247 matches
-
stânjenelul galben ("Iris humulis ssp. arenaria"), stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica" și "Asyneuma canescens"), cătușnica ("Nepeta ucrainica"), zăvăcusta ("Astragalus dasyanthus"), sipica ("Cephalaria transylvanica"), frăsinel ("Dictamnus albuș"), lalea pestrița ("Fritillaria orientalis"), trânji ("Neottia nidus-avis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), untul vacii ("Orchis morio"), salvie ("Salvia transsylvanica") sau "Waldsteinia geoides" - o specie din familia Rosaceae. În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Videoreportaj Reportaje
Rezervația de bujori Zau de Câmpie () [Corola-website/Science/324381_a_325710]
-
monoteiste - iudaismul, islamul, creștinismul, dar in cursul istoriei a cunoscut și momente politeiste, în vremea ievusiților, cea a conviețuirii temporare dintre iudaism și politeismul canaanit-israelit, și în vremea ocupanților seleucizi și romani. Numele său mai vechi din Biblia ebraică era Moria. Muntele Templului se află în partea de est a Orașului vechi al Ierusalimului și are o altitudine de 743 metri deasupra suprafeței mării. Pe culmea lui se întinde o esplanadă având suprafață de 14 hectare, care a fost zidită în
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
începutul dezvoltării islamului. În vremea noastră el și esplanada lui se află sub suveranitate israeliană (nerecunoscută de alte state ale lumii), dar sunt administrate oficial de către Oficiul Waqfului musulman, aflat sub auspiciile Iordaniei. Numele ebraic mai vechi al locului, Muntele Moria (Har Hamoria), este menționat prima dată în Biblia ebraică, în pasajele care relatează zidirea Primului Templu de către regele Solomon. În schimb „Țara Moria” (Eretz Moria) este pomenită încă în Cartea Facerii din Biblie ca o regiune, în care se afla
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
administrate oficial de către Oficiul Waqfului musulman, aflat sub auspiciile Iordaniei. Numele ebraic mai vechi al locului, Muntele Moria (Har Hamoria), este menționat prima dată în Biblia ebraică, în pasajele care relatează zidirea Primului Templu de către regele Solomon. În schimb „Țara Moria” (Eretz Moria) este pomenită încă în Cartea Facerii din Biblie ca o regiune, în care se afla acel munte pe care Avraam a fost chemat de divinitate să-l jertfească pe fiul său, Isaac. Numele Muntele Templului (Har Habáit) apare
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
de către Oficiul Waqfului musulman, aflat sub auspiciile Iordaniei. Numele ebraic mai vechi al locului, Muntele Moria (Har Hamoria), este menționat prima dată în Biblia ebraică, în pasajele care relatează zidirea Primului Templu de către regele Solomon. În schimb „Țara Moria” (Eretz Moria) este pomenită încă în Cartea Facerii din Biblie ca o regiune, în care se afla acel munte pe care Avraam a fost chemat de divinitate să-l jertfească pe fiul său, Isaac. Numele Muntele Templului (Har Habáit) apare pentru întâia
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
lanțul Beit Zeta la nord. Înălțimea esplanadei în raport cu nivelul solului atinge 50.6 metri în locul cel mai înalt - la colțul dintre Zidul de răsărit și Zidul de miazăzi. În cursul construirii precinctului, a fost lăsat intact vârful originar al Muntelui Moria, care se ivește în sectorul unde se află astăzi Mistabba - bănci scunde pentru ședere din perioada mamelucă. El nu se găsește în centrul esplanadei, ci în partea lui de vest, alcătuind podeaua naturală a sanctuarului islamic Cupola Stâncii, pe care
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
de vest, alcătuind podeaua naturală a sanctuarului islamic Cupola Stâncii, pe care o înconjoară vizitatorii. După tradiția evreiască, aceasta este Even Hashtiá, din care a fost creată lumea. După scriptura biblică, episodul Sacrificiului lui Isaac s-a desfășurat pe Muntele Moria, care este identic cu Muntele Templului. Când a fost împărțită Țara Canaanului între triburile israelite, Ierusalimul, inclusiv Muntele Moria, era o cetate rămasă neanexată de evrei și se afla în posesia ievuseilor. El se învecina cu teritoriul atribuit tribului Iuda
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
este Even Hashtiá, din care a fost creată lumea. După scriptura biblică, episodul Sacrificiului lui Isaac s-a desfășurat pe Muntele Moria, care este identic cu Muntele Templului. Când a fost împărțită Țara Canaanului între triburile israelite, Ierusalimul, inclusiv Muntele Moria, era o cetate rămasă neanexată de evrei și se afla în posesia ievuseilor. El se învecina cu teritoriul atribuit tribului Iuda (Yehuda) și cu cel al tribului Beniamin (Binyamin). Ierusalimul însuși se numea Yevus. În acea vreme locul nu este
