549 matches
-
muncă. În situații similare se află și firme japoneze: NTT 21.000 locuri de muncă suprimate, Mitsubishi 9.900 ș.a., chiar dacă în cazul lor măsura s-a luat treptat și a fost însoțită de adjuvante menite să îndulcească lucrurile. Odată cu mondializarea, întregul sistem economico-social japonez, puternic afectat, e în curs de schimbare. Reperele tradiționale au fost pierdute. Azi, toată lumea știe că nu va mai lucra toată viața în aceeași firmă, chiar dacă încearcă să se mintă zilnic pentru a salva aparențele. Raportul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
ridică pînă acum la peste 1000 de miliarde de euro. Cu o creștere economică mult încetinită, cu un șomaj îngrijorător, cu o populație îmbătrînită, modelul "economiei sociale" germane pare a fi fost sacrificat pe altarul lui euro, al integrării, al mondializării. În 1992, Germania a solicitat oficial un loc permanent în Consiliul de Securitate al O.N.U. Deși considerată de secretarul general de atunci, Bouthros Ghali, drept "exemplary global citizen", ea nu și-a văzut cererea satisfăcută. Lipsită de trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
investiții ș.a.m.d. Germania a fost, indiscutabil, angajată pe calea unei noi modernizări. Apetitul investitorilor pentru prima economie a zonei euro va crește cu siguranță, dar Germania are nevoie de investitori străini, după pierderile de competitivitate din ultimii ani. Mondializarea obligă. Reunificarea a atras după sine numeroase probleme. Sigla "made in Germany" nu mai era suficientă pentru a compensa costurile de producție crescute și o reglementare hipertrofiată. Unii făcuseră chiar din Germania "bolnavul Europei", ceea ce totuși era exagerat. Arhitecții principali
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de ape, parcă pentru a confirma zicala că un necaz nu vine niciodată singur. Apa însă trece, frumoasele amazoane metise se trec și ele, numai criza financiară rămîne, ca un blestem. Dinspre stînga, acuzele pentru această situație țintesc procesul de mondializare economică. Dar, a acuza că mondializarea a provocat criza actuală este aproape același lucru cu a blama revoluția industrială pentru deraierile înregistrate în primii ani ai căilor ferate (...). Nici un sistem construit vreodată nu asigură mai bine alocarea resurselor economice precum
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
zicala că un necaz nu vine niciodată singur. Apa însă trece, frumoasele amazoane metise se trec și ele, numai criza financiară rămîne, ca un blestem. Dinspre stînga, acuzele pentru această situație țintesc procesul de mondializare economică. Dar, a acuza că mondializarea a provocat criza actuală este aproape același lucru cu a blama revoluția industrială pentru deraierile înregistrate în primii ani ai căilor ferate (...). Nici un sistem construit vreodată nu asigură mai bine alocarea resurselor economice precum capitalismul pieței libere. La Davos, ministrul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
chipul lumii și au influențat viitorul omenirii", îl influențează și astăzi, direct sau indirect, poate mai mult decît oricînd. Un Israel în febra alegerilor atrage, de bună seamă, atenția întregii lumi, mai ales în condițiile actuale în care, sub efectul mondializării, clivajele și luptele hegemonice din societatea israeliană se accentuează, minînd Statul evreu din interior. Într-adevăr, conform unei anchete desfășurate de Centrul Steinmetz al Universității din Tel Aviv, 60% din israelieni consideră aceste clivaje interne drept principala amenințare, doar 30
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
liant, singura garanție a Statului. Reveniți din diferitele ghetouri răspîndite pe tot globul, evreii au dificultăți în relația cu Celălalt, cu Aproapele. Subzistă o manie a persecuției. Se poate vorbi și de o criză de adaptare la fenomenul complex al mondializării. Evreii au fost întotdeauna un popor solitar, evreul metafizic este un "străin prin excelență" (Cioran). Or, mondializarea impune o "gîndire unică", iar pacea va accelera fenomenul și Israelul poate deveni astfel un stat al cetățenilor. Atomizarea actuală a societății poate
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
relația cu Celălalt, cu Aproapele. Subzistă o manie a persecuției. Se poate vorbi și de o criză de adaptare la fenomenul complex al mondializării. Evreii au fost întotdeauna un popor solitar, evreul metafizic este un "străin prin excelență" (Cioran). Or, mondializarea impune o "gîndire unică", iar pacea va accelera fenomenul și Israelul poate deveni astfel un stat al cetățenilor. Atomizarea actuală a societății poate fi și un simptom al unei asemenea evoluții, o criză de creștere. Pacea este acum mai importantă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
în timpul celui de al XVIII-lea Congres al PCI în martie 1989, cînd încearcă să definească un nou proiect politic pentru un nou partid care urmează un nou curs. După cum rezumă Gilbert Wassermann: În centrul demersului noului PCI, se situează mondializarea, interdependența oricăror probleme cruciale ale omenirii, statelor, făcînd zadarnică în ochii conducătorilor PCI căutarea unor răspunsuri exclusiv naționale. Din acest moment, tezele majore de intervenție au drept obiect ecologia, raporturile Nord-Sud, concepția modului de dezvoltare, dezarmarea. La celălalt pol, după
