653 matches
-
mi-a spus Rosina despre ce se întâmplase în trecut. Restul acelei zile (înainte de o nouă întâmplare care s-a petrecut seara) a trecut asemenea visului unui om măcinat de febră. Vremea, intuindu-mi starea de spirit, sau poate chiar molipsindu-se de ea, a devenit mai dogoritoare, apăsată de acea căldură compactă, neînfiorată de vreo suflare, care prevestește furtuna. Lumina se întunecase deși soarele pârjolea dintr-un cer fără nor. Mă simțeam slăbit, străbătut de frisoane de parcă aș fi clocit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
descriu simptomele, dar am hotărât să n-o fac, întrucât simptomele i-ar fi părut neinteresante. Chiar și în cazuri mai grave era greu să captezi interesul medului meu londonez. M-am consolat singur, spunându-mi că, fără îndoială, mă molipsisem de gripa, sau ce-i mai fi fost, care-l doborâse pe James după salvarea mea din calvarul marin și că, în orice caz, boala lui nu durase prea mult. A mea însă, a ținut, cred, ceva mai mult. Oricum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și de a fascina sunt doar câteva nuanțe desprinse din tabloul magnific al individualității sale. Să-l fi ascultat ore în șir, la prelegerile sau conferințele sale ...și niciodată n-ai fi simțit că a fost prea mult. Te putea molipsi ușor de bucuria de a explora cu mintea, de a interpreta, de a surprinde corelații pe care singur nu le-ai fi putut surprinde, te molipsea de bucuria de dărui cunoaștere, de a clădi cunoaștere, de a modela atitudini, de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
sale ...și niciodată n-ai fi simțit că a fost prea mult. Te putea molipsi ușor de bucuria de a explora cu mintea, de a interpreta, de a surprinde corelații pe care singur nu le-ai fi putut surprinde, te molipsea de bucuria de dărui cunoaștere, de a clădi cunoaștere, de a modela atitudini, de a crea sentimente, de a transforma, de a evolua... Trebuie să recunoaștem că am încercat să preluăm din stilul didactic al domniei sale, care nu doar la
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
nu-s decât mânzări și berbeci cei cu care vrei să te măsori”, se așază cu adevărat sub semnul donquijotismului, cu precizarea că aici închipuirea are un accent real asupra vieții, iar Sancho Panza (personajul echivalent e Iuliu Manoilă) se molipsește ireversibil de maladia Cavalerului Tristei Figuri (protagonistul anonim al romanului, numit Studentul). Spre deosebire de faimosul său înaintaș, Studentul controlează metodic tensiunea între imaginar și real, derutându-și progresiv companionul. Nu altfel se desfășoară jocul savant - cu mutări abil calculate - în care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
în timp ce sute, și chiar mii de preoți veneau să-mi vorbească numai despre transferări, salarii și alte meschinării lumești, îi pot număra pe degete pe acei ce mi-au vorbit despre problemele spirituale ale bisericii românești. Chiar preoții legionari se molipsiseră în bună măsură de aceste păcate - și nu odată a trebuit să aplanez neînțelegerile lor cu Gh. Racoveanu , numit de mine împotriva voinței lui (l-a adus cu sila Nicu Albescu, prietenul lui, să depună jurământul), fără altă vină decât
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
seama ce fusese În capul meu curmându-i bucuria de a mă revedea În felul ăla prostesc, dacă am vrut să-l Încerc sau pur și simplu nu mai aveam chef de el. Ba tocmai că Începusem parcă să mă molipsesc de Încrederea lui copilărească În promisiunile unui viitor pe care nu mă-nduram să-l văd al lui. L-aș fi vrut mai Înrăit cumva, iar ce-mi spunea Îl arăta cu totul altfel. — Pot să te-mprumut, Relule, dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
program ca motanului ăsta? N-are altă treabă decât să mănânce și să fută, asta ar fi fost soarta lui dacă ar fi rămas titular În bătătura Motănicăi, ar fi dus-o așa până la adânci bătrânețuri. Motănica abia de se molipsi de râsul nostru, n-o Încânta o asemenea perspectivă, știam bine că se văzuse scăpată de neamul lor de țigani. Nu m-am putut abține apoi să n-o Întreb cât au costat-o operațiile pisicilor. Păi doar o mie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
multe cuvinte. Are o oarecare cultur) (sau n-a sc)pat de aceast) aparent)) și totodat) e un analist serios al istoriei și al politicii. Este posibil ca acum, când a ajuns un mare grangur la Washington, s) se fi molipsit de disprețul manifestat de colegii lui fâț) de un simplu profesor. Se spune c) ar fi duplicitar, distant, cinic - și poate chiar este un cinic cu sânge rece și viclean. Pentru a rezista În Washingtonul nixonian, ar trebui s) fii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