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
altar și a jertfit ofrande pentru a opri epidemia de ciumă ce lovise poporul.(Samuil 2 sau după Biblia ortodoxă Cartea a doua a regilor, 24,18-25, de asemenea cartea Cronici I,21,18-26). Exact în acel loc, numit Muntele Moria, se povestește că a zidit mai târziu (prin 967 î.e.n.?) regele Solomon, fiul lui David, cel dintâi Templu din Ierusalim (Cartea Cronici II, 3,1) După Biblie, Templul lui Solomon a fost ridicat pe Muntele Templului pentru a sluji cultul
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
este locul cel mai sacru al religiei iudaice. După tradiția evreiască, Muntele Templului „este locul pe care îl va alege Domnul”, amintit de numeroase ori în cartea a cincea a lui Moise, Deuteronomul (Dvarim). El este identificat cu muntele Țării Moria, pe care s-a desfășurat scena Sacrificiului lui Isaac. În cartea Cronici Muntele Templului este chiar numit Muntele Moria. Avraam însuși l-a numit "Iahve ire" sau „În munte Domnul se arată”. În Talmudul babilonean, in tratatul Taanit există un
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
alege Domnul”, amintit de numeroase ori în cartea a cincea a lui Moise, Deuteronomul (Dvarim). El este identificat cu muntele Țării Moria, pe care s-a desfășurat scena Sacrificiului lui Isaac. În cartea Cronici Muntele Templului este chiar numit Muntele Moria. Avraam însuși l-a numit "Iahve ire" sau „În munte Domnul se arată”. În Talmudul babilonean, in tratatul Taanit există un midraș, un comentariu, care susține că acesta este muntele de unde vine „Hahoraa ”(învățămintele, instrucțiunea) pentru poporul Israel, fiind după
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
(în , transliterat "Pesni moria") este un film muzical româno-sovietic din 1971, regizat de Francisc Munteanu. Rolurile principale sunt interpretate de Dan Spătaru, Natalia Fateeva, Ștefan Bănică, Ion Dichiseanu, Dumitru Chesa, Réka Nagy, Peter Paulhoffer și Emil Hossu. Filmul a fost foarte popular în Uniunea
Cîntecele mării () [Corola-website/Science/328359_a_329688]
-
Aflat în trecere prin Galați, acesta l-a apreciat și l-a sfătuit să se dedice carierei muzicale. În anul 1944 s-a stabilit împreună cu familia în București, unde - în paralel cu studiile de cultură generală urmate la Școala Primară Moria A. E. Gaster și liceele Matei Basarab și Spiru Haret - a continuat în particular studiul pianului, armoniei și teoriei muzicii sub îndrumarea Mariei Cernovodeanu (1900-1968, pianistă și pedagog-teoretician). În anul 1949, la vârsta de 12 ani, apreciat și încurajat de
Albert Guttman () [Corola-website/Science/327540_a_328869]
-
Sesleria rigida"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), nemțișor de stâncă ("Consolida regalis"), obsigă ("Bromus barcensis"), omag galben ("Aconitum anthora"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), steliță vânătă ("Aster amellus"), untul-vacii ("Orchis morio"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), limba cucului ("Botrychium matricariifolium"), sânziene albe ("Galium mollugo"), traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris), În vecinătatea zonei naturale se află câteva obiective (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee) de interes istoric, cultural și turistic; astfel
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
ghiocei ("Galanthus nivalis"), talpa-ursului ("Heracleum palmatum"), mirodea ("Hesperis nivea"), nopticoasă ("Hesperis matronalis ssp. candida"), urechelniță ("Jovibarba heuffelii"), buhăieș ("Listera cordata"), caprifoi ("Lonicera caerulea"), coprine ("Narcissus poeticus ssp. radiiflorus"), sângele voinicului ("Nigritella nigra ssp. nigra, Nigritella nigra ssp. rubra"), untul-vacii ("Orchis morio"), poroinic ("Orchis ustulata, Orchis militaris"), morcoveancă ("Pleurospermum austriacum"), pătlăgină ("Plantago gentianoides"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), măcriș de munte ("Rumex scutatus"), sipică ("Scabiosa lucida ssp. lucida"), punguliță ("Thlaspi dacicum ssp. dacicum"), trei-frați-pătați ("Viola tricolor"), unghia-păsării ("Viola dacica"), trânji ("Neottia nidus-avis
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Dactylorhiza maculata"), mlăștiniță (din speciile: "Epipactis atrorubens, Epipactis helleborine, Epipactis palustris"), lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), ineață ("Linum perenne ssp. extraaxillare"), crin ("Lilium carniolicum ssp. jankae" și "Lilium bulbiferum"), sângele voinicului ("Nigritella nigra" și "Nigritella rubra"), trânji ("Neottia nidus-avis"), untul-vacii ("Orchis morio"), poroinic ("Orchis ustulata" și "Orchis militaris"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), tâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), "Saxifraga cymbalaria" (specie endemică pentru această zonă), tămâioară ("Viola joói"), cimbrișor ("Thymus pulcherrimus"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), firuță
