809 matches
-
poruncit ca preoții iezuiți să se aranjeze în altă parte. Între timp, acești preoți cu un oarecare Kotnarski, care mai înainte îl persecutase pe Mons. Arhiepiscop de Marcianopoli și voia să-l alunge din acea Provincie, au apelat la zisul Monsenior care, deși a fost slujit de preoții noștri care au trimis prin mine către Eminențele Voastre Reverendisime scrisori pentru a-i obține recomandarea Domnului nostru Papa (chiar prin Pr. Gasparo da Noto, Viceprefect în aceste vremuri de dezbinare, i s-
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
Valahia, pe 12 februarie 1631. DOCUMENT II - Scrisoarea preotului misionar Venanzio Berardi, O.F.M. Conv., către Mons. Ingoli, Secretarul Sf. Congregații de Propaganda Fide (9 decembrie 1644) Ilustrisimului și Reverendisimului meu Domn și Protector Colmo A apărut pe neașteptate aici Monseniorul Arhiepiscop de Sofia cu cinci preoți Observanți, doi preoți și câțiva seculari, și le-am ieșit în întâmpinare pentru a-i primi ca și alte dăți în Convent, fiind înștiințați de câțiva prieteni că venea pentru a pune mâna pe
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
dimineața următoare și, după Liturghie, în prezența tuturor acestor nobili polonezi, a făcut public conținutul unui decret făcut de Eminența sa Cardinalul Antonio Barberini și de Judecătorul căruia i-a fost adresată cauza, iar noi nu am spus nimic. Iar Monseniorul a spus de la sine Pr. M.ș Reverendisim Francesco da Castro că această dispută va înceta numai dacă el se va face un frate de-al lor și că îl vor lăsa Superior perpetuu în acest Convent. Părintele i-a
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
Părintele i-a spus că s-a botezat odată și îi ajunge; și din acestea și alte cuvinte am aflat că îl voia pentru preoții săi și mă mir că Superiorii noștri au acceptat să fie pusă cauza în mâna Monseniorului de Sofia, fiind membru al aceluiași Ordin și al aceluiași convent. Fără să ne cheme, în dimineața următoare s-a dus la acest domnitor serenisim; acum, pe când noi vegheam neștiind ce ne așteaptă, ne-am dus la casa unde locuia
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
al tuturor acestor boieri, am readus cauza în atenția Sf. Congregații, venind să înfățișăm motivele Ordinului meu sus-amintitului Pr. cu dovezi autentice și cu scrisori din partea tuturor acestor boieri, arătându-i că dorința lor era să rămânem noi, iar dacă Monseniorul ar voi să scrie adevărul ați auzi ce anume și ce tulburare au făcut acești boieri în favoarea noastră și atât cât pot nu vor să plecăm, iar aceasta s-ar face cu foarte mult scandal. Domnitorul ne-a spus cu
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
a trăit totdeauna ca bun religios, fără vreun scandal, că până și plecarea sa i-a întristat pe toți și dacă nu le-ar fi promis că se va întoarce nu l-ar fi lăsat să plece. Când a văzut Monseniorul că nu poate să-și atingă obiectivul a început să ne amenințe cu cenzuri, la care i-am răspuns că pentru a ne aplica cenzuri trebuia să fim acuzați de neascultare, iar dacă este judecător nu suntem obligați să-l
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
1. războiul veșnic dintre palestinieni și evrei; 2. istoria lungă și tragică a relațiilor dintre creștinism și iudaism; 3. unele gesturi ale Papei Benedict și un moment din tinerețea neamțului Joseph Ratzinger actualul Papă Benedict. 1. Patriarhul latin al Ierusalimului, monseniorul Fouad Twal, a sintetizat în mod magistral dilema unui papă care trebuie să țină un discurs în Orașul Sfânt: "Un cuvânt pentru musulmani, și am intrat în belea. Un cuvânt pentru evrei, și am intrat în belea. Însă, Papa pleacă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
din 1653 a relatat faptul că la Târgoviște a întâlnit un singur misionar conventual, iar la Câmpulung, nici unul. Războaiele și năvălirile, alături de atâtea lipsuri păreau să nu se mai sfârșească. Între 1622-1649 Congregația „De Propaganda Fide” a fost condusă de către monseniorul Ingoli, care a nutrit o afecțiune specială pentru misiunea din cele trei provincii românești, „cea dintâi născută”, deoarece a fost prima creată de către această Congregație. De aceea Misiunea a avut un succes remarcabil în teritoriu sub oblăduirea monseniorului Ingoli, cu ajutorul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
condusă de către monseniorul Ingoli, care a nutrit o afecțiune specială pentru misiunea din cele trei provincii românești, „cea dintâi născută”, deoarece a fost prima creată de către această Congregație. De aceea Misiunea a avut un succes remarcabil în teritoriu sub oblăduirea monseniorului Ingoli, cu ajutorul și susținerea lui permanentă. Comerțul a jucat un rol hotărâtor în dezvoltarea marelui târg din Câmpulung, situat „cale de o zi de hotarele Brașovului și la trei zile de cele ale Bucureștiului”. În prima jumătate a secolului XIV
