268 matches
-
Mai erau și alte dabile, ca... angarale ori beilicuri: șeice, camănă - darea în ceară (bezmen de ceară), dar și cea pe crâșme. Crâșmele plăteau chiar două camine: „camăna cea mare și cea mică". Erau și crâșme - de „Arhierei și de Monastiri"scutite de camănă, însă Mihai Racoviță, la întâia sa domnie, a desființat „scutirile de pe târguri și s-au adăugat (veniturile) la venitul Domniei". Comerțul cu ceară și miere fiind unul dintre cele mai întinse, cârciumarii care probabil la început vindeau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în felul următor pe epoci și pe genuri literare: Detașez de literatura cultă creațiile populare (poezie și proză), în număr de 11: culegeri de proverbe, doine, balade, basme, inclusiv culegerile lui V. Alecsandri și Petre Ispirescu, plus titluri individualizate ca Monastirea Argeșului (ar fi fost utilă și o poziție Meșterul Manole, care să trimită unde trebuie, pentru o mai bună și o mai rapidă orientare a cititorului), Miorița, Tinerețe fără bătrânețe..., Toma Alimoș și Voica. Nu mă încumet să fac sugestii
Catalogul bibliotecii esențiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13114_a_14439]
-
mare speranță. Și mai ales, din cauza uneia din cele trei călugărițe care fusese mituită de cineva interesat să cumpere casa. Încât, furioasă și scârbită, Harieta îi scria în martie 1888 Corneliei Emilian: Când ai ști ce tâlhărie fac și în monastire și cu cuvântul de Dumnezeu te vinde pentru câțiva franci. Cea care a luat rușfet (mită) ca s-o vândă la altul..." În 14 martie 1888 vrednica și inimoasa Harietă îi comunică binefăcătoarei "necazul ista" dar și faptul că a
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
Articolul 1 Tote averile monastiresci din România suntu și remanu averi ale Statului. Articolul 2 Veniturile acestoru averi se înscriu între veniturile ordinarie ale budgetului Statului. Articolul 3 O sumă să afecta Locuriloru Sânte către care erau închinate unele din monastirile pamentene, si acesta numai sub titlu de adjutoru în conformitate cu intențiunea dedicatiunei lor. Acesta suma se va margini în maximum cifrei de 82 milioane lei, cursulu de Constantinopole, odată pentru tot d'auna, cupridendu-se în acestă suma și 31 milioane ce
LEGE nr. 1.251 din 15 decembrie 1863 pentru secularisarea averilor Monastiresci. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151489_a_152818]
-
Capitolul I Despre alegători și eligibili Articolul I Sînt alegători de membri Sinodului general: a) Preoții de miru români, hirotonisiți în tera și bucurandu-se de esercitiul sacerdotiei lor. ... b) Profesorii de materii religiose la Seminarii și ... c) Superiorii de monastiri. ... Articolul ÎI Sînt eligibili membri ai Sinodului general: a) Preoții de miru, în esercitiul dreptului de alegători cu studii de cel puțin patru clase într'unu Seminariu. b) Laicii întrunind urmatorele însușiri: ... 1. Versta de 40 ani. 2. Cunoscinte teologice
REGULAMENT din 3 decembrie 1864 Pentru alegerea membrilor Sinodului general al bisericei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151815_a_153144]
-
numai în Eparhia și pentru Eparhia unde este cu serviciul bisericescu. Alegătorii sînt datori a înscrie pe buletinul alegerei cate trei nume. Articolul V Cu doue luni înainte de diua alegerilor, se alcatuescu de protopopi listele preoților și a superiorilor de Monastiri alegători. Listele întocmite de protopopi se trimit Ministerului Justiției, Cultelor și Instructiunei Publice, carele da publicitate prin Monitor. Articolul VI Reclamările contra înscrierilor și a omiterilor din lista, le făcut alegătorii sau Episcopul eparhiot, către Ministerul Justiției, Cultelor și Instructiunei
REGULAMENT din 3 decembrie 1864 Pentru alegerea membrilor Sinodului general al bisericei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151815_a_153144]