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
reușesc să o reconstituie (în România alegerile din noiembrie 2000 au relevat creșterea dispozițiilor nostalgic-paternaliste și primejdioasa ispită a extremismului, în dauna reformelor și asumării riscurilor libertății), ci - oricât de frustrant și șocant ar suna pentru unii - procesul de globalizare, mondializarea economică și informațională care schimbă natura raporturilor dintre oameni, instituții, țări și sisteme politice divergente, impunând în cele din urmă reguli noi de comportament pe tot mapamondul. Un proces în care va trebui să fim factori activi, nu piese mutate
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
erudiție de amatori de artă și de obișnuiți ai sălilor de licitație. Școala este un domeniu în care unele din aceste familii excelează. În parte și de nevoie, în ziua de azi: concurența în lumea afacerilor s-a întețit, iar mondializarea schimburilor și mizelor o fac și mai dură. Importanța crescândă a piețelor financiare și a riscurilor inerente cere competențe noi. De aceea, școlile marii burghezii, private sau publice, cresc nivelul exigențelor și intră și ele în competiția concursurilor de admitere
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
dominante ale elitei sociale franceze și străine. Acest patriotism de clasă, prezent deja în timpul Vechiului Regim, prin alianțele matrimoniale princiare, este cultivat în mod sistematic astăzi de către nobilimea bogată și marea burghezie. Acum când se vorbește tot mai mult despre mondializare și despre apariția modurilor de viață europene, nu este inutil să amintim că înalta societate practică de mai multe generații schimburile matrimoniale și relațiile constante la scară internațională. Familiile din înalta societate au construit rețele internaționale, după cum arată exemplul familiei
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
procesul se amplifică, urmând chiar logica proprie capitalismului. Concentrările și fuziunile dintre diferite societăți și grupuri sunt tot mai numeroase. De multe ori este vorba despre societăți cu sedii în țări diferite. Faptul cel mai inedit în acest proces de mondializare rezidă în apariția investitorilor instituționali, care administrează fonduri speculative sau fonduri de pensie de origine anglo-saxonă. Acești "nebuni", pentru a relua eticheta folosită, la un moment dat, în mediile financiare și în presă, nu cunosc granițe și investesc în funcție de rentabilitățile
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
un număr de patroni recenți, antreprenori de primă generație, care au acumulat averi considerabile în câteva decenii, subliniază foarte bine caracterul ineluctabil al acestei internaționalizări [Pinçon, Pinçon-Charlot, 1999]. O societate capitalistă care prosperă reproduce astfel propensiunea capitalismului triumfător în extinderea mondializării, în exercitarea puterii sale asupra internaționalizării câștigurilor. Concurența intercapitalistă stă la baza diferitelor fuziuni și achiziții peste tot în lume. În universul pieței și al liberalismului, fie învingi, fie mori, fie te dezvolți și absorbi concurența, fie dispari. Noii patroni
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
atât a tranziției post comuniste, cât și a celei post imperialiste, adică exact ceea ce ar da sens ambelor procese, tranziția globală”<footnote Marin Dinu, Globalizarea și teorii ale dezvoltării, Editura Economică, București, 2004, p.80; footnote> Termenul de globalizare respectiv mondializare a început să se impună la mijlocul anilor `90 și pare să configureze o realitate nouă în totalitate a economiei mondiale și a sistemului internațional. Globalizarea își are originea în literatura specializată a firmelor multinaționale. Deși la început a desemnat un
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
Desire Baolian Qin-Hilliard, Globalization: Culture and Education in the New Millenniun, Editura University of California, Berkeley, 2004, p. 2 footnote> Deși datorită marelui număr de factori de destabilizare, spațiile naționale sunt departe de a se dezintegra într-un ansamblu globalizat. Mondializarea este un proces de redefinire a realităților dintre centru și periferie. „Pe scurt, statul-națiune nu a devenit echivalentul unei firme arhaice inundate de valurile concurenței: el rămâne una dintre componentele esențiale ale unui sistem internațional care a multiplicat sursele de
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
scurt, statul-națiune nu a devenit echivalentul unei firme arhaice inundate de valurile concurenței: el rămâne una dintre componentele esențiale ale unui sistem internațional care a multiplicat sursele de interdependență fără însă a priva de substanță entitățile domestice.” <footnote Serge Cordellier ., Mondializarea dincolo de mituri, Editura Trei, București, 2001, p.32; footnote> Principalele puncte pe care se axează o dezbatere despre globalizare, respectiv mondializare sunt legate de sistemele naționale, economiile naționale statele naționale. Așadar prin globalizare se poate spune că se analizează modul
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