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
au fost italieni din Veneția și Trieste, specializați în comerțul agricol; au venit apoi austrieci, unguri și germani, care erau cu toții de religie romano-catolică și aveau nevoie de o biserică și de un preot, care să cunoască mai multe limbi. Monseniorul I. Molajoni (1825-1847) a constatat, în vizita sa apostolică din 1832, numărul mare și mereu în creștere a catolicilor din Brăila. În 1835 preotul francez B. Fontanel a început să proiecteze construcția unei biserici depășind nenumăratele obstacole ce i s-
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
primul rând, de lipsa unei biserici. Proiectul pentru înălțarea unei biserici greco-catolice în București, inițiat de către arhiepiscopul Palma în 1885, a avut prima donație de 30.000 de franci, chiar de la Sfântul Părinte Leon al XIII-lea. Dar după moartea monseniorului Palma, o perioadă de doi ani, Scaunul de Arhiepiscop a rămas vacant, și, ca urmare, s-a instalat o stare de regres. În 1894 a fost numit arhiepiscop de București, Otto Zardetti, care a rămas aici pentru o foarte scurtă
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Se simțea acut lipsa școlilor în teritoriile românești. Marile evenimente din secolul XIX, revoluția de la 1848, Unirea Principatelor Române, prăbușirea stăpânirii otomane, au însemnat un progres remarcabil și o perioadă de ascensiune socială și culturală. Astfel, în 1841 sub episcopatul Monseniorului Arduini au fost tipărite la Iași câte 1000 de exemplare de abecedare în limbile română, germană, latină și maghiară; de asemenea, fiecare școală a primit câte un exemplar de gramatică română și de gramatică latină. Pentru Orfelinatul din Huși papa
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din Constantinopol, în neam de prinți și s-a stins tot într-o duminică (16.05.1954), dar într-o celulă obscură, înconjurat de preoți și de deținuți din toate confesiunile; aceștia au avut certitudinea că „a murit un sfânt”. Monseniorul obișnuia să spună „închisoarea aceasta era sfântă și eu nu știam”. Între cele două momente, încap 81 de ani trăiți cu incandescență și vocație de apostol; „dacă nu te preocupi de mânuirea altuia, nici tu, n-ai să te mântuiești
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
care nu a acceptat avocat, apărându-se singur (era licențiat și în drept): „...cu barba și cu părul său alb, părea un profet ieșit din mormânt... Președintele a dat ordin la cei doi milițieni să-l ia cu forța pe Monseniorul Ghika...” (El) „cu o mână se ținea de boxă, chiar în fața mea, iar cu cealaltă a apucat banca pe care erau așezați avocații”... „acești milițieni, oameni mari și viguroși, n-au fost în stare să-l urnească din loc. Și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cealaltă a apucat banca pe care erau așezați avocații”... „acești milițieni, oameni mari și viguroși, n-au fost în stare să-l urnească din loc. Și totuși (V. Ghika) nu cântărea nici 50 de kg. Părea o stâncă”. Mai târziu Monseniorul le-a spus tovarășilor săi de suferință: „La proces, v-am văzut pe toți atât de speriați, încât am vrut să vă dau un exemplu de curaj”. Omul lui Dumnezeu, Vladimir Ghika s-a stins duminică 16.05.1954, în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
tot ce am putut, deși nu întotdeauna tot ce a trebuit, pentru adevărata Biserică a lui Cristos, într-o perioadă tristă pentru țara mea și pentru întreaga lume civilizată”. II. Misiunea „Nici un noroi nu poate acoperi strălucirea iubirii” Din 1939 Monseniorul a activat în România; mare maestru spiritual, el a aprins-reaprins credința în cele mai împietrite inimi. A fost mereu adeptul teologiei faptelor; a reușit să dea o lumină nouă catolicismului din România, să-l facă respectat și căutat de către intelectuali
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
lui, H. Bergson se apropiase foarte mult de catolicism; amiralul japonez Yamamoto, aflat într-o mare dilemă, l-a vizitat la Paris; prietenul său, Jaques Maritain l-a descris astfel: ”disponibil la orice apel care îl chema în slujba sufletelor, Monseniorul Ghika era mereu în călătorii: dimineața în Congo, la prânz la Buenos Aires, la ceaiul de la ora 5 era la Tokio. ... Această disponibilitate surprinzătoare este aspectul mobil al unei bunătăți fără margini”. A ajutat oameni aflați în suferință, în rătăciri, în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