un actor-retor, consumând de fapt patosul oratoric, refulat, al autorului. Regizor și actor totodată, el se zbuciumă necontenit sub toate măștile, creează și distruge, apără și acuză, plânge și râde pentru a-și regăsi liniștea" (p. 300). Singurătatea... "Râsul lui molipsește auditoriul și cititorii, protagonistul adevărat al operei fiind marele povestitor, cu mimica și cu gesturile lui verbale irepetabile" (p. 48). G. Călinescu... "Se configurează, treptat, un Călinescu personaj și regizor spiritual al propriei opere" (p. 28); În subtext, Călinescu e
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
la Agathon, Socrate ședea retras în poarta unei case vecine. „Obiceiul lui”, spune Aristodem. Pe la mijlocul mesei apare și Socrate. Agathon, care se așezase în capul mesei (era gazdă), îl strigă și-i spune să se așeze lângă el, „poate mă molipsesc cu ceva de la un înțelept”. Socrate ocupă loc și spune: „ce bine ar fi, Agathon, dacă înțelepciunea ar avea darul să curgă ori de câte ori ne atingem unii de alții”. Și după ce Socrate își declină puțina înțelepciune („slabă și șovăitoare ca un
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
specială a vieții din timpul regimului comunist, umorul. În ciuda dogmatismului și a cenzurii, ironia nu a lipsit niciodată aici, având funcții politice și sociale mai complexe decât în Occident, tocmai din cauza interdicțiilor oficiale 119. Se pare că povestitorii s-au molipsit de la cei incriminați, perpetuând, chiar și prin negație, morga propagandei comuniste. Doar manualul albanez amintea, în treacăt, că începutul revoltei finale împotriva regimului a dus și la proliferarea glumelor pe seama guvernanților. Dar a fost mai mult decât atât, căci ironia
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Cio", sosia lui) îl umple de o "teroare" cu greu refulată. Ca întotdeauna conștiința repetiției se însoțește - cum am mai spus - de o umoare particulară. Genericul ei ar putea să fie melancolia. Fața cratilistă a existentului și a creatului îl molipsește pe Antipa de neliniște (o neliniște mascată câteodată de maliție, de ironie, de umorul negru). Între lumea care se iscă din golul amețitor al oglinzii și cea claustrată între fortificațiile domestice ale gravurii lui Janssens, Antipa caută o soluție de
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Din acest motiv, el Încearcă să ne spună cînd ceva nu merge bine, În ceea ce privește fie modul nostru de a gîndi, fie viața noastră, În general. Mesajele sale iau forma simptomelor, a bolilor sau maladiilor, deci, atunci cînd răcim sau ne molipsim de gripă, avem o durere de cap ori de dinți sau ne Îmbolnăvim și mai grav, corpul nostru Încearcă să ne spună ceva, să ne facă să-i Înțelegem semnalul și să luăm niște măsuri În acest sens. Dar dificultatea
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
țara mamă, timp în care își exprimau bucuria pentru revenirea Transilvaniei lângă patrie și (surprinzător de mulți) manifestau admirația față de creatorii literaturii contemporane transilvane 122. În schimb, cei din Transilvania îi descriau pe cei din Ungaria drept indivizi inafatuați, inabordabili, molipsiți de boala ierarhiei rangului social. Comitatul "Trei Scaune", în ianuarie 1944, a dat publicității o hotărâre oficială împotriva acestei maladii a titlurilor, conform căreia fiecare funcționar poate aștepta doar apelativul care se cuvine postului pe care îl ocupă și (în
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
ușor, / și-o gravă bucurie mă pătrunde” (Adolescent). De ce ți-ai ales locul nevegherii, locul dăinuirii veșnice tocmai aici și nu altundeva?! O spui chiar tu: „Cimitirul la noi e un pogon comun înconjurat cu gard de piatră, să nu molipsească pământul rămas viu în libertate...” (Ca un paradis) și, poate, alegerea să fi fost cea mai bună! Aici, în dangăn de clopot, aici, în miruire și atămâiere, va fi să fie, veșnic, binecuvântare. și, distingându-ți vocea, în șoptire psaltică
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
nu poate decît să accepte situația ca pe un fapt împlinit.7 Instalarea regatelor barbare Ultimele decenii ale secolului al V-lea și începutul secolului următor asistă la constituirea, pe ruinele Imperiului Roman de Apus, a regatelor barbare, care se molipsesc încetul cu încetul de civilizația învinșilor: cele două mai importante sînt regatul ostrogot al lui Teodoric și regatul franc al lui Clovis. Și unul și celălat, însă, vor cunoaște o existență efemeră. Mult timp vasali ai hunilor, ostrogoții, am arătat
