650 matches
-
Acasa > Poezie > Pamflet > SUB ZODIA POETULUI Autor: Cristian Pop Publicat în: Ediția nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Poeții !? Niște morocănoși aduși de spate, cu gât lung și aplecați spre metafora altor lumi. Merg printre noi, dar pășesc pe planete noi; ca niște stafii vii, îmbrăcați fără gust, bântuind parcurile, ei observă și analizează persuasivul din culoarea frunzei căzute: un nenorocit
SUB ZODIA POETULUI de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372908_a_374237]
-
un sertar stătea dorința..se întindea languroasă, toropită de plictiseală. I-ai mângâiat obrazul și-a scăldat privirea în lumina ochilor tăi. A alunecat afară, pătrunzând în conștiințele celor care au înțeles mesajul. Al doilea sertar nu s-a deschis. Morocănoasa rutină a bombănit deranjată ceva neînțeles. Ai râs cu prospețimea dragostei răspândite în lume și ea a tresărit speriată, făcându-se nevăzută. Speranța.. fosforescentă, te-a iubit de prima dată. Ți-a promis sprijin necondiționat. Un prieten rar. Al patrulea
CHEIA.. de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371256_a_372585]
-
spune-mi și te trimit în baza de tratament. - Aa, nu, doar o gheișă privată, una personală, pentru tine. - Aha, credeam că nu-ți mai place funcția de director. - Văd eu că încă nu ți-a trecut mahmureala. Bine ursule morocănos, te las atunci și închise ușa la loc cu regret în glas că nu a putut să se mai hârjonească cu el sub duș. Cine știe când vor mai avea ocazia de a face iar dragoste. După plecarea Ginei, Ștefan
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347793_a_349122]
-
de a ne pregăti pentru avionul T-37, care necesita toate cele amintite până acum. Am petrecut o zi întreagă sărind de pe o platformă înaltă de 6 picioare (cca 2m), pe un teren pietruit, până când un sergent în vârstă și morocănos, care sărise din avion de mai multe ori decât m-am dat eu jos din pat, era mulțumit că săritura și rostogolirea erau corecte. A urmat parasailing-ul - mult mai ieftin și mai sigur decât saltul din avion. Parasailing-ul era simplu
de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347357_a_348686]
-
să ne spălăm. Oștenii încalecă și se pierd în pădure. INT. / SALONUL DIN CONAC / ZI În interior, în salonul de oaspeți, pătrunde căpitanul Arnăutu. Boier Ciocoiu îl întâmpină cu brațele deschise. BOIER CIOCOIU: Ei căpitane, cum a fost? CĂPITANUL ARNĂUTU:(morocănos) Un adevărat măcel. BOIER CIOCOIU: (iscoditor) Dar... vreo comoară în loc de coșciug n-ați găsit? CĂPITANUL ARNĂUTU:(cu ironie) Galbenii i-am îngropat lângă cadavre... să aibă de pomană! BOIER CIOCOIU: Căpitane, îți bați joc de mine!? CĂPITANUL ARNĂUTU: Vampirilor nu
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
un țipăt cât tot înaltul cerului și simte, știe că lumina și apa și nisipul, ea și clipa... sunt una. De atunci, timpul a tot făcut, trecând, cărări bătătorite. Și surâzătoarele clipe și-au tot schimbat locul cu altele, neprielnice, morocănoase sau chiar hâde, într-un interminabil menuet, repetat ca de un patefon defect, încât deseori și-ar fi dorit să poată porunci precum eroii din povești: „clipă, vino, oprește-te, pleacă!”. Uitând că ea însăși e clipa, uitând să se
FRUNZA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348855_a_350184]
-
și bucăți de tablă ruginită și mirosuri dintre cele mai grele. -Încercați să avansați pe culoar, doar nu ramânem pe scară, scâncește Mona, chinuindu-se să-și facă loc. -Treci pe deasupra, tovărășico, dacă te simți în stare spune un bărbat morocănos, care încerca zadarnic să-și aprindă o țigară. Curentul îi stingea de fiecare dată chibritul, dar el se încăpățâna s-o aprindă. Mult timp nimeni nu mai scoase o vorbă, încerca fiecare să-și facă loc pe culoarul îngust și
VACANTA LA MARE de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348275_a_349604]
-
din lipsă de ocupație, la smulgerea, pană cu pană, repetând: ”mă iubește, nu mă iubește...” până am ajuns cu aripile cam jumulite și concluzia că mă accepți oricum. Să știi că mă cam clatin! Nu! Nu, din cauza incertitudinii, ci din pricina morocănosului iceberg pe care mă aflu și care mă tot bodogănește: - Mă femeie, acu te-ai trezit să pleci? Ce naiba a fost în mintea ta? Te-ai luat după minciuna aia gogonată cu încălzirea globală. Nu vezi că vremea-i schimbătoare
LA ÎNCEPUT, A FOST... PUNCTUL! de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345020_a_346349]
-