sistem internațional care a multiplicat sursele de interdependență fără însă a priva de substanță entitățile domestice.” <footnote Serge Cordellier ., Mondializarea dincolo de mituri, Editura Trei, București, 2001, p.32; footnote> Principalele puncte pe care se axează o dezbatere despre globalizare, respectiv mondializare sunt legate de sistemele naționale, economiile naționale statele naționale. Așadar prin globalizare se poate spune că se analizează modul în care statele se vor dezvolta în raportul cu piețele financiare și transnaționalizarea rapidă a rețelelor de producție. Numeroși specialiști analizând
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
cu venituri de mai puțin de un dolar pe zi, 2.8 miliarde din 6 miliarde de oameni trăiau în sărăcie la începutul anilor 1990.”<footnote Jan Nederveen Pieterse., Globalization or Empire? , Editura Routledge, 2004, p.61 footnote> Procesul de mondializare poate fi considerat unul dintre elementele care a dus la accentuarea inegalităților dintre zonele geografice ale lumii. În abordarea acestui termen au existat păreri pentru mondializare, potrivit cărora acesta este o șansă pentru țările de la periferie și o alternativă la
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
Jan Nederveen Pieterse., Globalization or Empire? , Editura Routledge, 2004, p.61 footnote> Procesul de mondializare poate fi considerat unul dintre elementele care a dus la accentuarea inegalităților dintre zonele geografice ale lumii. În abordarea acestui termen au existat păreri pentru mondializare, potrivit cărora acesta este o șansă pentru țările de la periferie și o alternativă la eșecul proiectelor de modernizare naționalistă. Însă există și curentul opus, care consideră că liberalizarea țărilor de la periferie aduce marginalizarea lor economică și regresia socială, analizând această
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
footnote Lavinia Florea, Globalizarea și securitatea economică, Editura Lumen, Iași, 2007, p.41; footnote> Globalizarea în contextul geopolitic poate influența securitatea și insecuritatea mediului internațional, acesta naște tensiuni multiple care afectează într-un mod pozitiv sau uneori negativ întreg sistemul. Mondializarea nu este, așadar, o cheie pentru rezolvarea conflictelor sau a dezacordurilor din planul internațional. „Consolidarea globalizării nu va aduce sfârșitul geopoliticii. Școli de renume în domeniu anticipează la unison că acest fenomen plurivalent, azi controversat și contestat, va aduce pe lângă
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
lumii de posibile acte de agresiune sau de orice atentat la adresa securității și integrității teritoriale a unei entități statele. Însă acest parametru poate avea mai multe dimensiuni cum ar fi: dimensiunea militară, politică, socială sau economică. În contextul actual, al mondializării, dimensiunile securității sunt intr-o interdependența crescută pe scena relațiilor internaționale dar și în interiorul statelor naționale. Rolul, în creștere, pe care îl deține factorii economici și cei tehnologici în constituirea securității naționale conduc la noi dezbateri în politica internă și
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
doar criza financiară, acută în anii ’80, justifica reforma sectorului public, ci și alți factori începeau să contureze nevoia unei altfel de guvernări publice. Globalizarea, digitalizarea,consolidarea organizațiilor de guvernare supranațională, liberalizarea fluxurilor de capital și a forței de muncă, mondializarea pieței de formare profesională (universități) fac ca problemele cu care se confruntă societățile moderne să fie mult mai complexe, iar mecanismele administrației publice moderne coordonate de statul național să devină inoperante. De asemenea, instituții sociale care în mod tradițional furnizau
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
progresul tehnic prin invenție și inovație este stimulat de creșterea ariei schimbului de informații, de „globalizarea” informațională, care, la rândul ei, este tributară globalizării economice. Iată, deci, factorii care acționează În direcția integrării, a globalizării. Globalizarea economică reflectă internaționalizarea și mondializarea comerțului, producției și consumului. Tranzacțiile electronice, dezvoltarea transnaționalelor și formarea de alianțe strategice transced granițele țărilor, iar cifrele de afaceri ale unor entități economice depășesc cu mult PIB-ul al numeroase țări. Globalizarea politică reflectă hegemonia ideologiei neoliberale În care
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Preocuparea tuturor întreprinderilor (organizațiilor) este de a presta servicii clienților la cel mai mic cost, într-un climat de concurență, aceasta însemnând că trebuie să ții cont neîncetat de faptul că activitatea economică modernă prezintă următoarele caracteristici majore: * liberalizarea și mondializarea schimburilor care expun organizațiile la concurență internațională; * complexitatea crescândă a proceselor de concepție, de realizare și se distribuție a produselor și serviciilor. Calitatea produsului și a procesului. Este bine să avem tot timpul în minte cele două domenii complementare necesare
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3159]