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
vine toamna, vine iarna. Acum bucuria e mai de scurtă durată, dar ce să faci, la... 50 de ani, câți am, am suportat toate aceste treceri. E bine că ați înjumătățit veacul și că sunteți tânăr în spirit, poate ne molipsiți și pe noi. Care dintre anotimpuri v-a plăcut în mod special? Primăvara, pentru că atunci încolțesc toate speranțele. Ai apoi la dispoziție un timp mai îndelungat, vara întreagă și o parte din toamnă. Toamna, pe sfârșit, te apucă așa o
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
șezătorile cu iz literar, pe care le aveam de regulă în familie cu soția și cu cei doi copii, citeam producțiile de amator de prin anii 1975. Emoțiile mele erau atît de puternice încît erau vizibile și auditoriului. Auditoriul se molipsea de aceste trăiri ale mele, uneori era furios și chiar plîngea, obligîndu-mă să schimb finalul. Nu de puține ori chiar am făcut această modificare în poveștile care nu aveau o tentă autobiografică. Relatările din acest volum, în marea lor majoritate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
că vom fi În rezidență, În așteptarea spațiului de la Mobilier National, care nu era Încă amenajat pentru a putea servi ca bază de lucru echipei Brook. Urcând scările aglomerate de studenți explodând de entuziasmul tipic Începutului de an școlar, parcă molipsit de frenezia lor, Îmi imaginam, ca să mă liniștesc, cum va fi când voi deschide ușa și voi intra În spațiul Centrului Internațional de Cercetări Teatrale, un termen care Îmi suna Încă vag și abstract. Brook nu dezvăluise prea multe. Îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
spectacol. Dar Într-o operă de Ceaikovski?! Un compozitor mai liric, mai nostalgic era greu de găsit. Când Îi Întâlneam pe stradă sau la pub, toți acești coriști păreau oameni de treabă și cu totul normali, dar ca grup, și molipsiți de artificialitatea operei, se dovedeau epuizanți. Bancurile lor neîncetate Îmi tăiau concentrarea. Eu Încercam să-i aduc În atmosfera duioasă și sensibilă a lanurilor de grâu și a câmpiei slave nesfârșite, pe care o sugerau decorul și muzica, ei se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
este sănătoasă, se poate vorbi în două feluri despre păcatul sau greșeala altuia. Primul fel este atunci când greșeala este publică, cum este de pildă păcatul public al unei prostituate, sau o sentință dată la judecată, sau o rătăcire publică ce molipsește sufletele pe care le atinge. Al doilea, când păcatul ascuns este dezvăluit unei persoane, ca să-l ajute pe cel care este în păcat să se ridice, numai să aibă șîn privința persoanei respectiveț presupuneri sau semne probabile că-l va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și, acum - sunt sigur - Chaytanya muncește pe ele. Vibrațiile divine să-i însoțească în tot locul și să-i binecuvânteze cu har! Iar eu închei aici povestea mea comercială, din care însă am vrut să transpară parfumul Indiei, să vă molipsesc și pe voi de dorința de a-l simți de aproape. Din acest motiv v-am informat și despre prețuri: poate voi veți obține unele mai bune! Cu inima plină de iubire, vă îmbrățișez pe toți, dragi sahaja yoghini de
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
unei cetăți, era moartă și îngropată. Fiece gest și fiece cuvânt sfârșeau prin a fi examinate bănuitor de ambele părți și temute. Parcă orice ins aștepta sosirea inevitabilă a unei osânde transcendente. Acest soi de maladie psihică ajunsese să mă molipsească și pe mine; și eu mă simțeam terorizat de aceeași frică, așa încât, în timp ce treceam prin unele localuri mai deocheate, mă trudeam din răsputeri să nu fiu văzut de prea mulți și să ajung cât mai repede acasă. Singura mângâiere era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
cu amăgelile lui: — Predai, romanski mic, dai la tine țuica! și i-a răspuns Turcu Ion ostășește, În felul lui Cambronne la Waterloo: — Du-te-n aia mă-tii cu țuica ta cu tot! Îngrijise apoi În spital și se molipsise de la un ofițer bol nav de tifos exantematic, de care fugeau toți sanitarii, dar s-a făcut bine ofițerul, cât și fratele lui de suferinți, Turcu Ion. Până la această Întâlnire a mea cu brancardierul Turcu Ion - punct crucial În formațiunea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]