-
víno Toate V.c.p.r.d Cehă CIPRU Mențiuni tradiționale specifice prevăzute la articolul 29 Toate V.c.p.r.d Greacă Termeni prevăzuți la articolul 28 Toate Vinuri de masă cu indicație geografică Greacă Mențiuni tradiționale suplimentare Μοναστήρι (Monastiri) Toate V.c.p.r.d și vinuri de masă cu indicație geografică Greacă Κτήμα (Ktima) Toate V.c.p.r.d și vinuri de masă cu indicație geografică Greacă UNGARIA Mențiuni tradiționale specifice prevăzute la articolul 29 minőségi bor
32004R1429-ro () [Corola-website/Law/293099_a_294428]
-
vinuri de masă cu indicație geografică Greacă Λιαστός (Liastos) Toate V.c.p.r.d. și vinuri de masă cu indicație geografică Greacă Μετòκι (Metochi) Toate V.c.p.r.d. și vinuri de masă cu indicație geografică Greacă Μοναστήρι (Monastiri) Toate V.c.p.r.d. și vinuri de masă cu indicație geografică Greacă Νάμα (Nama) Toate V.c.p.r.d. și vinuri de masă cu indicație geografică Greacă Ορινό κτήμα (Orino Ktima) Toate V.c.p.r.d.
jrc5746as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90918_a_91705]
-
r.d., vin de masă cu indicație geografică Greacă Λιαστός (Liastos) Toate V.c.p.r.d., vin de masă cu indicație geografică Greacă Μετόχι (Metochi) Toate V.c.p.r.d., vin de masă cu indicație geografică Greacă Μοναστήρι (Monastiri) Toate V.c.p.r.d., vin de masă cu indicație geografică Greacă Νάμα (Nama) Toate V.c.p.r.d., vin de masă cu indicație geografică Greacă Νυχτέρι (Nychteri) ΟΠΑΠ Santorini V.c.p.r.d. Greacă Ορεινό κτήμα
32005R1512-ro () [Corola-website/Law/294335_a_295664]
-
cu indicație geografică Italiană CIPRU Mențiuni tradiționale specifice prevăzute la articolul 29 Toate V.c.p.r.d. Greacă Mențiuni prevăzute la articolul 28 Toate Vin de masă cu indicație geografică Greacă Mențiuni tradiționale suplimentare prevăzute la articolul 23 Μοναστήρι (Monastiri) Toate V.c.p.r.d., vin de masă cu indicație geografică Greacă Κτήμα (Ktima) Toate V.c.p.r.d., vin de masă cu indicație geografică Greacă LUXEMBURG Mențiuni tradiționale specifice prevăzute la articolul 29 Marque naționale Toate V.
32005R1512-ro () [Corola-website/Law/294335_a_295664]
-
fost înregistrați 188 de meri, 111 peri, 3 cireși, 25 piersici, 6 caiși, 1504 pruni și 55 nuci. Hotarul satului cuprindea în jurul anului 1900 următoarele locații: "Ulița Poptelecului, Ulița Cigleanului, Ulița Turecescilor, Cătră Vii, Dealul Crucilor, Fântânele, Șuri, Dealuri, La Monastire, Mazeri, Sortii, Lunci, Tufele peleșului, Între șuri, Poiana Anesii, Ana, Dâmbul Horincarului, La sboriște, Valea lui Jurj, Părăul lui Văsâi, Fundătură, Dumbrăvița, La Curmătură, Fântâna la Stogurele, Fagului, Cigleanului" (Petri Mor, Szilagyi varmegye monographiaja). 1900: 218 case, 1062 locuitori (1032
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
sudică și estică, lărgindu-se totodată și vechea trapeză din 1765. Cu prilejul acestor lucrări, s-a amplasat pe peretele sudic al pridvorului o pisanie cu caractere chirilice, având următorul text: ""Întru cinstea și mărirea sfântului ierarh Nicolae, patronul acestii monastiri, la anul 1827 în zilele preasfințitului mitropolit Veniamin Costache, cu osărdia și cheltueala preacuviosului arhimandrit Kir Isaia egumenul acestui sfănt lăcaș care sau prefăcut după modelul obișnuit acum în Moldova sau lărgit înlăuntru prin dărmarea unui părete din mijloc sau
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
m de biserică se află piatra și stânca haiducului corbean Zdrelea. Monahia Magdalina, ctitora restauratoare a lăcașului de la Corbii de Piatră ca așezământ monahal, era mătușa voievodului Neagoe Basarab. Această legătură de rudenie face ca să nu mai apară surprinzătoare închinarea monastirii, la câteva luni după redeschidere, domnitorului Neagoe. Mănăstirea a fost redeschisă în 2003 iar de atunci se fac slujbe zilnice după rânduiala monahală.
