418 matches
-
lipsa de focalizare pe filosofia metodologică a realismului (singura care constituie, după cum am precizat, obiectul de interes al analizelor din această lucrare). Prin contrast, nu cred că definițiile propuse de mine au astfel de defecte. Așa cum l-am definit eu, moralismul este o poziție ce poate fi atribuită în mod legitim tuturor filosofilor "acuzați" de obicei de realiști de "moralism" metodologic (John Rawls 58, Ronald Dworkin, Robert Nozick, Will Kymlicka, G. A. Cohen ș.a.). Mai mult, cred că definiția mea pentru
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
din această lucrare). Prin contrast, nu cred că definițiile propuse de mine au astfel de defecte. Așa cum l-am definit eu, moralismul este o poziție ce poate fi atribuită în mod legitim tuturor filosofilor "acuzați" de obicei de realiști de "moralism" metodologic (John Rawls 58, Ronald Dworkin, Robert Nozick, Will Kymlicka, G. A. Cohen ș.a.). Mai mult, cred că definiția mea pentru acest termen surprinde (sper, mulțumitor de clar, precis și concis) esențialul poziției moraliste. Ea se concentrează, altfel spus, pe
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Nozick, Will Kymlicka, G. A. Cohen ș.a.). Mai mult, cred că definiția mea pentru acest termen surprinde (sper, mulțumitor de clar, precis și concis) esențialul poziției moraliste. Ea se concentrează, altfel spus, pe evidențierea aspectelor cu adevărat primordiale în înțelegerea moralismului, fără a se pierde în aspectele corelative, secundare sau marginale ale acestuia. Nu în ultimul rând, definițiile mele nu au, după cât mi-am putut da seama, nici defectul de a fi incorecte față de poziția metodologică a realiștilor radicali din filosofia
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
corelative, secundare sau marginale ale acestuia. Nu în ultimul rând, definițiile mele nu au, după cât mi-am putut da seama, nici defectul de a fi incorecte față de poziția metodologică a realiștilor radicali din filosofia politică. Să începem cu analiza definiției moralismului propusă de Williams. Pe de o parte, nu orice concepție politică despre care s-ar putea spune că se încadrează în modelul structural, așa cum îl concepe Williams, este, într-adevăr, o concepție moralistă. Fără îndoială, numai despre concepțiile care formulează
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
60. Tot ceea ce susțin moraliștii prin "prioritatea moralului asupra politicului" este, după cum arată Erman și Möller, faptul că valorile morale sunt necesare (citarea lor este inevitabilă) în orice încercare de justificare a unei concepții plauzibile despre legitimitatea politică 61. Definiția moralismului propusă de Geuss este și mai problematică. Ea îngemănează, practic, toate problemele definiționale pe care le-am enumerat mai sus. Unde a citit Geuss - și unde anume au citit ceilalți realiști care îl urmează în această opinie - că moraliștii susțin
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Utopia, Justice as Impartiality, Political Liberalism, Sovereign Virtue, If You're an Egalitarian, How Come You're so Rich?, Rescuing Justice and Equality și - bănuiesc - în multe alte scrieri moraliste de filosofie politică 62. Este definiția sa o definiție a moralismului sau mai curând o definiție - și aceea extrem de caricaturală, stângace și neinspirată - a teoriei ideale ca metodă de filosofare politică, în accepțiunea pe care i-a dat-o John Rawls 63? De unde a dedus Geuss că Rawls ne sugerează să
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
restrâns valabilitatea principiilor sale în cazul societății nord-americane și al celorlalte societăți cu tradiție liberal-democratică (și cu tradiție în satisfacerea anumitor condiții sociale și economice despre care a insistat că reprezintă condiții esențiale pentru implementarea lor)? Cumva mai adecvată, caracterizarea moralismului oferită de Rossi nu este totuși foarte departe de definiția lui Geuss în privința caracterului problematic. Dacă există un moralist prin excelență în filosofia politică recentă, atunci acel moralist este, neîndoielnic, G. A. Cohen. Iar Cohen a respins ideea că scopul
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
că o "societate organizată la modul ideal" ar trebui să fie organizată în primul rând pe baza exigențelor dreptății (deși, desigur, nu o societate organizată doar în baza exigențelor dreptății, ci și a cerințelor celorlalte valori sociale importante)74. Definiția moralismului oferită de Newey pare, așadar, la prima vedere, una corectă și rezonabilă. Din păcate, ea pare așa numai la prima vedere. Aceasta pentru că, pe de o parte, ea sugerează că moralismul are de a face doar cu "design-ul politic
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și a cerințelor celorlalte valori sociale importante)74. Definiția moralismului oferită de Newey pare, așadar, la prima vedere, una corectă și rezonabilă. Din păcate, ea pare așa numai la prima vedere. Aceasta pentru că, pe de o parte, ea sugerează că moralismul are de a face doar cu "design-ul politic". Or, nu atât "design-ul politic ideal" este de obicei preocuparea fundamentală a filosofilor politici moraliști, sau, în orice caz, a filosofilor moraliști pe care îi critică de obicei realiștii, cât
