272 matches
-
1878). Calul și călărețul sunt înfățișați într-o atitudine oficială, de trecere în revistă a trupelor. Lucrarea este realizată într-o manieră realistă, obișnuită în cazul comenzilor oficiale, dar denotă respect față de limbajul plastic obișnuit. Este bine proporționată și are monumentalitate în ciuda dimensiunilor reduse. În 1936 s-a organizat la București un concurs pentru realizarea monumentelor ecvestre ale regilor Carol I și Ferdinand. Concursul a fost câștigat în ambele cazuri de către Oscar Han dar comanda a fost acordată până la urmă pentru
Constantin Baraschi () [Corola-website/Science/307088_a_308417]
-
A pictat Ștefan”, inscripție completată cu o alta, tot în slavonă, aflată sub fereastra de pe latură sud-estică a absidei altarului: „... la anul 6952 [1443 n.n.] luna octombrie 23 s-a pictat [biserica cu hramul] Sfântul Nicolae ... jupâneasă și fetelor ... Amin”. Monumentalitatea viziunii personajelor redate, desenul ferm, dar generos, și mai ales atitudinea, veșmintele și tipologia reprezentării ierarhiilor din altar impun concluzia că meșterul Ștefan a fost un exponent al artei mediavale sud-carpatice, format în tradiția picturală a mănăstirii Basarabilor de la Curtea de Argeș
Biserica Sfântul Nicolae din Densuș () [Corola-website/Science/307376_a_308705]
-
era și prima ieșire în străinătate, cu avionul. De la aeroport un autocar ne-a preluat până la hotelul unde am fost cazați, în Cartierul Latin. Totul în jur ni se părea fantastic... Priveam parcă vrăjiți beția de lumini pe bulevardul Champs-Elysées, monumentalitatea palatelor și catedralelor, agitația străzii cu tineri hippy, fete cu ținute provocatoare în fuste minijup, artiști boemi în Montmartre, vampe sexy în La Place Pigalle, bătrâni dormind în ganguri întunecoase, amorezi solitari pe cheiurile Senei...A fost un adevărat șoc
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
al lucrărilor a fost Carol Beniș. Antreprenorul lucrărilor a fost Henri Guaracino. În parcul ce înconjoară catedrală se află un complex arheologic în care sunt identificate elemente ale vechiului oraș Tomis. Construcția, în stil neobizantin, din cărămidă presată, impune prin monumentalitatea fațadei și prin turnul înalt de 35 m. Pictură este refăcuta în 1959-1961, de către Gheorghe Popescu și Niculina Dona- Delavrancea, frescele fiind redate în factura neobizantină, cu o coloratura românească. Sculptură este bine reprezentată la catapeteasma și strane, ca și
Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Constanța () [Corola-website/Science/312558_a_313887]
-
cilindru), un pronaos rectangular tăvănit pe ale cărui grinzi masive se înalță turnul clopotniță și pridvorul cu arcade de pe latura de vest. Dacă bolta naosului, cu profilul trilobat, este unică în arhitectura de lemn din Transilvania și Maramureș, în schimb, monumentalitatea și înălțimea îndrăzneață a turnului nu sunt atinse decât de biserica „geamănă” din Șurdești. Turnul, cu verticalitatea sa accentuată, are alături de coiful central, patru turnulețe cu rol decorativ, dar și un semn distinctiv că satul avea un Sfat al Bătrânilor
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
frecvent la sudul munților. Din aceeași vreme sunt și ușile împărătești sculptate în ajur, pe motivul viței de vie cu struguri ce îmbrățișează medalioanele pictate (Buna Vestire și Evangheliștii). În 1857, biserica a fost renovată, tot atunci s-a dat monumentalitate tâmplei prin adoptarea pilaștrilor cu capiteluri și a îngerilor statuari. Despre cele două momente din istoria tâmplei vorbesc pisaniile, din preajma reprezentării Năframei Veronicăi. Într-unul din medalioanele baroce se consemnează: “Făcutu-s-au acest fruntariu cu cheltuial jupan Hriscu, Radu
