1,969 matches
-
și criterii evaluative în activitatea omului și în relațiile sale cu ceilalți care, împreună cu modalitățile atitudinale stabilizate, formează componentele fundamentale ale orientării personalității sale; - orientarea atitudinal - valorică se concretizează în concepția despre lume și viață, determinând și susținând, vectorial și motivațional, activitatea și comportamentul acestuia; - deși condiționată socio-cultural, orientarea atitudinal-valorică a individului apare ca ceva interior și virtual, ca un determinant subiectiv, ca o cauză ce acționează, din interior, sub forma unei intenții comportamentale; la acest nivel determinarea devine autodeterminare, acțiunile
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
făcut efectiv și ceea ce au declarat că ar face. alături de caracterul probabilistic al relației atitudine-comportament și factorii și condițiile răspunzătoare pentru convergența sau divergența lor. Relațiile de convergență relevă faptul că anumite atitudini determină anumite comportamente. Atitudinile constituie o forță motivațională și direcțională care generează un comportament specific. În această calitate ea apare ca și cauză a comportamentului, multiplicânduse în actele noastre de conduită. Schimbarea atitudinilor unei noi persoane va determina și modificarea comportamentului acesteia. Dar, în anumite situații, constrânși de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
antisociale. Într-o exprimare sintetică, putem spune că relația dintre atitudini și comportament este una de tip probabilistic. „Numai cu o anumită probabilitate putem deduce un comportament dintr-o atitudine și invers” (Radu, 1994ă. Atitudinea, în calitatea ei de factor motivațional, cu rol de energizare și direcționare, determină comportamentul, este cauza acestuia. Totodată, comportamentul determină modificarea atitudinilor prin fenomenul de autojustificare postacțională, ca expresie a nevoii de autoconsistență a individului. De fapt, dacă avem în vedere o perioadă de timp mai
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
modificărilor atitudinii în sensul sporirii congruenței în direcția ridicării gradului de dezirabilitate a acțiunilor interzise. CAPITOLUL III OPTIMIZAREA CONCEPTELOR Pentru operaționalizarea conceptelor prezentate anterior s-a făcut o analiză a influenței pe care o are succesul și eșecul asupra sferei motivaționale și atitudinale a elevului, sferă ce influențează foarte mult activitatea școlară. În acest studiu am pornit de la următoarele obiective: 1. Analiza psihologică a efectelor pe care performanța, respectiv eșecul într-o sarcină școlară specifică le are asupra sferei motivaționale și
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
sferei motivaționale și atitudinale a elevului, sferă ce influențează foarte mult activitatea școlară. În acest studiu am pornit de la următoarele obiective: 1. Analiza psihologică a efectelor pe care performanța, respectiv eșecul într-o sarcină școlară specifică le are asupra sferei motivaționale și atitudinale a elevului. 2. Depistarea măsurii în care motivația intrinsecă și nivelul de aspirație sunt influențate de succesul, respectiv eșecul într-o sarcină școlară specifică. 3. Cunoașterea măsurii în care atitudinile elevului față de disciplina de studiu, față de profesori și
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
fi eficientă. Având în vedere toate cele cinci variabile dependente ale studiului prezent am demonstrat eficiența manipulării experimentale asupra acestora. Este de altfel de așteptat ca succesul / eșecul elevilor într-o sarcină specifică să nu rămână fără ecou în ceea ce privește sfera motivațională (mai ales intrinsecăă sau atitudinală a acestora. Aceste rezultate ar trebui să atragă atenția asupra unui fapt care este menționat de mai toate tratatele de pedagogie sau psihologie școlară: „operația de evaluare nu este o etapă supraadăugată ori suprapusă procesului
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
