268 matches
-
pace și în siguranță. Evreii s-au răsculat în urma persecuțiilor, fiind reprimați cu brutalitate. Sinagogile au fost distruse, și chiar s-a interzis citirea Vechiului Testament în ebraică, fiind înlocuit cu versiunea grecească-Septuaginta. Iustinian a avut probleme mai mari în privința monofiziților, iar soția sa, împărăteasa Teodora chiar îi susținea. Iustinian a urmărit să stabilească relații pașnice cu aceștia. A invitat monofiziți în capitală la o conferință religioasă cu scop de împăcare, cerându-le să discute toate chestiunile controversate cu adversarii lor
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
s-a interzis citirea Vechiului Testament în ebraică, fiind înlocuit cu versiunea grecească-Septuaginta. Iustinian a avut probleme mai mari în privința monofiziților, iar soția sa, împărăteasa Teodora chiar îi susținea. Iustinian a urmărit să stabilească relații pașnice cu aceștia. A invitat monofiziți în capitală la o conferință religioasă cu scop de împăcare, cerându-le să discute toate chestiunile controversate cu adversarii lor cu toată îngăduință. A găzduit 500 de monofiziți într-unul din palatele capitalei. Scaunul de patriah al Constantinopolului a fost
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
susținea. Iustinian a urmărit să stabilească relații pașnice cu aceștia. A invitat monofiziți în capitală la o conferință religioasă cu scop de împăcare, cerându-le să discute toate chestiunile controversate cu adversarii lor cu toată îngăduință. A găzduit 500 de monofiziți într-unul din palatele capitalei. Scaunul de patriah al Constantinopolului a fost oferit chiar episcopului de Trapezunt, Antim, ce ducea o politcă conciliantă cu monofiziți. Însă, Papa Agapet și achimitii, ortodocșii extremiști, au ajuns la Constantinopol, și au protestat flexibilitatea
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
să discute toate chestiunile controversate cu adversarii lor cu toată îngăduință. A găzduit 500 de monofiziți într-unul din palatele capitalei. Scaunul de patriah al Constantinopolului a fost oferit chiar episcopului de Trapezunt, Antim, ce ducea o politcă conciliantă cu monofiziți. Însă, Papa Agapet și achimitii, ortodocșii extremiști, au ajuns la Constantinopol, și au protestat flexibilitatea religioasă a lui Antim și Iustinian. Astfel, Iustinian a trebuit să schimbe politică și l-a depus pe Antim. Împăratul a trebuit să asculte de
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
trebuit să asculte de papa cum în Italia începea războiul cu ostrogoții, iar Iustinian avea nevoie de sprijinul acestuia. A disputat problema celor Trei Capitole, privind trei scriitori: Teodor de Mopsuestia, Teodoret de Cir și Ibas de Edesa. La presiunea monofiziților, Iustinian a emis un edict prin care anatemiză operele celor trei scriitori și îi amenință pe cei care îndrăzneau să le apere sau să le aprobe, fiind semnat de toți patriarhii și episcopii. Ca să atragă Biserica romană de partea sa
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
dintre insulele din Marea Marmara, dar s-a putut întoarce la Roma, murind pe drum, în Siracuza. Sinodul a fost recunoscut de Papa Grigore I abia la sfârșitul secolului VI. În ultimii ani de viață, Iustinian i-a favorizat pe monofiziți. Nu s-a putut menține o biserica unitară. După ce primele două biserici construite de Constantin și Teodosiu al II-lea au fost incendiate, Iustinian a construit catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol, a cărei durata de construcție a fost între anii
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
