425 matches
-
Matineu, București, 1985; Viziune cu porumbei călători, Iași, 1988; Călător în insomnii, Sibiu, 1991; Am fost de față, Turnu Severin, 1993; Capriciile Săgetătorului, Timișoara, 1997; Pe mine mă caută, pref. Irina Petraș, Cluj-Napoca, 1998; Șarpele casei, Suceava, 1998; Monede și monade, Cluj-Napoca, 2001; Hărțuire textuală sau A doua față a crinului, pref. Irina Petraș, Cluj-Napoca, 2001; Memoria lui Orfeu, Timișoara, 2002. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, Debuturi, TR, 1969, 28; D.R.Popescu, Marcel Mureșeanu, TR, 1969, 47; Mircea Braga, „Scrisori către prieteni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]
-
1; Ioan Holban, Cartea bibliotecarului, CRC, 1986, 8; Lucian Chișu, Jurnalul unei gratuități, LCF, 1986, 24; Mincu, Eseu, 83-87; Al. Călinescu, Confesiuni și viziuni, CRC, 1987, 5; Val Condurache, Poeți din două generații, CL, 1987, 3; Ioana Bot, Noime și monade, TR, 1987, 15; Nicolae Manolescu, Doi poeți și un grădinar, RL, 1987, 24; Al. Cistelecan, „Fiul omului”, F, 1987, 6; Dumitru Chioaru, Poetica monadelor, T, 1987, 6; Simion, Scriitori, IV, 519-525; Ioan Milea, Lucianograme, APF, 1990, 2; Val Condurache, „Mă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
CRC, 1987, 5; Val Condurache, Poeți din două generații, CL, 1987, 3; Ioana Bot, Noime și monade, TR, 1987, 15; Nicolae Manolescu, Doi poeți și un grădinar, RL, 1987, 24; Al. Cistelecan, „Fiul omului”, F, 1987, 6; Dumitru Chioaru, Poetica monadelor, T, 1987, 6; Simion, Scriitori, IV, 519-525; Ioan Milea, Lucianograme, APF, 1990, 2; Val Condurache, „Mă’ntrup din nou în versul desuet”, RL, 1990, 17; Lucian Alexiu, Linia maritimă Vasiliu, O, 1990, 21; Ioan Holban, Lihtisul și melanholia, CRC, 1990
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
misterului la o soteriologie. Poetul nu mai inițiază, ci speră să salveze. De fapt, el inițiază acum într-o terapeutică a miracolului. MIRCEA MARTIN SCRIERI: Comuna de aur, pref. Paul Georgescu, București, 1960; Vis planetar, București, 1964; Răsfrângeri, București, 1966; Monada, București, 1968; Odihnă în țipăt, București, 1969; Șah orb, București, 1971; Madona din dud, București, 1973; Unicorn în oglindă, București, 1975; ed. (Unicorn in the Looking Glass), tr. Stavros Deligiorgis, Iowa City (SUA), 1979; Poeme, București, 1981; Dialog la mal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
și Sfântul Duh, din Care și prin Care și întru care toate s-au făcut, cel ce este înainte de toți și peste toți și pretutindeni, Cel Unul în Treime și Treime în Unul, cugetată fără amestec și deosebită fără împărțire, Monadă mereu aceeași și Triadă atotputernică” și, de asemenea, că „Tatăl cel fără de început și fără sfârșit este cauză și rădăcină a Dumnezeirii cunoscute în Fiul și în Duhul Sfânt; nu numai Ziditor, ci și unic Tată al singurului Fiu și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
de iarba câmpu-lui, atunci nu era nedemn pentru Sine să le și creeze pe toate acestea”<footnote Ibidem, II, 24-25 PG, XXVI, col. 201 A. footnote>.3. Unitatea lui Dumnezeu este o învățătură de bază a Revelației. Dumnezeu este unul, monadă indivizibilă; nu există decâtun principiu suprem, cunoaștem un singur principiu (mivan ajrchVn oidamen)<footnote Contra arienilor, III, 15 PG, XXVI, col. 353 A. footnote>. Dar știm că Fiul este real distinct de Tatăl<footnote Ibidem, 111, 4 PG, XXVI, col
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
mecanismul intertextual (vezi infra, subcapitolul referitor la [Archaeus]). Este transmisă o idee upanisadică de cea mai înaltă valoare: egalitatea între om și Dumnezeu, ătman-Brahmăn, între individual și general, parte și întreg, mic și mare etc. (Pagini eminesciene interpretate în termenii monadei leibniziene). În spatele frazei lui Eminescu, se găsește celebra mahavakya (mare propoziție) din Chăndogya Upanisad, care, de altfel, formează și titlul unei poezii a autorului nostru: Tat twam asi (Acela tu ești) (Itu: 1995,154)18. Memoria identității (ătman-Brahmăn) nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
106 V. Psihologia Iluminismului secolul al XVIII-lea / 113 1. Asociaționismul preformist al lui Charles Bonnet / 114 2. Senzualismul mașinist al lui La Mettrie / 115 3. Condiția morală a psihicului la Jean Jacques Rousseau / 117 4. Explicarea vieții psihice prin monade Gothfried Wilhelm Leibniz / 118 5. Rescrierea domeniului subiectivității George Berkeley / 123 VI. Psihologia în atenția fiziologiei din secolul al XIX-lea / 125 1. Fiziologia nervoasă ia în considerare viața psihică / 125 2. Concepția biopsihologică a lui Georgius Prochaska / 126 3
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
psihologie, ai unor psihologi, unde sufletele lor ar putea beneficia de cuvinte rostite cu noimă, cel puțin tot atît de mult ca în perioada Renașterii și a celor care au urmat. Interesant este faptul că, expresii ca "logică inductivă", "dualism", "monadă", "asociație" ș.a. pot fi la fel de magice ca și cuvintele de vrajă ale țigăncii sau ale unui șaman. Magică poate fi deopotrivă rostirea numelui unor mari învățați, din diverse etape ale istoriei cunoașterii științifice, ca Aristotel, Francis Bacon, René Descartes, Immanuel
