1,372 matches
-
eveniment cunoscut sub numele de Criza Tumu. Mongolii l-au sechestrat pe Împăratul Zhengtong pentru răscumpărare. Cu toate acestea, acest plan a fost dejucat odată ce fratele mai mic al împăratului a preluat tronul, având numele de eră Jingtai (d. 1449-1457), mongolii au fost, de asemenea, alungați, odată ce confidentul Împăratului Jingtai și ministrul apărării, Yu Qian (1398-1457), a preluat controlul forțelor armate Ming. Captivitatea Împăratului Zhengtong devine astfel inutilă pentru mongoli, fiind nevaloros pentru negocieri, de moment ce alt monarh era pe
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
împăratului a preluat tronul, având numele de eră Jingtai (d. 1449-1457), mongolii au fost, de asemenea, alungați, odată ce confidentul Împăratului Jingtai și ministrul apărării, Yu Qian (1398-1457), a preluat controlul forțelor armate Ming. Captivitatea Împăratului Zhengtong devine astfel inutilă pentru mongoli, fiind nevaloros pentru negocieri, de moment ce alt monarh era pe tronul său, așa că l-au eliberat și trimis înapoi în Ming. Fostul împărat a fost pus sub arest la domiciliu în palat, până la lovitura de stat împotriva Împăratului Jingtai
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
luptei) și a ucis mai mulți miniștri importanți, înainte ca forțele sale să fie în cele din urmă încolțite iar el fost nevoit să se sinucidă. În timp ce Împăratul Yongle a organizat cinci ofensive majore la nord de Marele Zid împotriva mongolilor, amenințarea constantă a incursiunilor mongole a determinat autoritățile Ming să fortifice Marele Zid de la sfârșitul secolului al XV-lea până în secolul al XVI-lea, cu toate acestea, John Fairbank notează că „s-a dovedit a fi un gest militar inutil
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
bile plutitoare în jeturi lor, un tigru automat, dispozitive cu cap de dragon care pulverizau vapori de parfum, și ceasuri mecanice, inspirate după modelurile lui Yi Xing (683-727) și Su Song (1020 - 101) - a asociat toate acestea cu decadența statului mongol și le-au distrus. Acestea au fost relatate în totalitate decătre Directorul divizionar al Ministerului Lucrărilor, Xiao Xun, care, de asemenea, a păstrat cu grijă detalii privind arhitectura și aspectul palatului dinastiei Yuan. Mai târziu, iezuiții europeni, cum ar fi
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
cuceritor mongol, Ginghis Han, a crezut inițial că moscheea este palatul hanului local, fiind uimit de frumusețea să. Se spune chiar că ar fi ținut o predică în această moschee pentru a vorbi mulțimii noului oraș cucerit. Cu toate acestea, mongolii au incendiat locașul, păstrându-se doar minaretul sau impunător. În anul 1512, la doi ani după moartea lui Shaibani Han, Muizz ad-Din Abu-l Gâzi Ubaidullah, nepotul hanului, a ajuns sultan de Buhara. Acesta a început imediat reconstruirea și înfrumusețarea orașului
Moscheea Kalyan () [Corola-website/Science/336034_a_337363]
-
a numit regiunea „Magna Hungaria”. El a aflat aici despre primejdia tătarilor, care erau inamicii maghiarilor și bulgarilor răsăriteni. La doi ani după prima călătorie, Julianus s-a reîntors în Magna Hungaria. Aici a aflat că regiunea fusese devastată de mongoli. El s-a reîntors în patrie, aducând cu el un ultimatum al mongolilor pentru monarhul maghiar. Ordinul dominican a fost înființat în Ungaria în 1221 având ca sarcină evanghelizarea teritoriilor răsăritene ale continentului. Odată cu această misiune a apărut problema identificării
Fratele Julianus () [Corola-website/Science/328403_a_329732]
-