un sfert din viciul tău zilnic!”). Suferința, martiriul rămân doar un mijloc pentru a ajunge la scopul ultim, mântuirea. „Credința este un curaj care știe nu numai să înfrunte moartea, dar să și sfideze o moarte veșnică”. În momentele grele, Monseniorul ne este aproape, îndrumându-ne: „dacă știi să iei asupra ta durerea altuia, Domnul va lua asupra Sa, durerea ta și o va face să fie a Sa, adică aducătoare de mântuire”. Atunci când familia și apropiații săi au părăsit țara
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ideea de catolicitate. „Cuvintele Tale, Doamne, sunt duh și viață; Tu ai cuvintele vieții veșnice”. (In. 6, 64b, 69b) Bunicul meu dinspre mamă, Gh. Bartic (1887-1973), fiu al satului „în care au venit regii” (Carol I la sfințirea bisericii și Monseniorul Ghika, când era paroh A. Bișoc) „s-a ridicat” în școli și a urmat treptele ierarhiei militare, ajungând la gradul de colonel în armata regală. Era fiul „doftoresei” Margareta (sora primarului Ambrozie Sescu) și a luptat în cele două războaie
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ca PREOT. La 1 iunie 1965 Ministerul Cultelor l-a numit vicar la Parohia Romano-Catolică din Roman (unde va rămâne până la 1 iunie 1972). Perioada de la Roman a fost considerată de Părinte, ca fiind „o etapă importantă din viața mea”. Monseniorul Francisc Augustin, într-o caracterizare a preotului Ioan Baltheiser, din 29.10.1971, semnalează: „Din declarația preotului Baltheiser Eugen, parohul din Roman, rezultă că fratele său, Ioan Baltheiser, este grav bolnav de cancer intestinal, dar, cu toate acestea, își îndeplinește
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ci care se dăruiește. În emoționanta carte a preotului unit Tertulian Langa, „Trecând pragul tăcerii”, sunt prezentate personalități eroice, de mare noblețe spirituală, care au învins bestialitatea și cruzimea feroce a unor brute (ca Moromete sau Goiciu), prin forța credinței. Monseniorul Ghika, Episcopul Suciu, filosoful Ion Petrovici, Episcopul catolic Marton Aron, preotul Iancu Baltheiser, Arhimandritul Benedict Ghiuș, Ioan Bărdaș, italienistul Alexandru Marcu și mulți alții, au fraternizat în trăirea mistică de mare intensitate, a slujirii împreună. Dincolo de rit, de naționalitate, de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în Rai datorită numeroaselor păcate pe care nu contenesc să le tot săvârșească. După care corul a intonat imnul "Numai vündünii sunt vandani", urmat de patrioticul "Őrü Őrü Bumba Őrü". (Deși schisma dintre cele două sfinte biserici pare absolut definitivă, monseniorul Lupadus Stein, fostul cap al cultului din fostul regat Vandana (de tristă amintire), mai este convins și astăzi că "lucrurile vor intra în sfânta normalitate". Până atunci, cetățeanul Lupadus Stein își câștigă existența în calitate de contabil civil la Fabrica de Confecții
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
la testamentul literar și filozofic al lui Vladimir Soloviov, Court recit sur l’Anticrist (1900), care zugrăvește portretul unui tiran eshatologic umanist, pacifist, ingenios și cultivat, al cărui farmec diabolic cucerește aproape întreaga lume, cu excepția câtorva creștini refractari. În 1907, Monseniorul Robert Hugh Benson publică Lord of the World, roman polemic în care autorul denunță materialismul crescând și pseudodivinizarea omului în civilizația modernă. Părintele Percy Franklin este ultimul preot catolic fidel valorilor Evangheliei. Ales Papă, el va fi consemnat în satul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
presupunere. Să admitem că Franța îi păstrează pe toți oamenii de geniu pe care-i are în științe, în artele frumoase, în arte și meserii, dar că are nenorocul să-i piardă în aceeași zi pe Monsieur, fratele Regelui, pe Monseniorul duce d’Angoulème, pe Monseniorul duce de Berry, pe Monseniorul duce d’Orleans, pe Monseniorul duce de Bourbon, pe Doamna ducesă d’Angoulème, pe Doamna ducesă de Berry, pe Doamna ducesă d’Orléans, pe Doamna ducesă de Bourbon și pe
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
îi păstrează pe toți oamenii de geniu pe care-i are în științe, în artele frumoase, în arte și meserii, dar că are nenorocul să-i piardă în aceeași zi pe Monsieur, fratele Regelui, pe Monseniorul duce d’Angoulème, pe Monseniorul duce de Berry, pe Monseniorul duce d’Orleans, pe Monseniorul duce de Bourbon, pe Doamna ducesă d’Angoulème, pe Doamna ducesă de Berry, pe Doamna ducesă d’Orléans, pe Doamna ducesă de Bourbon și pe Domnișoara de Condé. Că îi
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]