Biserica de lemn din Reghin () [Corola-website/Science/310135_a_311464]
-
Biserica de lemn din Josani, cu hramul Sfântul Nicolae, este construită pe o mică colină, dominând zona centrală a satului. Ridicată de către comunitatea sătească, în prima jumătate a secolului al XVII-lea (tradiția menționează anul 1643), edificiul se impune prin monumentalitate și valoarea artistică, fiind cea mai amplă biserică de lemn din Maramureșul istoric. Prețiosul monument istoric a fost înscris pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. De dimensiuni apreciabile (lungimea 18 m, lățimea 8 m, înălțimea turnului 26 m), biserica din Josani
Biserica de lemn din Budești Josani () [Corola-website/Science/310267_a_311596]
-
în pronaos se află moaștele sfântului necunoscut descoperite în 1986, prin scoaterea asfaltului de pe alee. Biserica ctitorită de Ștefan cel Mare este principalul monument istoric și de arhitectură moldovenească din incinta mânăstirii, de o eleganță și frumusețe deosebite. Dimensiunile si monumentalitatea ansamblului au sporit prin introducerea în construcție a unor elemente noi: pridvorul, situat în fața intrării și sala mormintelor, sau gropnița, amplasata între pronaos și naos. Pronaosul, de formă dreptunghiulară, este boltit cu două calote sferice. Naosul, tot dreptunghiular, de dimensiuni
Mănăstirea Neamț () [Corola-website/Science/309081_a_310410]
-
materiale pentru construcția diverselor edificii romanii foloseau: lemnul, piatra și marmura. O dată cu descoperirea betonului ca material de construcție(sec II-lea î. Hr.), arhitectura antică parcurge o etapă importantă în dezvoltarea ei. Betonul permite ridicarea construcților mai rapid, asigurând soliditatea și monumentalitatea acestora. Cu ajutorul betonului, se pot construi nu numai ziduri ci și coloane sau stâlpi ce apoi pot fi placate cu marmură în diverse culori decorate cu stucaturi, mozaicuri și picturi. Roma este un exemplu pentru întreg imperiul roman și în ceea ce privește
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
cetăți (câte au fost explorate arheologic până acum) din acest sistem și din alte zone cuprinse în interiorul arcului carpatic, dar mai ales exemplele celor din Blidaru, Costești și Grădiștea Muncelului, sunt suficiente pentru a reda o idee clară, atât despre monumentalitatea lor, cât și despre concepția și tehnica constructorilor lor. Puternica cetate de pe piscul Blidaru, cu două incinte ocupând o suprafață de aproape 6000 m² avea șase masive turnuri exterioare de apărare, poartă de intrare "în șicană", "cu piedică", platforme de
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
În contrast evident cu aceste personaje, cele care au capete plecate și sunt înlănțuite privesc către est. Partea centrală a piedestalului poartă inscripția "Pentru Patrie și Libertate", ceea ce în letonă apare ca "Tēvzemei un Brīvībai". Datorită valorii sale artistice și monumentalității sale armonios integrate în farmecul orașului Riga, monumentul a rămas practic neatins atât în timpul ocupației germane a Letoniei, dintre 1940 și 1945, cât și a celei sovietice, care a fost un pic mai lungă, 1945 - 1991. Deși au existat mai
Monumentul Libertății din Riga () [Corola-website/Science/306065_a_307394]
-