erau inamicii maghiarilor și bulgarilor răsăriteni. La doi ani după prima călătorie, Julianus s-a reîntors în Magna Hungaria. Aici a aflat că regiunea fusese devastată de mongoli. El s-a reîntors în patrie, aducând cu el un ultimatum al mongolilor pentru monarhul maghiar. Ordinul dominican a fost înființat în Ungaria în 1221 având ca sarcină evanghelizarea teritoriilor răsăritene ale continentului. Odată cu această misiune a apărut problema identificării originii maghiarilor. Călătoriile lui Julianus au avut o mare importanță. El este primul
Fratele Julianus () [Corola-website/Science/328403_a_329732]
-
boeme în secolul al XIII-lea. Germanii au populat orașe și districte miniere și, în unele cazuri, au împins coloniile germane înspre interiorul zonelor cehești. În 1235, puternica armată mongolă a lansat o invazie a Europei. După bătălia de la Legnica, mongolii au înaintat în Moravia, dar au fost învinși de către regele boem într-o bătălie la Olomouc și s-au îndreptat apoi spre Ungaria. Regele Přemysl Otakar al II-lea a primit porecla de „regele de fier și aur” datorită bogăției
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
parte a populației plătise până atunci tribut Novgorodului. Germanii începuseră atacurile pentru cucerirea regiunii Baltice la sfârșitul secolului al XII-lea. Novgorodul a purtat 26 de războaie cu suedezii și 11 războaie cu Frații armatei lui Cristos. Profitând de invazia mongolilor, cavalerii germani, aliați cu nobilii războinici din Danemarca și Suedia și-au sporit eforturile războinice împotriva Novgorodului în 1240-1242, încercând să cucerească chiar teritorii ale republicii. Ca urmare a înfrângerilor din bătălia de pe râul Nerva (1240) și din bătălia de pe
Republica Novgorodului () [Corola-website/Science/302211_a_303540]
-
bătălia de pe gheață (1242), campania de cuceriri s-a dovedit un eșec. Optzeci de ani mai târziu, pe 12 august 1323, a fost semnat primul tratat de frontieră ruso-suedezo-finlandez - Tratatul de la Nöteborg. Armata Novgorodului a reușit să facă fața atacurilor mongolilor din timpul invaziilor hoardelor tătătrești dar, deși republica a reușit să-și păstreze independența, a fost nevoită să plătească tribut hanilor Hoardei de Aur. Tverul, Moscova și Marele Ducat al Lituaniei au încercat să cucerească Republica Novgorodului începând din secolul
Republica Novgorodului () [Corola-website/Science/302211_a_303540]
-
său, Theodor, când l-a văzut îmbrăcat în veșminte de mătase de peste mări. În urma acestor reforme, sub Ioan III, Imperiul de Niceea s-a îmbogățit fabulos într-un timp scurt. Iar, întrucât vecinii Imperiului, turcii, trăiau vremuri grele, din cauza înaintării mongolilor, și o mulțime de refugiați își căutau scăparea de nomazi pe pământurile grecilor, a crescut și numărul locuitorilor acestuia. În ce privește relația cu Biserica ortodoxă, deși era generos față de aceasta (Ioan al III-lea Ducas Vatatzes sprijinea cu bani nu numai
Ioan al III-lea Ducas Vatatzes () [Corola-website/Science/316809_a_318138]
-
evenimentele o luaseră pentru imperiul de Niceea. Ultimul succes al francilor, a fost cucerirea de către ei a orașului Tzurullon, în 1240. După aceasta, teritoriul Imperiului latin s-a micșorat mereu. În 1241, Ioan Asan al II-lea murea și invazia mongolilor prăbușea puterea bulgară. Ioan Vatazes, nu mai avea de acum încolo nici un competitor serios; ambițiile puternice, dar inconsistente ale îndrăznețului țar bulgar dispăruseră, imperiul latin din Constantinopol nu mai era, după mult timp decât jocul politic al puterilor limitrofe și
Ioan al III-lea Ducas Vatatzes () [Corola-website/Science/316809_a_318138]
-
