. și tr. B. P. Hasdeu, în „Arhiva istorică a României”, t. III, 1867; ed. în Ioan Bogdan, Vechile cronice moldovenești până la Ureche, București, 1891; ed. în Ioan Bogdan, Cronice inedite atingătoare de istoria românilor, București, 1895, 103-137; ed. în Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI, publicate de Ion Bogdan, îngr. P. P. Panaitescu, București, 1959, 164-187. Repere bibliografice: Bogdan, Scrieri, 302-315
CRONICA MOLDO-POLONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286526_a_287855]
-
dascălul principal de la biserica sfinții Voievozi, școală în curtea casei acestuia. Mai târziu, la 24 mai 1803, tot prin hrisov domnesc, Alexandru Moruzzi Vodă hotărăște ca la Bârlad să ia ființă o școală „atât pentru limba elenească, cât și pentru moldovenească", asemenea școli urmând a se întemeia, în același timp, și la Focșani și Galați. Această școală, pentru care Alexandru Moruzzi stabilește la 28 mai 1803 și epitropii, îndatoririle dascălilor și plata acestora, era menită să răspândească învățământul în limba greacă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aspru, situat cu onestitate pe teritoriul argumentelor estetice. Are dreptate Serafim Saka, citat de Grigore Chiper, să afirme că ,literatura moldovenească" e distinctă de literatura română: ,Vrem noi ori nu vrem, dar există un fel de literatură căreia îi spunem moldovenească. Pentru că e foarte neromânească" (p. 78). Ceea ce nu ne scutește pe noi, ,români sau neromâni, dar pământeni" (vorba poetului), de a o studia și a o înțelege ca fenomen sociologic, politic și estetic. E fatalitatea istoriei ca Basarabia să fie
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]
-
mi-au adus-o este extraordinară. Poate că eu insumi nu realizez încă magnitudinea și profunzimea unei asemenea experiențe. Mă tulbură, mă înfurie, mă îngretoșează superioritatea cu care mulți români din România dar și de aiurea se uită la umanitatea moldoveneasca. Cînd o bucățică de umanitate se uită disprețuitor la alta bucățică de umanitate, ceva e putred. Da, situația în Moldova este teribil de grea. Da, în Moldova îți vine să-ți iei cîmpii de o sută de ori pe zi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17652_a_18977]
-
Albă - Lotru - bănățeana - de Sălaj Corn - Rupea - Drăgășani Covrigi - de Brașov - de Buzău - dobrogeni - ardelenești Colac - moldovenesc - argeșean - ardelenesc Cozonac - ardelenesc de Oas - secuiesc Kurtos Kalacs - dobrogean Plăcintă - cu varză de Albă - cu varză de Bihor - cu cartofi de Albă - moldoveneasca - dobrogeana D. Sucuri și băuturi răcoritoare - suc concentrat de mere de Cărei - suc concentrat de mere de Raureni - suc de mere Schamagochs de Ciumesti - băutură răcoritoare de Livadă - băutură răcoritoare Soroli de Brăila - băutură răcoritoare de Buzias E. Ape minerale
ORDIN nr. 339 din 19 mai 2003 privind aprobarea Listei cuprinzând indicaţiile geografice protejate şi recunoscute în România pentru produse alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149846_a_151175]
-
Baisoara │ 67. Manastireni 8. Beliș │ 68. Margau 9. Bobilna │ 69. Marisel 10. Bogată │ 70. Mică 11. Boian │ 71. Micești 12. Boju │ 72. Mihai Viteazu 13. Bontida │ 73. Mihaiesti 14. Borsa │ 74. Mintiu Gherlii 15. Buru │ 75. Mociu 16. Buza │ 76. Moldovenești 17. Caianu │ 77. Morlaca 18. Calata │ 78. Muntele 19. Călărași │ 79. Negreni 20. Calatele │ 80. Nima 21. Camarasu │ 83. Panticeu 22. Căpuș │ 82. Petresti 23. Caseiu │ 83. Plaesti 24. Cătina │ 84. Ploscos 25. Ceanu Mare │ 85. Podeni 26. Chinteni │ 86
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
Maturitatea �� (radierii) de consum (luna) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Aromate 1051 1982 1998 X-I Aurii 1051 1982 1998 X-XII Bereczki 1051 1999 X-XI Champion 1051 1999 X-XII De Constantinopol 1051 1999 IX-XI De Huși 1051 1999 X-II De Portugalia 1051 1999 X-XII (I) Moldovenești 1051 1982 1998 X-XI ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── MĂR - Malus domestică Borkh. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregistrării reînscrierii Maturitatea (radierii) de consum (luna) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Ancuța 1042 1979 2000 XI-IV Ardelean 1042 1980 2001 IX-XI Aromat de vară 1042 1966 1999 VII Aură 1040
ANEXĂ din 1 iulie 2003 al soiurilor de plante de cultura din România pentru anul 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
Cheltuieli curente și de capital 200 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Viișoara Cheltuieli curente și de capital 200 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Măguri-Răcătău Cheltuieli curente și de capital 200 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Mintiu Gherlii Cheltuieli curente și de capital 200 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Panticeu Cheltuieli curente și de capital 200 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────���───── Comuna Moldovenești Extindere și etajare clădire primărie 60 Pietruire drum comunal 100 ────────────────────────────────────────────────────────────��───────────────── Municipiul Episcopia unitariană Cluj - reparații Cluj-Napoca la cantina școlii 300 ─────────────────────────────────────────────────────── Episcopia Reformată Cluj - Parohia Baciu - reparații biserică 25 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Reparații cămin cultural sat Inucu 50 ─────────────────────────────────────────────────────── Comuna Aghireșu Reparații cămin cultural sat
HOTĂRÂRE nr. 1.462 din 6 decembrie 2007 privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2007, pentru asigurarea unor cheltuieli curente ��i de capital ale autorităţilor administraţiei publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193530_a_194859]
-
și Strâmba 4. Ciurila - cu 6 sate componente: Ciurila, Filea de Sus, Pruniș, Pădureni, Sălicea și Săliște 5. Feleacu - cu 3 sate componente: Feleacu, Casele Micești și Sărădiș 6. Gilău - cu 2 sate componente: Someșu Cald și Someșu Rece 7. Moldovenești - cu 2 sate componente: Pietroasa și Podeni 8. Sâncraiu - cu 2 sate componente: Alunișu și Horlacea 9. Tureni - cu 1 sat component: Micești JUDEȚUL COVASNA Orașe integral în zona montană - 2 1. Covasna 2. Întorsura Buzăului Orașe parțial în zona
ORDIN nr. 1.019 din 21 noiembrie 2005 privind înlocuirea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului de stat, ministrul administraţiei şi internelor, nr. 328/321/2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172665_a_173994]