263 matches
-
secții sau chiar mai sus... Acum, când au mai rămas doar câteva zile până la trecerea ultimului hop, înainte de licență, Horia a ajuns la capătul puterilor. Oboseala acumulată de-a lungul unei sesiuni încărcată de examene și de căldura care îl moleșește îi reduc, vizibil, randamentul învățării, trăind drama maratonistului pe care îl lasă puterile pe ultima sută de metri. Citește și-și dă seama că reține din ce în ce mai puțin materia multă și aridă pe care o are de parcurs. Este nevoit să
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
se lovi, a se lumina, a se luxa, a se magnetiza, a se majora, a se materializa, a se maturiza, a se măcina, a se mări, a se metamorfoza, a se micșora, a se modela, a se modifica, a se moleși, a se molipsi, a se monotoniza, a se mototoli, a se mumifica, a se mura, a se murdări, a se netezi, a se neutraliza, a se obscuriza, a se obtura, a se ofili, a se omogeniza, a se ondula, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Țesătura se modelează după mâinile utilizatorului tranz.: Ion modelează forme de lut part. modelat, -ă nom. modelarea, modelatul A SE MODIFICA Amintirile noastre se modifică odată cu noi tranz.: Ion își modifică pantalonii part. modificat, -ă nom. modificarea, modificatul A SE MOLEȘI Ion se moleșește de la căldură tranz.: Căldura îl moleșește pe Ion part. moleșit, -ă nom. moleșirea A SE MOLIPSI Ion s-a molipsit de râs tranz.: Râsul molipsește România part. molipsit, -ă nom. molipsirea, molipsitul A SE MONOTONIZA Relația lui
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
după mâinile utilizatorului tranz.: Ion modelează forme de lut part. modelat, -ă nom. modelarea, modelatul A SE MODIFICA Amintirile noastre se modifică odată cu noi tranz.: Ion își modifică pantalonii part. modificat, -ă nom. modificarea, modificatul A SE MOLEȘI Ion se moleșește de la căldură tranz.: Căldura îl moleșește pe Ion part. moleșit, -ă nom. moleșirea A SE MOLIPSI Ion s-a molipsit de râs tranz.: Râsul molipsește România part. molipsit, -ă nom. molipsirea, molipsitul A SE MONOTONIZA Relația lui Ion cu Ioana
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
forme de lut part. modelat, -ă nom. modelarea, modelatul A SE MODIFICA Amintirile noastre se modifică odată cu noi tranz.: Ion își modifică pantalonii part. modificat, -ă nom. modificarea, modificatul A SE MOLEȘI Ion se moleșește de la căldură tranz.: Căldura îl moleșește pe Ion part. moleșit, -ă nom. moleșirea A SE MOLIPSI Ion s-a molipsit de râs tranz.: Râsul molipsește România part. molipsit, -ă nom. molipsirea, molipsitul A SE MONOTONIZA Relația lui Ion cu Ioana s-a monotonizat tranz.: Versurile cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nu ne-a făcut nici un favor, de partea cealaltă erau tot români ai lui Druță, scriitor ilustru, vecin cu Ionel Pillat din Miorcani. Mama fetei, cînd era domnișoară, a servit într-o zi cîteva pahare de vișinată și s-a moleșit de tot cînd Eugen, un zdrahon de golan, a strîns-o în brațe ca într-o menghină și a făcut ce a vrut cu ea. După ciudată întîmplare, rămasă singură și amețită, Ileana l-a văzut pe Vasile Ciupercă holbîndu-se la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
face parte din tehnica seducției. S-ar putea ca lucrurile să stea așa, dar este mai greu de acceptat că la mijloc nu-i și o mare măgărie. Rodica, fata lui Mitroi trecuse de puțin de șaisprezece anișori. Primăvara o moleșise nu se știe cum. Simțea în tot corpul ei un fel de slăbiciune, un fel de lipsă de poftă de a face ceva. Privea prin geamul deschis curtea și observa atentă cum primăvara parcă sunase deșteptarea. La început observațiile sale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
rezerva Băncii Naționale din Italia. Oamenii s-au întrecut să găurească pereții din galeriile tunelelor, dar comoara stă bine merçi și azi acolo. Poveștile lor, ale celor care muncesc Valea Tibrului ziua, iar noaptea se retrag în fortărețe semețe, te moleșesc de o plăcere senzuală care te scufundă între vis și realitate. Poți crede în acele momente orice și cred că apariția unei corăbii romane, cu căngile pregătite pentru acroșaj, te-ar mira mai puțin decît creșterea leului față de dolar. Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
căuta ea să mă îmbuneze. Este foarte bună când e făcută cum trebuie și dozată. Nu ți-a plăcut? Cum nu, prin căldură în sus și-n jos. Un mers în aer liber, curat, priveliște frumoasă. Dar nu te-a moleșit. Înseamnă că ești rezistentă. Nu te bucuri? Să-ți pară bine că ești în forță. Am început căutarea în cealată parte a stațiunii, nu atît de insistent că se cam plictisise și Janeta care i-a dat din nou telefon