Europa orientală și Asia anterioară. Sultanatul de Rum și imperiul de Trapezunt erau amenințate, iar Niceea se temea pentru existența sa pentru a se apăra contra pericolului comun, Ioan Vatatzes încheia o alianță cu sultanul din Ikonion (1243). Învins de mongoli, imperiul de Trapezunt devenea vasalul lor tributar și sultanul din Ikonion se angaja și el să plătească tribut. În secolul XIII, Balcanii erau asemenea unui cazan clocotind. Pe acest pământ încercat de suferințe își măsurau, cu toată râvna, puterile stăpânitorii
Ioan al III-lea Ducas Vatatzes () [Corola-website/Science/316809_a_318138]
-
fost ocupată de Brandenburg după înfrângerea sa în Bătălia de la Lubusz. Părea că cele mai dificile vremuri pentru Henric luaseră sfârșit, însă cel mai rău abia acum avea să vină. În Orient, un nou adversar periculos și-a făcut apariția: mongolii, sub conducerea lui Batu Khan, care, după invazia de la Rus și-a ales următoarea țintă Regatul Ungariei. Batu Khan dorea ca înainte de bătălia cu Regatul Ungariei, să preia controlul asupra Poloniei. În ianuarie 1241, Batu a trimis câteva trupe în
Henric al II-lea cel Pios () [Corola-website/Science/330649_a_331978]
-
controlul asupra Poloniei. În ianuarie 1241, Batu a trimis câteva trupe în Lublin și Zawichost, dar invazia reală, a fost lansată o lună mai târziu, cu o armata de 10.000 de oameni sub conducerea lui Orda. În Polonia Mică, mongolii nu au avut nici un adversar egal, omorând aproape toți nobilii din Cracovia și Sandomierz, în Bătălia de la Tursko (13 februarie) și în Bătăliile de la Tarczek și Chmielnik (18 martie), iar printre victimele sale au fost: voievodul de Cracovia, Włodzimierz și
Henric al II-lea cel Pios () [Corola-website/Science/330649_a_331978]
-
Tursko (13 februarie) și în Bătăliile de la Tarczek și Chmielnik (18 martie), iar printre victimele sale au fost: voievodul de Cracovia, Włodzimierz și castelanul Clement de Brzeźnica. După toate acestea, Polonia Mică, inclusiv Cracovia și Sandomierz, au fost în mâinile mongolilor. Henric nu a așteptat ajutorul promis de conducătorii din vest și a început să-și concentreze trupele supraviețuitoare din Polonia Mică și din Polonia Mare în Liegnitz. Conducătorii din Europa, mai mult interesați în luptele dintre Imperiu și Papalitate, au
Henric al II-lea cel Pios () [Corola-website/Science/330649_a_331978]
-
pe împăratul Frederic al II-lea și pe regele Béla al IV-lea al Ungariei, care au refuzat să ajute, și pe evadarea neașteptată și umilitoare al vărului său Mieszko al II-lea cel Gras, care a fost păcălit de mongoli să se retragă în momentul decisiv al bătăliei. Sunt două descrieri ale morții lui Henric: una prezentată de către Jan Długosz (azi fiind considerată o variantă dubioasă) și cea de-a doua de către C de Brigia în Historii Tartatorum, care, pe
Henric al II-lea cel Pios () [Corola-website/Science/330649_a_331978]
-
prezentată de către Jan Długosz (azi fiind considerată o variantă dubioasă) și cea de-a doua de către C de Brigia în Historii Tartatorum, care, pe baza rapoartelor de la martorii direcți, este considerată a fi cea mai fiabilă. Din fericire pentru Polonia, mongolii nu au avut intenția de a ocupa țara, deoarece la scurt timp după aceea s-au dus prin Moravia, spre Ungaria. Corpul gol și capul decapitat a lui Henric a putut fi identificat doar de soția sa, datorită unui defect
Henric al II-lea cel Pios () [Corola-website/Science/330649_a_331978]
-
spre Crimeea, unde s-a format o colonie comercială ulterior în legătură cu Moldova. Al patrulea exod s-a datorat cutremurului din 1319, care a distrus orașul Ani, precum și foametei provocate de acesta. Ultimul exod a fost determinat de invazia nimicitoare a mongolilor în Armenia apuseană, în 1342. Dintre emigranții armeni așezați în Crimeea în 1045, când Ani a fost ocupată de bizantini, iar populația sa deportată, și apoi în 1064, cei care căutau locuri mai stabile au plecat mai departe, spre Galiția