te atrage trupul meu feciorelnic!? - rosti țopăind spre poartă. Te rog, poposește o clipă în împărăția mea! Haide în curte, că tare drag îmi ești așa chipeș și puternic! - Să-ți smulg părul și să te pârjolesc pe foc, adăugă morocănos. Dintr-o dată simți că nu are control asupra picioarelor și se îndreptă, fără voia sa, spre poartă. O împinse brusc și se apropie de vrăjitoare cu un sentiment ciudat. În fața sa, în locul acelei hidoșenii, apăru o frumusețe de fecioară cu
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
tu,alteori, erai doar o imagine, cu aceleași detalii.Întunericul meticulos pășea în urma noastră,ca un fachir pe cioburi de amfore demodate.... VIII. SUB ZODIA POETULUI, de Cristian Pop, publicat în Ediția nr. 1482 din 21 ianuarie 2015. Poeții !? Niște morocănoși aduși de spate, cu gât lung și aplecați spre metafora altor lumi. Merg printre noi, dar pășesc pe planete noi; ca niște stafii vii, îmbrăcați fără gust, bântuind parcurile, ei observă și analizează persuasivul din culoarea frunzei căzute: un nenorocit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
aduce trei buchete de trandafiri pentru galeria muzei... și fontul general va fi: trebuchet! Acum, ascultă cântecul din colivia mare, a celui mai mic colibri, speriat de subsol; poetul se va semna, cu fontul special: ... Citește mai mult Poeții !? Niște morocănoși aduși de spate, cu gât lungși aplecați spre metafora altor lumi. Merg printre noi, dar pășesc pe planete noi;ca niște stafii vii, îmbrăcați fără gust,bântuind parcurile, ei observă și analizeazăpersuasivul din culoarea frunzei căzute:un nenorocit citron de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
fi interesat prea mult năroada aia de femeie. Ba chiar îl ... XXII. REVANȘĂ PIERDUTĂ, de Silvia Giurgiu , publicat în Ediția nr. 2210 din 18 ianuarie 2017. Printre fluturii sprințari ce se ridică din dezolarea străzii, în piruete grațioase către văzduhul morocănos, se întrezărește imaginea apocaliptică a norilor, ce se adapă direct din talazurile mării, răscolite de vântul dezlănțuit. Mare și cer își împletesc degetele în pletele furiosului zeu, deranjat de iscoadele dezmățate ale iernii, coborâte de pe crestele munților, unde sălășluiau de
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
năpustește viscolul slobozit de perfida regină a ghețurilor, care a plecat cu oaste năprasnică, să cotropească ținuturile ce i-au fost interzise de către ... Citește mai mult Printre fluturii sprințari ce se ridică din dezolarea străzii, în piruete grațioase către văzduhul morocănos, se întrezărește imaginea apocaliptică a norilor, ce se adapă direct din talazurile mării, răscolite de vântul dezlănțuit. Mare și cer își împletesc degetele în pletele furiosului zeu, deranjat de iscoadele dezmățate ale iernii, coborâte de pe crestele munților, unde sălășluiau de
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
Aici nu-l simți când trece! - zise el resemnat. - Pentru că la noi nu are limite. Are doar început. Sfârșitul nu-l știe nimeni. Noi trăim continuu în prezent. Totuși, și în neamul vampirilor exista invidie. Unul dintre aceștia, tăcut și morocănos, numit pe bună dreptate Ursuz, nu privea cu ochi buni legătura dintre proaspătul intrat în rândurile lor, Paloș, și Fiica lui Dracula. Vampirica era frumoasă și plină de grație și râvnea la ea. Dar cine se uita la el? Tânăra
III. UN VAMPIR UNELTITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376638_a_377967]
-
spune-mi și te trimit în baza de tratament. - Aa, nu, doar o gheișă privată, una personală, pentru tine. - Aha, credeam că nu-ți mai place funcția de director. - Văd eu că încă nu ți-a trecut mahmureala. Bine ursule morocănos, te las atunci și închise ușa la loc cu regret în glas că nu a putut să se mai hârjonească cu el sub duș. Cine știe când vor mai avea ocazia de a face iar dragoste. După plecarea Ginei, Ștefan
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376620_a_377949]
-
Ceaușeștii?” se face o caracterizare a personalității celor doi parveniți. Ea „proastă, rea, țâfnoasă, intolerantă, vulgară, incultă, meschină, capricioasă, imorală”, ahtiată după blănuri și bijuterii, el „idiot, paranoic, ignorant, leneș, vorbind greu, inapt de a se recunoaște învins, impulsiv, grosolan, morocănos, cusurgiu, emanând o totală lipsă de empatie și de căldură umană”. Atât de bine spus, încât cititorul român se simte aproape răzbunat pentru tăcerea în care s-a complăcut timp de 25 de ani! În continuare, cartea amplifică actul de
ALEXANDRU MIHALCEA A TRĂIT ISTORIA ŞI O RESCRIE PENTRU CONTEMPORANI ŞI POSTERIATE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375156_a_376485]
-
făcea asta numai dacă avea chef și era în dispoziție generoasă. Eu una nu cred c-ar fi lăsat-o inima să ne dezamăgească, fără se amuze măcar un pic pe seama ghiumbușlucurilor noastre de iezi abia scăpați din chingile iernii morocănoase. Veselia noastră zburdalnică, de copii puși pe șotii adăuga clopoțeilor albi, dar muți ai ghioceilor acel ceva care le mai lipsea: sonorul, clinchetul melodios. Am zis că ghioceii nu sunt punctuali? Greșit! Ba da, ei vin în fiecare an; e