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
pașnică a orașului. Sunt obligați să rămână în afara zidurilor și trăiesc pe pământul lor ca niște sclavi. Tocmai din cauza acestor lucruri inadmisibile, pământul ar trebui semănat, precum în mit, cu dinți de balaur; astfel natura sfârșește prin a se umaniza, moleșindu-se. Piatra ajunge să simtă de parcă ar fi un get; copacul devine un războinic în luptă acerbă împotriva invadatorului și murmurul apei îl îneacă pe străin. În fiecare seară contemplu marea în timpul amurgului, când crusta ei solzoasă se aurește ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și Germania, cuprinși cu cele mai grele catedre, dau la lume lucruri clasice nemuritoare. întru adevăr să pare cum că greutățile unei deregătorii dau putere duhului omenesc și negreșit cum că odihna prea multă și comoditatea nu este bună; ea moleșește, lîngezește puterile minții ca și apa stătătoare. Sărăcia o ar pricinui cineva de cea mai mare pedecă a sporirei noastre. Este așa; dar oare unde se află omul acela care, după ce cheltuiește sume pentru trupul său, să nu-și ție
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
din construcții mi-au acompaniat, vesel, diminețile din ultimii șapte-opt ani. Interesant este că metabolismul uvrierului român e foarte gingaș, el debutând cu o criză de epilepsie în care simulează agitația de la prima oră, pentru ca apoi, îmblânzit, să se retragă moleșit la umbră cu biberonul cu bere la îndemână, până la ora 14.30, când e lovit de o altă frenezie zgomotoasă până pe la 16.30 când, sindicalist erect, descoperă că nesupunurea civică în fața "lu dom injiner" sau, după caz, a "șăfului
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
spre vest a turcilor oguzi, nimeni și nimic nu le-ar fi acordat vreo șansă a devenirii pe culoarul istoric pe care se lansaseră. Căpetenia lor, Selgiuc, de la care își vor lua numele - turci selgiucizi - le arată calea spre Iranul moleșit de fatalismul musulman pe care-l cuceresc la 1043 și apoi Irakul și Caucazul la 1055 și, respectiv, 1064. Chiar după victoriile asupra bizantinilor și după perioada Sultanatului Rum (1077-1299), după Othman (1299-1326) și Orchan (1326-1359), când turcii care-și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pe uliță) (d) "După zilele acestea, lipsite de scânteiere, Soarele răsări într-o dimineață înfocat, vărsând parcă flăcări, încălzind totul în câteva clipe. Raza o fripse. În după-amiaza zilei acesteia, o păsărică cu pene verzi și galbene, un scatiu, veni, moleșit de căldură, de se furișă sub dânsa, la umbră, la adăpost. [...] Și în fiecare zi pasărea venea să se ascundă de căldura cotropitoare, în fiecare zi frunza o ferea și cântecul se împrăștia vesel." (Emil Gârleanu, Frunza) (e) "Craiul, primind
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Diego să ceară fiului său, Rodrigo, răzbunarea, deși dușmanul este tatăl iubitei sale. Dacă gestul pune în mișcare doar membrele (brațele și picioarele), unele atitudini expresive implică întregul corp. Personajele lui Samuel Beckett, din En attendant Godot, se ghemuiesc, se moleșesc, iau poziții care indică haosul lor moral, abandonul. Domnul Jourdain al lui Molière devine ridicol vrând să-i facă „frumoasei sale marchize” o reverență pentru care trupul său greoi, masiv, are nevoie de aproape întreg spațiul scenei. Expresia feței („les
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
și din Macbeth : Light thickens, and the crow Makes wing to the rooky wood : Good things of day begin to droop and drowse. * *Lumina s-a-ngroșat și corbul/ Se-ndeamnă către codrul plin de ciori:/ Iar lucrurile bune ale zilei se moleșesc și-adorm. 269 În exemplul din urmă Shakespeare ne prezintă "un cadru metaforic al crimei" exprimat printr-o metaforă expansivă oare pune alături noaptea și răul demonic, lumina și bunătatea, dar nu într-un mod simplu, alegoric, ci prin mijlocirea
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
printr-o metaforă expansivă oare pune alături noaptea și răul demonic, lumina și bunătatea, dar nu într-un mod simplu, alegoric, ci prin mijlocirea particularului sugestiv și al concretului senzorial : light thickens (lumina se îngroașă) ; lucrurile droop and drowse (se moleșesc și-adorm). Elementul poetic vag și elementul poetic concret se krtünesc în versul Good things of day begin to droop and drowse (Iar lucrurile bune ale zilei se moleșesc și-adorm). Treptat, pe măsură ce examinăm versul, ne dăm seama că subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