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
1490). Este unul dintre cele mai importante sanctuare catolice din Budapesta. Conform tradiției, biserica ar fi fost construită pentru prima dată de către regele Ștefan cel Sfânt în anul 1015, primind hramul Adormirea Maicii Domnului, dar a fost distrusă în urma invaziei mongolilor din anul 1241. Lucrările la actuala biserică gotică au avut loc între anii 1255-1370 în mai multe etape sub regi precum Béla al IV-lea și Ludovic I cel Mare. Biserica a fost folosită mai ales de etnicii germani. Denumirea
Biserica Mátyás () [Corola-website/Science/302700_a_304029]
-
regatului feudat Balhea, care includea și nordul Coreii și părți din Manciuria. Între 1115 și 1234 zona a fost stăpînită de Imperiul Jurchen, condus de un popor tungus. Acest imperiu s-a prăbușit în urma invaziei mongole condusă de Ginghis Han. Mongolii au distrus toate orașele Imperiuli Jurchen și au înrobit populația. Supraviețuitorii s-au ascuns în păduri și văile răurilor, începînd o viață de culegători de fructe, pescari și vînători. Conform tratatului din 1689 dintre Rusia și China, teritoriile de la sud
Ținutul Primorie () [Corola-website/Science/304768_a_306097]
-
feroviare ale țării. ul, simbolul epocii de aur a civilizației islamice, a fost în Evul Mediu, în timpul dinastiei abbaside cel mai mare centru meșteșugăresc, comercial și cultural al Orientului Mijlociu. A fost ocupat în mod succesiv de selgiucizi (1055), de mongoli (1258) și de otomani (1534). După Primul Război Mondial, a devenit capitala Irakului. În anul 762, califul abbasid al-Mansūr pune piatra de temelie a noii sale capitale, Bagdad, scena poveștilor Șeherezadei din "O mie și una de nopți". În acel
Bagdad () [Corola-website/Science/296843_a_298172]
-
aflau, pe lângă săli de curs, băi, bucătării, un spital și o bibliotecă. Unul dintre puținele monumente păstrate din perioada abbasidă, al-Mustansirīya a fost renovată în 1961. Bagdadul rămâne un important centru cultural și comercial până în 1258, când este cucerit de mongolii conduși de Hulagu. Orașul este distrus și populația masacrată. Invazia mongolă pune capăt Califatului abbasid. În anul 1401, Bagdadul este cucerit de Timur Lenk (Tamerlan). În 1534, armatele otomane ale sultanului Soliman I l-au trecut prin foc și sabie
Bagdad () [Corola-website/Science/296843_a_298172]
-
populația Chinei și mare parte a terenului agricol cultivabil. de Sud și-a întărit considerabil forța navală pentru a-și apăra apele și granițele, îndeplinind misiuni maritime în străinătate. Pentru a se apăra de dinastia Jin, și mai târziu de mongoli, Imperiul Song și-a dezvoltat noi tehnologii militare și a inventat praful de pușcă. În 1234, Dinastia Jin a fost cucerită de mongoli, care au preluat controlul asupra Chinei nordice, întreținând relații tensionate cu Imperiul Song de Sud. Möngke Khan
Dinastia Song () [Corola-website/Science/303944_a_305273]
-
granițele, îndeplinind misiuni maritime în străinătate. Pentru a se apăra de dinastia Jin, și mai târziu de mongoli, Imperiul Song și-a dezvoltat noi tehnologii militare și a inventat praful de pușcă. În 1234, Dinastia Jin a fost cucerită de mongoli, care au preluat controlul asupra Chinei nordice, întreținând relații tensionate cu Imperiul Song de Sud. Möngke Khan, al patrulea Mare Han al Imperiului Mongol, a murit în 1259 în timp ce asedia o cetate în Chongqing. Fratele său mai tânăr Kublai Han
Dinastia Song () [Corola-website/Science/303944_a_305273]