o pensulație extrem de fină, riguroasă și detaliată. Cele trei personaje feminine, coborâte parcă dintr-o tipologie bizantină, respiră un aer mitologic, de închinare solemnă și interogație, surprinse în ipostaze hieratice de un simbolism sacerdotal. Liniștea contemplativă de pe chipul lor precum și monumentalitatea corporală vorbesc despre suferință, reculegere și dăinuire peste veacuri, dar recuzita vestimentară, voalurile și rochiile lor, brodate fastuos cu motive geometrice și vegetale, degajă abundență și somptuozitate. Răsfrânte în drapaje ample, ele însele constituie un decor întreg, zona de seducție
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
din 1934, încalcă de asemenea uzanțele timpului, în care nu era permis ca portretul unei persoane clar individualizate, bine cunoscute în lumea bucureșteană, fie ea și actriță, să fie reprezentată cu sânii goi. Nimic frivol însă în această remarcabilă sculptură, monumentalitatea și statismul acestui portret trimit la antichitatea clasică, în numele căreia nuditatea putea fi acceptată. De la figuri generice, care suportă trimiteri vag simbolice cum e ""Steaua nordului"" sau de la posibilul autoportret cu titlul ""Mască"" și până la portretele din anii de maturitate unde
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
drapelelor, impunerea unui anumit mod de viață pentru suveran. În sfârșit, descoperirea necropolei regale a demonstrat că poziția împăratului a fost reflectată și în arhitectura funerară. Acest statut este subliniat și prin dimensiunile incintei în care este amplasat mormântul, prin monumentalitatea parcului funerar și a construcțiilor pe care le cuprindea, dar mai ales prin faptul că întregul complex funerar era o reflectare, o machetă a universului. Numărul și splendoarea ofrandelor funerare întregesc tabloul onorurilor care l-au însoțit pe Primul Împărat
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
construcția, aflată într-o stare înaintată de degradare, oferă în fațadă iluzia unei nave centrale și două nave laterale. Decorul întregii biserici este minimal și se evidențiază axa centrală a fațadei ce domină întreaga biserică, punând accentul pe ideea de monumentalitate, dar și masivitate și austeritate. Doar iluzia optică realizată prin câteva curbări de cornișă și câțiva pilaștrii adosați face ca biserica să fie încadrată în atmosfera unui baroc târziu central european. Intrarea se face printr-o ușă cu ancadrament rectangular
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
Lăpuș-hallstattiană), regăsim zig-zagul, apoi motivul frânghiei - ornament frecvent pe porțile maramureșene, la cadranele ușilor și ferestrelor, la crucile de mormânt, dar și la bisericile de lemn (din Botiza, Sat Șugatag, Șurdești, Coruia, Vălenii Șomcutei etc). Efectul obținut este unul de monumentalitate, indiferent că baza are formă piramidală, că partea superioară este structurată pe mai multe nivele, că simbolizează cruci, troițe, rozete sau imită forma de „zurgălăi”, precum prisnelul fusurilor. Un pecetar din Moisei a fost cioplit ca un coif cu patru
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
în palmares încă un gen de abordare stilistică, completându-și portofoliul eclectic al realizărilor sale din Oradea. Fațada dinspre strada Republicii este tratată într-un mod mai impozant. De inspirație gotic-venețiană, la etajul al doilea o loggia centrală compartimentată conferă monumentalitate și totodată acel aer peninsular atât de familiar orașului în urmă cu un secol. Colțul e marcat de două balcoane, cel mai de jos cu balustradă de piatră, cel superior cu balustradă de fier.