numească imperiul ca "Bizantin", în loc de "Roman de Răsărit", pentru evenimentele istorice de după această dată. Imperiul era, de asemenea, în mod clar diferit din punct de vedere religios față de fostele teritorii imperiale din apusul Europei, deși provinciile sudice bizantine practicau creștinismul monofizit, spre deosebire de cele nordice, ortodoxe. Cucerirea de către arabi a provinciilor sudice a făcut ortodoxia mai puternică în restul posesiunilor bizantine. Constans II Bărbosul (641 - 668) a împărțit imperiul într-un sistem de provincii militare numite "théme" pentru a face față permanentelor
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
-și afirme controlul asupra scaunului pontifical. Papa Martin I care a ocupat scaunul pontifical în secolul al VII-lea fără aprobarea Constantinopolului, s-a opus politicii împăraților bizantini, Heraclius și Constant, care încercau să găsească o formulă de compromis între monofiziți și ortodocși. Constant l-a chemat pe Martin la Constantinpol în 653, acuzându-l de trădare și l-a condamnat să fie maltratat în public. Apoi, l-a exilat în Chersones, unde a murit la scurt timp. La începutul secolului
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
un compromis între cele două tabere. Împăratul Zenon chiar emite edictul „Henotikon” în 482 prin care sunt interzise disputele religioase. În 553 , Iustinian a convocat cel de-al cincelea conciliu la Constantinopol, încercând să-i împace pe ortodocși și pe monofiziți prin condamnarea scrierilor nestoriene, dar a eșuat.În secolul VII, arabii cuceresc provinciile orientale ce opun o slabă rezistență împotriva acestora în urma tensiunilor religioase interne. Se arată inițial o toleranță față de monofiziți. Heraclius a încercat să impună două formule de
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
încercând să-i împace pe ortodocși și pe monofiziți prin condamnarea scrierilor nestoriene, dar a eșuat.În secolul VII, arabii cuceresc provinciile orientale ce opun o slabă rezistență împotriva acestora în urma tensiunilor religioase interne. Se arată inițial o toleranță față de monofiziți. Heraclius a încercat să impună două formule de compromis, emitând monoenergismul, adică cele două naturi, dar o singură energie, și apoi, monothelismul, adică cele două naturi, dar o singură voință de a acționa, ce avea să fie impusă prin două
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Grigore a reacționat, insistând că numai prin folosirea icoanelor, poporul ignorant putea fi educat religios. Cultul icoanelor s-a dezvoltat în perioada când imperiul traversa o criză gravă, iar populația își caută refugiul în biserică. În provinciile orientale influențate de monofiziți se susținea că natura divină a lui Hristos nu putea fi redată în icoane. Împărații iconoclaști că Leon III, Constantin V, Leon V, Mihail II, și Teofil erau originali din Siria, Armenia sau din Frigia. Împărătesele Irina și Teodora care
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
religia, atât de importantă pentru un împărat al Bizanțului, Iustin al II-lea este deseori prezentat ca fiind cel care a încercat împăcarea dintre Calcedonieni și non-Calcedonieni. Astfel, chiar de la începutul domniei sale, el a revocat decretul lui Iustinian prin care monofiziții erau prigoniți. Clericii monofiziți care erau în închisori au fost eliberați, iar episcopilor exilați li s-a permis să se întoarcă. Ulterior, Iustin a încercat, printr-un nou edict în care era recunoscută distincția dintre cele două naturi ale lui
Iustin al II-lea (împărat) () [Corola-website/Science/306615_a_307944]
-
pentru un împărat al Bizanțului, Iustin al II-lea este deseori prezentat ca fiind cel care a încercat împăcarea dintre Calcedonieni și non-Calcedonieni. Astfel, chiar de la începutul domniei sale, el a revocat decretul lui Iustinian prin care monofiziții erau prigoniți. Clericii monofiziți care erau în închisori au fost eliberați, iar episcopilor exilați li s-a permis să se întoarcă. Ulterior, Iustin a încercat, printr-un nou edict în care era recunoscută distincția dintre cele două naturi ale lui Isus (cea divină și