senzorial : light thickens (lumina se îngroașă) ; lucrurile droop and drowse (se moleșesc și-adorm). Elementul poetic vag și elementul poetic concret se krtünesc în versul Good things of day begin to droop and drowse (Iar lucrurile bune ale zilei se moleșesc și-adorm). Treptat, pe măsură ce examinăm versul, ne dăm seama că subiectul și predicatul acționează unul asupra celuilalt ; dacă începem cu verbul, ne întrebăm ce lucruri - păsări, animale, oameni, flori - se .moleșesc sau adorm ; apoi, sesizând caracterul abstract al subiectului, ne
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
droop and drowse (Iar lucrurile bune ale zilei se moleșesc și-adorm). Treptat, pe măsură ce examinăm versul, ne dăm seama că subiectul și predicatul acționează unul asupra celuilalt ; dacă începem cu verbul, ne întrebăm ce lucruri - păsări, animale, oameni, flori - se .moleșesc sau adorm ; apoi, sesizând caracterul abstract al subiectului, ne gândim că verbele ar putea avea înțeles metaforic, de "a înceta să vegheze", de "a da înapoi, cu teamă, în fața puterii răului". *39 Anumiți retori, printre care Quintilian, acordă o atenție
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
este de asemenea o condamnare. Căci flirtul, la fel ca onanismul, provoacă o plăcere gratuită și sterilă. Cultivat pentru el însuși, reluat fără încetare, acest joc, scrie doctorul Forel, nu produce decât "o excitație artificială" a simțurilor, care creează haos, moleșește, slăbește. El constituie un simptom al degenerescenței, dă naștere unei societăți "de neputincioși, de dereglați și de corupți de toate soiurile", unor "creaturi de ambele sexe incapabile de o acțiune viguroasă și utilă". După părerea altor moraliști, atunci când nu slăbește
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cutremurare" pe care o încearcă Julien rămâne sterilă. Iar tânărul, asemenea celorlalți seducători din roman, se ofilește încetul cu încetul... După cum subliniază Marcel Prévost, toți aceștia au "spiritul putred, simțurile surescitate". Sunt "toropiți, sleiți de acest Paris cumplit, care denaturează, moleșește, paralizează [...], epave șovăitoare, care nu-și mai cunosc nici propria dorință". Flirtul le-a devastat trupul și simțirea. Încetul cu încetul, își pierd capacitatea de a iubi și de a acționa. Cu fiecare flirt, devin tot mai "derutați, confuzi, deteriorați
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mielușeii după ce-au păscut de-ajuns, s-au strâns unul lângă altul și se încălzeau la razele binefăcătoare ale atotputernicului zilei. Văzând că nu fug nicăieri și că nu trebuie păziți, m-am așezat pe iarba moale și deasă, moleșită de căldură. După o vreme pesemne c-am adormit. Două prietene, Maria lui Iliuță și Valeria Veronei au venit la mama să mă ceară, să vin cu ele la scăldat. Mama luată cu treburi, a uitat de mine. Și-a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
apelează” la „Reshu”-sake rece. Acest tip de sake este foarte proaspăt, având un procent de 14 grade-alcool. Sake care se fierbe este mai vechi, iar prin fierbere se pasteurizează . Vara, japonezii au o lună de vacanță. Uneori, căldurile îi moleșesc și pe ei, dar au găsit remediu și pentru aceasta.... Ca să prindă puteri, fac întâlniri prietenești, glumesc și beau „Shoki-barai”.Sunt preferate aceste întâlniri, deoarece, dacă ai deschis sticla de sake, trebuie băută. Bucătăria japoneză este adaptată verilor călduroase, punându
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
adevărate vedete. Din când în când, câte unul se ridică și pornește cântecul, gesticulând, și este susținut imediat și de ceilalți, cu voci tunătoare. Se observă clar că există „soliști” la mai toate mesele. Ei sunt acei care ațâță simțurile moleșite de căldură și alcool ale camarazilor lor. Bănuiesc că aceeași regulă funcționează, pe durata meciului, și în tribune. Merg prin piață să contemplu cât mai multe „exemplare” din acestea pitorești. Sunt tineri și adulți între 20 și 40 de ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și precis, al unei ca riere sau meșteșug, splendidele inutilități și eleganțele de prisos ale vieții, așa-numitele „arte liberale“, caznele fără profit ale spiritului omenesc, Încântările verbului și prozei, ale muzicii și plasticii. Lucruri care, spune Platon, corup și moleșesc carac terul, deschizând calea tutu ror poftelor și voluptăților. Pentru asta pornisem de la tata de acasă cu o singură zestre În traista sufletului meu: zelul naiv și entuziasmul in tempestiv al părintelui meu, socialist militant și ateu, abonat la Lumea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]