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
picioarele adulților, fugind și chiuind prin casă sau ascunzându-ne pe sub mese, la adăpostul faldurilor bogate, cu ornamente de Sărbători. Cândva, prin anii șaizeci, verișoara mea s-a făcut de pomină cu încercarea de a-i recita unui Moș Crăciun morocănos o poezie festivă. Îmbujorată și cu glas pierit, mogâldeața și-a început recitalul cu titlul pompos: „Partidul”. „Ce e aia, Partidul?!”, a repezit-o cu glas tunător Moșul, care nu accepta deloc să fie strigat Gerilă, scârbit de amestecul politicii
LA PORCUL LĂUDAT... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375279_a_376608]
-
certuri, atunci cănd apărea el în oraș, întrucât nu putea să stea la coadă, la magazin, deoarece nu avea răbdare. În singurătatea din munți se obișnuise să facă totul fără opreliști, când avea chef și-și pierduse răbdarea, fiind chiar morocănos. Unchiul Stump, așa se numea stăpânul colibei, se hrănea cu vânat; la magazin se ducea doar o dată pe an, pentru a-și procura veșminte. Era un vânător iscusit, cunoștea mai multe metode de a prinde iepurii sau urșii în capcană
COLIBA DIN MUNŢI de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373256_a_374585]
-
primenite, cu fețe zâmbitoare și poftă de joc, ieșeau pe uliță, unde se formau grupuri-grupuri. De pe toate liniile, grupurile curgeau spre horă în pas vioi, parcă atrase de un misterios magnet. Pe acasă rămâneau doar unele babe neputincioase și moșnegii morocănoși. Dar și aceștia ieșeau la porți, pe băncuțe, sau direct pe șanț. Ori își arătau doar nasurile pe la gard. Priveau cu invidie la cei care se-ndreptau spre horă și-i bârfeau: -O văzuși, fă, pe sluta asta...a lu
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
am răspuns eu simplu, fără chef. - Liniștește-te! N-au intrat zilele în sac și nici nu s-au terminat bărbații! a dorit mătușa să mă încurajeze, alertată probabil, de starea în care eram. -Ai dreptate, mătușă, am răspuns eu morocănoasă, negăsind nimic special de adăugat. Dar mătușa atentă la reacția mea și în mod cert nemulțumită, a continuat pe un ton calm, aproape reverențios: - Ce abuz de inocență! Parcă te-ai născut ieri! Știi părerea mea! Nu merită să suferi
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 4 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371668_a_372997]
-
îl privesc nedumeriți. - Oricum, nu putem sta în stradă, sub soare. Mama e obosită deja. Nu se simte bine, i-a prevenit Florica, cu adevărat neliniștită de starea bătrânei. Nu putem fi primiți mai repede? - Nu cred, a zis Vasile morocănos, privind într-o parte. Au programul afișat pe ușă. - Nu se poate vorbi cu judecătorul să ne primească? Dacă ar merge unul din noi să-l roage... Eu știu, unul mai dichisit, cu școală mai multă, ca să știe să-i
PARTAJUL (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369264_a_370593]
-
mă tem că n-am stofă nici pentru tragedie, nici pentru comedie! Mona: ...Poate că e chiar adevărat ce spui... numai că prea aduci totul la rampă, Octav... Îți plac aplauzele... Octav: Iar tu ești un spectator prea exigent... prea morocănos... (după o pauză) Cînd am ieșit în stradă... ca să scap de coșmar, de frică și de umilință, eram mort după aplauze, nu? Mona: Eu n-am spus asta... Octav: Cînd am urlat de dezamăgire și-am întrebat pe oameni și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de dragoste dintre ea și domnișoara să de onoare, completată mai apoi cu povestea de dragoste pe care a trăit-o alături de cardinalul Dezio Azzolino. Regele Carol al XI-lea a fost unanim considerat de cronicarii oficiali o persoană timidă, morocănoasa, cu care nu se putea discuta. Din punct de vedere apocrif, Carol al XI-lea suferea de autism și a depus eforturi admirabile pentru a-și depăși condiția, aducând Suediei douăzeci de ani de prosperitate. Oficial, regele Iacob Întâiul al
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
1973"Beau comme un héros grec, rieur, fougueux, primesautier, avide de mordre aux joies de l'existence" footnote> a devenit arbitrul elegantei și a fost imediat remarcat de Ludovic, care, la vârsta de treizeci și opt de ani, era taciturn, morocănos și arțăgos. La apariția lui Cinq Marș starea sa de spirit s-a schimbat și, cuprins de o nouă energie, a început să glumească, să dea petreceri și chiar să danseze spre uimirea curții regale. Cu toate acestea, relația dintre
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]