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
tratate, ci ca teorii non-ideale sau "teorii de tranziție", ca teorii (universaliste, absolutiste și non-contextualiste) despre "designul politic" dezirabil "aici și acum" sau/și în orice alte circumstanțe imaginabile. Iar acest tratament inacceptabil al teoriilor moraliste îl determină să atribuie moralismului și alte teze pe care moraliștii le-au respins în mod clar și lipsit de echivoc, precum teza că "circumstanțele nu contează" și că temeiurile morale trebuie să aibă prioritate absolută - întodeauna, oricând și în orice contexte reale sau imaginabile
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
contexte reale sau imaginabile - asupra temeiurilor non-morale (inclusiv atunci când trebuie să decidem ce instituții, politici publice, aranjamente sociale etc. trebuie să adoptăm "aici și acum")75. Nu este surprinzător, în aceste condiții, că Newey ajunge foarte rapid să concluzioneze că moralismul confundă normativitatea politică și normativitatea morală, în sensul că susține "dogma" potrivit căreia judecățile morale trebuie să "pună stăpânire" pe "întreg procesul de decizie în chestiunile de interes public"76 și că toate deciziile politice trebuie să se conformeze "dictatelor
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
mesajul sau implicațiile teoriilor moraliste din filosofia politică. Spuneam că nu cred că definițiile mele au defectul de a fi incorecte față de poziția metodologică a realiștilor radicali din filosofia politică (așa cum, din păcate, am văzut că sunt definițiile realiste ale moralismului abia discutate 78). Aceasta pentru că, pe de o parte, modul în care am redat distincția între moralism și realism este compatibil, în principiu, cu modul în care această distincție a fost prezentată în încercările mult mai atente din partea realiștilor de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de a fi incorecte față de poziția metodologică a realiștilor radicali din filosofia politică (așa cum, din păcate, am văzut că sunt definițiile realiste ale moralismului abia discutate 78). Aceasta pentru că, pe de o parte, modul în care am redat distincția între moralism și realism este compatibil, în principiu, cu modul în care această distincție a fost prezentată în încercările mult mai atente din partea realiștilor de a o explica și justifica. Am în vedere, spre exemplu, modul în care a fost explicată distincția
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în încercările mult mai atente din partea realiștilor de a o explica și justifica. Am în vedere, spre exemplu, modul în care a fost explicată distincția moralism-realism în conceperea și abordarea problemei legitimității politice de Matt Sleat. Așa cum a arătat Sleat, moralismul (cu privire la legitimitatea politică) este concepția potrivit căreia imperativul legitimării forței coercitive este un imperativ moral, atât în sensul că problema legitimității este gândită ca referindu-se la "utilizarea permisibilă a puterii în relație cu anumite criterii în mod explicit morale
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
legitimității este gândită ca referindu-se la "utilizarea permisibilă a puterii în relație cu anumite criterii în mod explicit morale"79, cât și în sensul că imperativul legitimării reprezintă o "condiție morală cerută puterii dinafara sferei politice"80. Din perspectiva moralismului, "temeiul pentru care puterea trebuie să fie legitimată" este acela că "utilizarea puterii coercitive într-o manieră care nu respectă libertatea și egalitatea acelor persoane care sunt subiecții ei este inadmisibilă din punct de vedere moral"81. Altfel spus, moralismul
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
moralismului, "temeiul pentru care puterea trebuie să fie legitimată" este acela că "utilizarea puterii coercitive într-o manieră care nu respectă libertatea și egalitatea acelor persoane care sunt subiecții ei este inadmisibilă din punct de vedere moral"81. Altfel spus, moralismul "susține că cerința legitimării se ridică pentru că anumite considerații morale au autoritate antecedentă asupra politicii și - ca atare - stipulează anumite condiții morale pentru utilizarea corectă a puterii politice"82. Prin contrast, realismul "asumă că imperativul legitimării se ridică din simplul
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
primul și în primul rând politică, nu una morală"83. Pe de altă parte, convingerea că nu sunt nedrept față de realiștii radicali în surprinderea poziției lor mi-a fost întărită și de constatarea că, deși par să nu critice doar "moralismul" așa cum l-am definit eu, toți realiștii radicali obiectează (și) împotriva a ceea ce am numit eu "moralism", sub forma celor două teze ce pot fi identificate, într-adevăr, în lucrările filosofilor politici acuzați de obicei de acest "viciu": 1) teza