Iustin al II-lea (împărat) () [Corola-website/Science/306615_a_307944]
-
încercat, printr-un nou edict în care era recunoscută distincția dintre cele două naturi ale lui Isus (cea divină și cea umană), dar fără a se menționa în mod explicit cele hotărâte la Sinodul de la Calcedon, să-i aducă pe monofiziți la ortodoxie. Cu toate acestea, monofiziții au rămas fermi pe poziția lor și nu au acceptat reconcilierea. Atunci, Iustin a apelat din nou la persecuție, ca și predecesorul său Iustinian, fiind sprijinit pe această cale de către Patriarhul Ioan al III
Iustin al II-lea (împărat) () [Corola-website/Science/306615_a_307944]
-
care era recunoscută distincția dintre cele două naturi ale lui Isus (cea divină și cea umană), dar fără a se menționa în mod explicit cele hotărâte la Sinodul de la Calcedon, să-i aducă pe monofiziți la ortodoxie. Cu toate acestea, monofiziții au rămas fermi pe poziția lor și nu au acceptat reconcilierea. Atunci, Iustin a apelat din nou la persecuție, ca și predecesorul său Iustinian, fiind sprijinit pe această cale de către Patriarhul Ioan al III-lea "Scolasticul". Iustin al II-lea
Iustin al II-lea (împărat) () [Corola-website/Science/306615_a_307944]
-
Sinodului IV Ecumenic de la Calcedon din anul 451. În consecință, urcarea lui Iustin pe tronul de la Constantinopol a adus o răsturnare completă în politica imperială referitoare la chestiunile religioase, fiind anulat sprijinul pe care împăratul Anastasie îl acordase "ne-Calcedonienilor". Drept urmare, monofiziții au început să fie persecutați, iar guvernarea lui Iustin a căutat să restabilească rapid viața bisericii în concordanță cu cele stabilite la Sinodul IV Ecumenic de la Calcedon. Persecutarea monofiziților a continuat până în anul 520, după care împăratul Iustin a început
Iustin I (împărat) () [Corola-website/Science/306612_a_307941]
-
fiind anulat sprijinul pe care împăratul Anastasie îl acordase "ne-Calcedonienilor". Drept urmare, monofiziții au început să fie persecutați, iar guvernarea lui Iustin a căutat să restabilească rapid viața bisericii în concordanță cu cele stabilite la Sinodul IV Ecumenic de la Calcedon. Persecutarea monofiziților a continuat până în anul 520, după care împăratul Iustin a început să urmeze o politică mai tolerantă și mai pragmatică față de erezia monofizită, rămânând totuși devotat ortodoxiei Calcedoniene. Sprijinul acordat de împăratul Iustin ortodoxiei, a dus de asemenea la o
Iustin I (împărat) () [Corola-website/Science/306612_a_307941]
-
același rang pe care-l avea și Strabo. În cele din urmă, susținerea lui Illus nu era nici ea foarte fermă, dat fiind masacrul isaurienilor pe care Basiliskos l-a permis. La acea vreme, creștinismul era în plin conflict între monofiziți și calcedonieni. Erau două poziții cristologice; monofiziții susțineau că Hristos are o singură natură din două, iar calcedonienii susțineau că el avea și natură umană, și natură divină. Conciliul de la Calcedon, convocat de împăratul Marcian în 451, exclusese monofizismul, cu
Basiliskos () [Corola-website/Science/306606_a_307935]
-
Strabo. În cele din urmă, susținerea lui Illus nu era nici ea foarte fermă, dat fiind masacrul isaurienilor pe care Basiliskos l-a permis. La acea vreme, creștinismul era în plin conflict între monofiziți și calcedonieni. Erau două poziții cristologice; monofiziții susțineau că Hristos are o singură natură din două, iar calcedonienii susțineau că el avea și natură umană, și natură divină. Conciliul de la Calcedon, convocat de împăratul Marcian în 451, exclusese monofizismul, cu susținerea papei în Occident și cu susținerea