Palatul Rimanóczy Sr. () [Corola-website/Science/313364_a_314693]
-
nici nu putea fi mai nimerit decernat.”" În ciuda caracterului politizat al filmului, criticul Călin Căliman a remarcat faptul că scenariul are „ample reverberații patriotice”, evidențiind unele interpretări actoricești remarcabile: George Constantin care s-a străduit să confere regelui dac o „monumentalitate interioară”, Emanoil Petruț care a jucat un „rol plenar”, Ernest Maftei care i-a împrumutat unui dac „dulcele său grai moldovenesc”, Ion Dichiseanu, Ioana Bulcă, Alexandru Repan și Anca Szönyi. Profesoara Elena Saulea a lăudat viziunea regizoral-scenaristică a filmului realizată
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
a lui Constantin Jurj, la trei sate, 1863”. Biserica din secolul al XIX-lea, este de plan dreptunghiular, cu absida decroșată poligonală cu cinci laturi. La interior este acoperită cu bolți semicilindrice, intersectate prin timpane înclinate. Elementele arhitectonice care conferă monumentalitate, în pofida pereților tencuiți, sunt pridvorul larg, de pe sud, ca și clopotnița cu foișor, ambele cu stâlpi sculptați. Întreg edificiiul a fost tencuit la interior și la exterior. La 1860 Ioan Cuc, pictor din Lupșa, și Constantin Jurj, pictor din Runc
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
în planul secund, unde se zăresc, printre perdele de fum, scene din bătălia de la Dealul Spirii din 13 septembrie 1848. Acest tip de organizare a spațiului pictural, pe care îl va utiliza și Ciucurencu, un secol mai tarziu, creează simultan monumentalitate și proximitate. Iar taranca română pentru care a servit drept model scoțiana Mary Grant (Maria Rosetti) este o reprezentare alegorica a ”ideii naționale”, inspirată de lucrarea prezentată cu 20 de ani mai devreme la Paris de Eugene Delacroix, </spân><spân
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
are ca temă centrală nemurirea, în special a faraonului , care era venerat asemeni unei divinități. De aici și existența unor mari opere monumentale. Influența artei egiptene se exercită asupra celei copte și bizantine. Arhitectura în Egiptul antic se caracterizează prin monumentalitate. Sunt utilizate mari blocuri de piatră și coloane solide. Cele trei mari tipuri de monumente funerare sunt: Altă categorie de construcții monumentale o constituie templele. Acestea sunt precedate de o alee mărginită de sfincși și obeliscuri. Urmează o pereche de
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
bulb, de factură slavă. Lungimea interioară este de 23,10 m, lățimea în dreptul absidelor ajunge la 9,43 m, iar înălțimea interioară a turlei este de 12,60 m. Deși nu are dimensiuni mari, clădirea bisericii emană o impresie de monumentalitate, atât la interior, cât și la exterior. Pictura murală, care îi aparține unuia dintre cei mai importanți artiști plastici români, Gheorghe Tattarescu, transformă Biserica Oțetari într-un monument de primă importanță, care așteaptă să fie descoperit. Pictura este executată în
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
la care ajunsese Zaharia Stancu ca scriitor, filmul "Prin cenușa imperiului" "„se ridică în câteva momente, ca film, la cotele de valoare și de expresivitate ale „Jocului cu moartea” ca roman”". Călin Stănculescu a afirmat că acest film are o "„monumentalitate și profunzime prin paralelismul dintre agresivitatea mecanismului Istoriei și dimensiunile grotești ale eforturilor individuale de a supraviețui cu orice preț”". Ioan Lazăr considera că filmul este "„egal cu sine, fără momente de mare performanță, dar de un profesionalism pe cât de
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
de pe latura sudică este monumentală, fiind încadrată de patru coloane cu capitelurile sculptate, iar cele două turle subțiri de piatră asigură eleganță și zveltețe întregului edificiu. În interior se remarcă amplitudinea bolților, sprijinite pe arce piezișe, care întăresc impresia de monumentalitate a edificiului, balconul (cafasul) susținut de patru coloane, catapeteasma cu două uși împărătești și două altare laterale, lucrate din lemn cu încrustații și motive florale. Ca și la celelalte biserici armenești, și altarul Bisericii armenești din Iași este situat la
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
mai multor probleme de ordin economic și politic. Bulgaria și Șerbia luptau pentru înființarea regatelor independente de imperiu. Turcii ocupaseră provinciile din Asia Mică, apoi toată Peninsula Balcanică, cucerind Șerbia, Bulgaria, Grecia și în 1453 Constantinopolul. În arhitectură ecleziastica, în locul monumentalității, la fel ca și în perioada anterioară, își face apariția construcția de dimensiuni mici precum și atmosfera discretă. Centrul de greutate al artei bizantine se mută de la Consantinopol la Mistra și pe Muntele Athos. După căderea imperiului în anul 1453, artă
Arhitectură bizantină () [Corola-website/Science/316623_a_317952]