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
sunt nedrept față de realiștii radicali în surprinderea poziției lor mi-a fost întărită și de constatarea că, deși par să nu critice doar "moralismul" așa cum l-am definit eu, toți realiștii radicali obiectează (și) împotriva a ceea ce am numit eu "moralism", sub forma celor două teze ce pot fi identificate, într-adevăr, în lucrările filosofilor politici acuzați de obicei de acest "viciu": 1) teza că filosofia este o ramură a eticii; și 2) teza că întemeierea morală sau recursul la principii
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
întemeierea morală sau recursul la principii (și/sau convingeri ori intuiții) morale în argumentarea din filosofia politică este justificat. Mai mult, nu cred că greșesc dacă afirm că, chiar și atunci când par să fie interesați de critica altor forme de "moralism" decât cele surprinse în definițiile mele, realiștii radicali au, de fapt, drept țintă ultimă tocmai "moralismul" așa cum l-am delimitat eu84. Despre moralismul realismului radical* Potrivit cercetărilor mele, recenta ascensiune a realismului a declanșat până în prezent în special două mari
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
politică este justificat. Mai mult, nu cred că greșesc dacă afirm că, chiar și atunci când par să fie interesați de critica altor forme de "moralism" decât cele surprinse în definițiile mele, realiștii radicali au, de fapt, drept țintă ultimă tocmai "moralismul" așa cum l-am delimitat eu84. Despre moralismul realismului radical* Potrivit cercetărilor mele, recenta ascensiune a realismului a declanșat până în prezent în special două mari dezbateri. Prima dezbatere - la care voi aduce o modestă contribuție în capitolele următoare - este focalizată cu
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
că greșesc dacă afirm că, chiar și atunci când par să fie interesați de critica altor forme de "moralism" decât cele surprinse în definițiile mele, realiștii radicali au, de fapt, drept țintă ultimă tocmai "moralismul" așa cum l-am delimitat eu84. Despre moralismul realismului radical* Potrivit cercetărilor mele, recenta ascensiune a realismului a declanșat până în prezent în special două mari dezbateri. Prima dezbatere - la care voi aduce o modestă contribuție în capitolele următoare - este focalizată cu precădere pe întrebarea dacă argumentele realiste ridică
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
recenta ascensiune a realismului a declanșat până în prezent în special două mari dezbateri. Prima dezbatere - la care voi aduce o modestă contribuție în capitolele următoare - este focalizată cu precădere pe întrebarea dacă argumentele realiste ridică, într-adevăr, obiecții valide la adresa moralismului. A doua dezbatere - a cărei problematică va fi discutată în acest capitol - are în atenție în special întrebarea dacă renunțarea la principiile, valorile și temeiurile morale este în principiu măcar posibilă și dacă nu cumva realiștii fac sau sunt nevoiți
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
acțiuni politice"8. Fără îndoială, Jubb și Rossi ar protesta împotriva acestei opinii. Mai mult, așa cum au procedat și în cazul lui Erman și Möller, ei ar încerca, foarte probabil, să-mi atragă atenția că, de vreme ce sunt un adept al moralismului, nu pot nega în mod consistent legitimitatea distincției realiste între politică și dominație. Adevărul este însă că realiștii sunt cei care au o problemă majoră în legătură cu această distincție. Mai exact, realiștii nu pot afirma în mod consistent o astfel de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Hall pentru a arăta că distincția realistă între politică și dominație este o distincție validă). Revenind la Jubb și Rossi, ei au adus două argumente pentru teza că rezistența față de distincția realistă între politică și dominație nu este compatibilă cu moralismul și cu susținerea moralității și a valorilor morale în sfera politicului. Pe de o parte, dacă această distincție ar fi falsă, teoriile politice moraliste nu ar constitui nimic altceva decât justificări ale utilizării dominației sau forței brute în numele realizării unor
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
între politică și simpla dominație ar fi una falsă, speranțele moraliștilor în realizarea unor idealuri morale prin intermediul politicii ar deveni himerice 13. Chiar lăsând la o parte faptul că Jubb și Rossi operează o echivocație prin intermediul acestor observații (obiectând împotriva moralismului ca metodologie de argumentare în filosofia politică prin argumente împotriva moralismului ca teorie despre specificul și obiectivele politicii), nu pot să nu atrag atenția asupra faptului că ele sunt false. Afirmația că politica poate include și dominația (i.e., că nu
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]