Mănăstirea Corbii de Piatră () [Corola-website/Science/308556_a_309885]
-
la tron pentru o scurtă perioadă în anul 1633, Miron Vodă a fost însă arestat și executat prin decapitare la Constantinopol în ziua de 2 iulie 1633. În timpul detenției, Miron Vodă și-a redactat testamentul, în care arăta că ""Sfânta Monastire Bârnova, care este începută de noi vedem că, după vremuri ce stătură, că alt nime nu va putea să o săvârșească, numai putere domnească. Pentru aceea de va alege Dumnezeu un domn creștin, ca acela să săvârșească, Dumnezeu să-i
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
începută de noi vedem că, după vremuri ce stătură, că alt nime nu va putea să o săvârșească, numai putere domnească. Pentru aceea de va alege Dumnezeu un domn creștin, ca acela să săvârșească, Dumnezeu să-i vie într-ajutor. Monastirea cea de lemn ce s-au făcut întâiu, să aibă acești boieri a o socoti și întări"". În urma unei examinări atente a bisericii Gheorghe Balș constată că aceasta a fost ""deja pe de-a-ntregul boltită"" încă din vremea lui Miron
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
lucrărilor. Tânărul își asuma o serie de îndatoriri speciale cum ar fi aceea de a zugrăvi icoanele de pe catapeteasmă „chiar cu mâna me” sau de a face icoanele împărătești pe o „tablă de aramă ce ni se va da de monastire” și își lua drept ajutoare pe meșterul italian Luis Girardelli, zugrav de ornamente, și pe fratele său Ghiță, cu care mai lucrase, de altfel, și în alte ocazii. Așa cum mărturisește artistul, sarcina pe care și-o asumase era foarte dificilă
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
Maria, Carol al II-lea (nu însă și Regina Elena, care este înmormântată la Lausanne, Elveția), precum și Ana. În apropierea mănăstirii Curtea de Argeș se află fântâna meșterului Manole, constructorul legendar al ctitoriei lui Neagoe Basarab, eroul mai multor balade populare. Balada Monastirea Argeșului spune că meșterul Manole și-a zidit în zidurile acestei magnifice mănăstiri soția (Ana), deoarece în mod inexplicabil tot ceea ce era construit în timpul zilei se dărâma noaptea. Tot legenda dă o explicație și pentru fântâna meșterului Manole: când domnitorul
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
din Botoșani către Ministerul de Justiție, Culte și Instrucțiune publică, hotărârea a fost anulată. În 1864, mănăstirea a înființat prima școală primară din sat. În 1872, protoierul iconom C. Lăzărescu a întocmit ""Condica de toate Monahiile ce sî află în Monastirea Agaftonul, Plasa Târgului, Județul Botoșani, formată dupe ordinul Ministeriului de Culte no.8324 din 1872”". În document sunt înscrise toate călugărițele cu numele purtat, postul pe care îl ocupau, locul nașterii (comună și județ), vârsta, locul și anul în care
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
una sau două camere. Casele au un acoperiș. Mama poetului Mihai Eminescu, Raluca Iurașcu, a avut patru surori, dintre care trei s-au călugărit la Mănăstirea Agafton. Prezența lor este menționată în ""Condica de toate Monahiile ce sî află în Monastirea Agaftonul, Plasa Târgului, Județul Botoșani, formată dupe ordinul Ministeriului de Culte no.8324 din 1872”", întocmită de protoierul iconom C. Lăzărescu, cu ajutorul stareței, schimonahia Susana Pisoschi. Acest document este păstrat în fondul Secției de Istorie Modernă a Muzeului Județean Botoșani
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