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
Coenagrion ornatum" (albilița portocalie). În arealul sitului este semnalată prezența câtorva rarități floristice protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 ; printre care laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), poroinic ("Orchis mascula ssp. signifera"), untul vacii ("Orchis morio"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), ferigă plutitoare ("Salvinia natans"), forfecuța bălții ("Stratiotes aloides") și cornaci ("Trapa natans"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
secolului al XIX-lea după ce a studiat modul de funcționare al mai multor mori din țări străine. Pe baza acestor studii, antreprenorul a decis să folosească canalul venețian pentru a realiza un transport mai rapid pe apă de cereale destinate morii de pe insula Giudecca. Fabrica plănuită - dotată cu iluminat electric alimentat cu gaz - dădea de muncă, la o capacitate maximă, pentru 1500 de lucrători angajați în schimburi care acopereau întreaga zi și era în măsură să macine, în perioada de funcționalitate
Molino Stucky () [Corola-website/Science/333373_a_334702]
-
roua cerului ("Drosera rotundifolia"), frag ("Fragaria vesca"), drobiță ("Genista tinctoria"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), buhai ("Listera ovata"), buhăieș ("Listera cordata"), brei ("Mercurialis perennis"), lăcrimiță ("Maianthemum bifolium"), sângele voinicului ("Nigritella nigra" și "Nigritella rubra"), limba-șarpelui ("Ophioglossum vulgatum"), poroinic ("Orchis ustulata"), untul-vacii ("Orchis morio"), ploșnițoasă ("Orchis coriophora"), ferigă de câmp ("Pteridium aquilinum"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), gușa-porumbelului ("Silene nutans"), precum și două specie rare de mușchi ("Drepanocladus vernicosus" și "Dicranum viride"). Fauna sitului este una bogată și variată în specii de mamifere, păsări (pitulice sfârâietoare, ieruncă
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
Aldrovanda vesiculosa"), frăsinel ("Dictamnus albus"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), siminoc (din specia "Helichrysum arenarium"), o specie de clopoțel ("Jasione montana") din familia Campanulaceae, ghiocelul de baltă ("Leucojum aestivum"), buhai ("Listera ovata"), flocoșele ("Lychnis coronaria"), bujori ("Orchis laxiflora ssp. elegans"), untul-vacii ("Orchis morio"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), orhidee ("Platanthera chlorantha"), broscăriță ("Potamogeton acutifolius"), piciorul cocoșului ("Ranunculus lingua"), ștevie de baltă ("Rumex aquaticus"), saxifragă ("Saxifraga bulbifera"), cimbrișor sălbatic ("Thymus glabrescens"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), sunătoare ("Hypericum tetrapterum"), pipiriguț ("Eleocharis carniolica"), "Elymus hispidus" (o specie
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
gențiana ("Gentianella ciliata"), talpa-gâștii ("Geranium lucidum"), nopticoasa ("Hesperis matronalis ssp. candida"), vulturica ("Hieracium caespitosum"), lăptuca ("Lactuca viminea"), gârbița ("Limodorum abortivum"), drețe ("Lysimachia nemorum"), mierluța ("Minuartia verna"), sugătoare ("Monotropa hypopitys"), trânji ("Neottia nidus-avis"), poroinic ("Orchis mascula ssp. signifera"), untul vacii ("Orchis morio"), stupinița ("Platanthera bifolia"), gălbenușe ("Potentilla chrysantha"), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), didițel ("Pulsatilla montană"), salată de pădure ("Smyrnium perfoliatum"), buzdugan-de-apă ("Sparganium erectum"), cimbrișor sălbatic (cu specii de "Thymus comosus" și "Thymus glabrescens"), "Waldsteinia geoides" (o specie din familia Rosaceae
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
cizmar și le-a pus toc... să fie modă tradițională. Le-a tunat”,spune râzând Alexandru Ilinca. O pereche de opinci sau “strămoși ai adidasului” (cum le mai numește meșteșugarul) costă între 10 și 100 de lei. Dana Georgescu, fondatoarea “Morii de hârtie” și “Satul Meșteșugurilor”, povestea: “Copiii încă sunt sensibili la meșteșuguri dacă sunt puse într-un context potrivit pentru ei. Sunt foarte încântați să vadă cum, din mâinile lor, poate să apară o foaie de hârtie. Este nevoie să
Susținem valorile românești: Poveștile iei, covoarelor, opincilor și măștilor românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104423_a_105715]