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
deveni și profesiune de credință. Va avea de acum drumul așternut de fundamentele unei logici inductive (F. Bacon), de disponibilitatea de a se putea îndoi dualist de adevărurile de până atunci (R. Descartes), de a le identifica în reflexia unei monade (W. Leibniz), etc. Pe această cale, psihologia își va găsi drumul alături de alte domenii de cunoaștere științifică și culturală, într-un altar de acum cu autoritate academică, un adevărat for superior de gestionare a destinelor oamenilor, a ceea ce aceștia pot
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pe Rousseau aproape de Socrate, de necesitatea recunoașterii valorii spiritualității umane. De la natură, omul este bun, doar sub influența civilizației, acesta devine rău, o teză recunoscută în pedagogia modernă și pusă în serviciul unei pedagogii pozitive. 4. Explicarea vieții psihice prin monade Leibniz Germania secolului al XVII-lea era o țară fărâmițată, cu o economie rămasă în urma celorlalte țări europene, cu un interes scăzut pentru progres, pentru cunoașterea științifică, cu puține preocupări îndreptate spre studiul comportării oamenilor. Puținele inițiative de cunoaștere a
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ulterior se va numi spiritualitate caracteristic germană. A clădit în acest sens o teorie care și-a propus să explice fenomenele naturale și pe cele sufletești. Pe toate acestea le-a considerat ca fiind o expresie a activității inepuizabile a monadelor. Ce sunt aceste monade în sistemul teoretic al lui Leibniz ? O monadă este expresia elementelor ultime ale lucrurilor, reprezentări ideale ale obiectelor materiale și spirituale. Aceasta însă nu este o particulă sau un atom, ca parte a naturii sau ca
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
spiritualitate caracteristic germană. A clădit în acest sens o teorie care și-a propus să explice fenomenele naturale și pe cele sufletești. Pe toate acestea le-a considerat ca fiind o expresie a activității inepuizabile a monadelor. Ce sunt aceste monade în sistemul teoretic al lui Leibniz ? O monadă este expresia elementelor ultime ale lucrurilor, reprezentări ideale ale obiectelor materiale și spirituale. Aceasta însă nu este o particulă sau un atom, ca parte a naturii sau ca substanță aflată în lumea
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
o teorie care și-a propus să explice fenomenele naturale și pe cele sufletești. Pe toate acestea le-a considerat ca fiind o expresie a activității inepuizabile a monadelor. Ce sunt aceste monade în sistemul teoretic al lui Leibniz ? O monadă este expresia elementelor ultime ale lucrurilor, reprezentări ideale ale obiectelor materiale și spirituale. Aceasta însă nu este o particulă sau un atom, ca parte a naturii sau ca substanță aflată în lumea înconjurătoare, ci o realitate existentă doar ca reflecție
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
expresia elementelor ultime ale lucrurilor, reprezentări ideale ale obiectelor materiale și spirituale. Aceasta însă nu este o particulă sau un atom, ca parte a naturii sau ca substanță aflată în lumea înconjurătoare, ci o realitate existentă doar ca reflecție. În monadă, în întreaga sa simplitate indivizibilă, își găsește originea orice gând. Monada este "Eu"-ul însuși, cu poziție centrală și manifestată prin cele mai diverse stări subiective, cu identitate individuală. În monadă, reflecția își dovedește suficiența, ca substanță spirituală de ființare
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
spirituale. Aceasta însă nu este o particulă sau un atom, ca parte a naturii sau ca substanță aflată în lumea înconjurătoare, ci o realitate existentă doar ca reflecție. În monadă, în întreaga sa simplitate indivizibilă, își găsește originea orice gând. Monada este "Eu"-ul însuși, cu poziție centrală și manifestată prin cele mai diverse stări subiective, cu identitate individuală. În monadă, reflecția își dovedește suficiența, ca substanță spirituală de ființare prin care noi înșine suntem și existăm. Un "Eu" introspectiv al
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
înconjurătoare, ci o realitate existentă doar ca reflecție. În monadă, în întreaga sa simplitate indivizibilă, își găsește originea orice gând. Monada este "Eu"-ul însuși, cu poziție centrală și manifestată prin cele mai diverse stări subiective, cu identitate individuală. În monadă, reflecția își dovedește suficiența, ca substanță spirituală de ființare prin care noi înșine suntem și existăm. Un "Eu" introspectiv al conștiinței asigură unitatea funcțională a monadelor, controlul și autocontrolul exercitat de aceasta se dobândește progresiv, fiind atins pe treptele superioare