Basiliskos () [Corola-website/Science/306606_a_307935]
-
singură natură din două, iar calcedonienii susțineau că el avea și natură umană, și natură divină. Conciliul de la Calcedon, convocat de împăratul Marcian în 451, exclusese monofizismul, cu susținerea papei în Occident și cu susținerea multor episcopi din Orient. Poziția monofiziților era încă puternică: cei doi patriarhi monofiziți Timotei Aelurus din Alexandria și Petru Fullo din Antiohia au fost dați jos. De la începutul domniei, Basiliskos a dat susținere monofiziților. Zacharias Scholasticus relatează că un grup de călugări monofiziți egipteni, auzind de
Basiliskos () [Corola-website/Science/306606_a_307935]
-
că el avea și natură umană, și natură divină. Conciliul de la Calcedon, convocat de împăratul Marcian în 451, exclusese monofizismul, cu susținerea papei în Occident și cu susținerea multor episcopi din Orient. Poziția monofiziților era încă puternică: cei doi patriarhi monofiziți Timotei Aelurus din Alexandria și Petru Fullo din Antiohia au fost dați jos. De la începutul domniei, Basiliskos a dat susținere monofiziților. Zacharias Scholasticus relatează că un grup de călugări monofiziți egipteni, auzind de moartea împăratului Leon, s-au mutat de la
Basiliskos () [Corola-website/Science/306606_a_307935]
-
susținerea papei în Occident și cu susținerea multor episcopi din Orient. Poziția monofiziților era încă puternică: cei doi patriarhi monofiziți Timotei Aelurus din Alexandria și Petru Fullo din Antiohia au fost dați jos. De la începutul domniei, Basiliskos a dat susținere monofiziților. Zacharias Scholasticus relatează că un grup de călugări monofiziți egipteni, auzind de moartea împăratului Leon, s-au mutat de la Alexandria la Constantinopol să-i scrie lui Zenon în favoarea lui Timotei, dar la sosirea lor în capitală, l-au găsit pe
Basiliskos () [Corola-website/Science/306606_a_307935]
-
din Orient. Poziția monofiziților era încă puternică: cei doi patriarhi monofiziți Timotei Aelurus din Alexandria și Petru Fullo din Antiohia au fost dați jos. De la începutul domniei, Basiliskos a dat susținere monofiziților. Zacharias Scholasticus relatează că un grup de călugări monofiziți egipteni, auzind de moartea împăratului Leon, s-au mutat de la Alexandria la Constantinopol să-i scrie lui Zenon în favoarea lui Timotei, dar la sosirea lor în capitală, l-au găsit pe noul ales Basiliskos. "Magister Officiorum" Theoctistus, fostul medic al
Basiliskos () [Corola-website/Science/306606_a_307935]
-
fostul medic al lui Basiliskos, era frate cu unul dintre călugări și astfel, delegația a obțiunt o audiență la Basiliskos, și, cu susținerea lui Theoctistus și a împărătesei, l-au convins pe Basiliskos să-i readucă din exil pe patriarhii monofiziți exilați. Basiliskos i-a reîntronizat pe Timotei Aelurus și pe Petru Fullo, și, la îndemnul primului, a emis la 9 aprilie 475 o circulară ("Enkyklikon") episcopilor prin care le cerea să accepte ca valide doar primele trei sinoade ecumenice și
Basiliskos () [Corola-website/Science/306606_a_307935]
-
Basiliskos, însă, nu a reușit să îndeplinească promisiunile făcute celor doi generali; mai mult, ei au primit scrisori din partea unor miniștri de la curte, prin care li se cerea readucerea lui Zenon, întrucât orașul prefera acum restaurarea unui isaurian față de un monofizit a cărui nepopularitate creștea din cauza lăcomiei de bani a miniștrilor săi. În timpul operațiunilor din Isauria, Illus l-a luat prizonier pe fratele lui Zenon, Longinus, și l-a ținut într-o cetate isauriană. Crezând că va avea influență mai mare
Basiliskos () [Corola-website/Science/306606_a_307935]