dovadă pentru faptul că mineritul aurifer s-a practicat în Dacia neîntrerupt de la cucerirea provinciei până în sec. III d. Hr. Cât privește începuturile vieții monahale pe aceste meleaguri ,sunt atestate din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Sfânta Monastire Bulzu ( denumire dată de la ,bulzii, de calcar ,monumente ale naturii) situată în cătunul numit Valea Bulzului (aparținând de satul Petringeni), nu a putut fi precizată de cercetătorii bisericești, ba s-a spus că a dispărut fără urmă , asemenea satului care
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
turle dintre care una servea și de clopotniță. După moartea vornicului Bărboi, biserica a rămas în grija urmașilor săi din familia Sturdza. Printr-un document din 12 martie 1669, aceștia au hotărât ""(...) ca de acum înainte această biserică să fie monastire și să aibă a fi supusă și să fie metoh al sfintei monastiri Vatopedului, care este în sfântul munte al Athonului (...)"". Astfel, pentru o lungă perioadă, a fost metoh închinat Mănăstirii Vatopedu din Muntele Athos. Ea a fost împrejmuită cu
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
a rămas în grija urmașilor săi din familia Sturdza. Printr-un document din 12 martie 1669, aceștia au hotărât ""(...) ca de acum înainte această biserică să fie monastire și să aibă a fi supusă și să fie metoh al sfintei monastiri Vatopedului, care este în sfântul munte al Athonului (...)"". Astfel, pentru o lungă perioadă, a fost metoh închinat Mănăstirii Vatopedu din Muntele Athos. Ea a fost împrejmuită cu zid. După cum a scris cronicarul Ion Neculce, domnitorul Grigore Ghica al II-lea
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
pisanie în limba română cu caractere chirilice pe o placă de marmură. Aceasta conține următorul text: ""Acestu sfăntu lacaș a Bărboiului unde să prăznuește soborul Sfinților Apostoli sau prifăcut din temelie acum în anul 1841, cu cheltuiala din veniturile aceștii monastiri i cu agiutorul marelui logofăt Dimitrie Sturza și a soții sale Elencu prin sălința, sărguința și osteniala mitropolitului Grigorie Gricupoleos și a boerilor Sturzăști ctitor aceștii monastiri spre vecinica pomenire a lor și a tot niamul"". Deasupra acestei pisanii, se
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
sau prifăcut din temelie acum în anul 1841, cu cheltuiala din veniturile aceștii monastiri i cu agiutorul marelui logofăt Dimitrie Sturza și a soții sale Elencu prin sălința, sărguința și osteniala mitropolitului Grigorie Gricupoleos și a boerilor Sturzăști ctitor aceștii monastiri spre vecinica pomenire a lor și a tot niamul"". Deasupra acestei pisanii, se află o icoană sculptată în marmură a Sfinților Apostoli Petru și Pavel, pe care se află o inscripție în limba greacă cu următorul cuprins: ""Această sfîntă Icoană
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
Din orașul Jibou s-au afirmat mai multe personalități, unele ocupând funcții distinse, fapt datorat și instituțiilor de învățământ autohtone: Folcloristul Ioan Taloș a semnalat în zonă existența a două colinde specifice: "corinda cu zidari" (o versiune inedită a legendei "Monastirii Argeșului") și "corinda cu fata de maior" (o variantă disputată a "Mioriței"). Filiala ASTRA din Jibou a fost condusă de preotul greco-catolic Laurențiu Bran, primul român care a tradus poeziile lui Mihai Eminescu într-o limbă străină. Traducerile au apărut
Jibou () [Corola-website/Science/297052_a_298381]