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
poziție centrală și manifestată prin cele mai diverse stări subiective, cu identitate individuală. În monadă, reflecția își dovedește suficiența, ca substanță spirituală de ființare prin care noi înșine suntem și existăm. Un "Eu" introspectiv al conștiinței asigură unitatea funcțională a monadelor, controlul și autocontrolul exercitat de aceasta se dobândește progresiv, fiind atins pe treptele superioare ale dezvoltării sociale. Monadele se clădesc după chipul sau pe modelul reflectării sufletești. Pentru a explica acest lucru, Leibniz a arătat că întreaga materie este înzestrată
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
suficiența, ca substanță spirituală de ființare prin care noi înșine suntem și existăm. Un "Eu" introspectiv al conștiinței asigură unitatea funcțională a monadelor, controlul și autocontrolul exercitat de aceasta se dobândește progresiv, fiind atins pe treptele superioare ale dezvoltării sociale. Monadele se clădesc după chipul sau pe modelul reflectării sufletești. Pentru a explica acest lucru, Leibniz a arătat că întreaga materie este înzestrată cu suflare. Această animare a materiei este explicată prin intervenția unor factori nemateriali, fără nici o legătură cu natura
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Leibniz a arătat că întreaga materie este înzestrată cu suflare. Această animare a materiei este explicată prin intervenția unor factori nemateriali, fără nici o legătură cu natura și cu societatea. Această "suflare" are o dinamică a sa internă, dă sens manifestării monadelor, care au o geometrie a lor proprie, indivizibilă. Prin ele se explică forța internă a naturii, inclusiv manifestările sufletești, cele comportamentale. În acest din urmă caz, monadele reprezintă două fațete de nedespărțit ale activității psihice ca fenomen natural și ca
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu societatea. Această "suflare" are o dinamică a sa internă, dă sens manifestării monadelor, care au o geometrie a lor proprie, indivizibilă. Prin ele se explică forța internă a naturii, inclusiv manifestările sufletești, cele comportamentale. În acest din urmă caz, monadele reprezintă două fațete de nedespărțit ale activității psihice ca fenomen natural și ca activitate spirituală. Monadele sunt elemente constitutive ale lumii, în cel mai general sens al cuvântului, de percepție și de impuls al activității. Proprietatea principală a monadei rezultă
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
o geometrie a lor proprie, indivizibilă. Prin ele se explică forța internă a naturii, inclusiv manifestările sufletești, cele comportamentale. În acest din urmă caz, monadele reprezintă două fațete de nedespărțit ale activității psihice ca fenomen natural și ca activitate spirituală. Monadele sunt elemente constitutive ale lumii, în cel mai general sens al cuvântului, de percepție și de impuls al activității. Proprietatea principală a monadei rezultă din momentul luării unei decizii de a declanșa o acțiune. Aceasta diferă după cum acțiunea are ca
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
caz, monadele reprezintă două fațete de nedespărțit ale activității psihice ca fenomen natural și ca activitate spirituală. Monadele sunt elemente constitutive ale lumii, în cel mai general sens al cuvântului, de percepție și de impuls al activității. Proprietatea principală a monadei rezultă din momentul luării unei decizii de a declanșa o acțiune. Aceasta diferă după cum acțiunea are ca scop o activitate perceptivă sau una gândită. Adevărata ființare a monadelor este dată de o neîntreruptă dezvoltare a acțiunilor perceptive, de fapt, a
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
al cuvântului, de percepție și de impuls al activității. Proprietatea principală a monadei rezultă din momentul luării unei decizii de a declanșa o acțiune. Aceasta diferă după cum acțiunea are ca scop o activitate perceptivă sau una gândită. Adevărata ființare a monadelor este dată de o neîntreruptă dezvoltare a acțiunilor perceptive, de fapt, a unor acțiuni pre-existente experienței psihice. În completarea acestora se înscriu cele proprii acțiunilor gândite. Ambele reprezintă elemente conceptuale distincte, care au avut o influență decisivă în constituirea ulterioară
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de fapt, a unor acțiuni pre-existente experienței psihice. În completarea acestora se înscriu cele proprii acțiunilor gândite. Ambele reprezintă elemente conceptuale distincte, care au avut o influență decisivă în constituirea ulterioară a psihologiei ca știință de sine stătătoare. Prin teoria monadelor, Leibniz a formulat ideea existenței unui psihic neconștient. În acord cu teoria sa este necesară o anulare decisivă a separației carteziene dintre conștiință și psihic. O face prin formularea noțiunii de psihic neconștient, fapt care a constituit o contribuție reținută
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]