Prezentarea rezultatelor propriu zise este organizată, din rațiuni legate strict de accesibilitatea prezentării, pe trei subcapitole corespunzătoare celor două condiții experimentale propriu-zise și, respectiv, grupului de control. Vom urmări, secvențial, efectele pe care le are succesul, respectiv eșecul asupra sferei motivaționale și atitudinale a subiectului, urmând ca ulterior să sintetizăm informațiile prezentate secvențial într-o imagine de ansamblu, sintetizatoare. Motivația intrinsecă Această analiză statistică este în măsură să confirme existența unor diferențe semnificative între scorurile de la testare, respectiv retestare, în sensul
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
că succesul însuși este un factor motivant intrinsec pentru activitatea de învățare, așa încât, prin succesul într-o sarcină, sfera motivației intrinseci cuprinde un element în plus, forța acestui element fiind direcționată în același semn cu ansamblul. Dar succesul influențează sfera motivațională nu doar cantitativ, ci și calitativ, prin stările afective pozitive mai mult sau mai puțin intense pe care le declanșează, prin emoțiile pozitive care, eventual, repetate și cristalizate, se pot transforma în sentimente pozitive față de materia corespunzătoare. Pe termen scurt
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
nivelului de aspirație după un succes este o reacție normală a elevului, care îi permite acestuia, pe de o parte, să nu se mulțumească cu puțin și să vrea din ce în ce mai mult, iar pe de altă parte îi asigură acestuia suportul motivațional adecvat sarcinilor ulterioare, din ce în ce mai complexe. III.3 Efectul eșecului într-o sarcină specifică Motivația intrinsecă Această analiză statistică este în măsură să confirme existența unor diferențe semnificative între scorurile de la testare, respectiv retestare, în sensul că
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
pentru învățare. Recompensa (succesul despre care vorbeam anterioră dispare, ba mai mult, apare pedeapsa care determină o demotivare a elevului față de o activitate care îi determină stări afective negative. Pe termen lung, pedeapsa reprezentată de eșec poate fi un factor motivațional la fel de puternic ca și succesul sau altă recompensă, însă pe termen scurt reacțiile afective ale elevului îl demotivează, îi dezorganizează conduita relaționată cu acel eșec. Prima reacție a elevului este aceea de abandon a unei activități pentru care
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
subiecți este confirmată de lipsa acestor diferențe semnificative în ceea ce privește scorurile lor. Modificarea valorilor obținute în cazul testării, respectiv retestării motivației intrinseci se datorează manipulărilor experimentale din celelalte două condiții experimentale și nu altor variabile care ar putea influența această caracteristică motivațională a individului. Întrucât aceste posibile variabile parazite sunt similare în toate trei condițiile experimentale iar efectele lor sunt nesemnificative în cazul lotului de control, efectele semnificative observate în cazul condițiilor experimentale propriu zise se datorează manipulărilor experimentale pe care le-
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
și nu influenței unor variabile necontrolate de studiul de față, variabilă care ar fi acționat și asupra grupului de control, determinând influențe similare. Succesul sau eșecul școlar într-o sarcină specifică este în măsură să influențeze, de unul singur, sfera motivațională și atitudinală a elevului. CONCLUZII Ipotezele de cercetare ale studiului prezent au fost confirmate, manipulările experimentale ale succesului, respectiv eșecului inducând modificări semnificative în sfera motivațională și atitudinală a elevului. Astfel, succesul într-o sarcină specifică determină creșterea motivației intrinseci
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
școlar într-o sarcină specifică este în măsură să influențeze, de unul singur, sfera motivațională și atitudinală a elevului. CONCLUZII Ipotezele de cercetare ale studiului prezent au fost confirmate, manipulările experimentale ale succesului, respectiv eșecului inducând modificări semnificative în sfera motivațională și atitudinală a elevului. Astfel, succesul într-o sarcină specifică determină creșterea motivației intrinseci pentru activitatea de învățare și creșterea nivelului de aspirație al elevului, în timp ce eșecul în respectiva sarcină determină scăderea motivației intrinseci și a nivelului de aspirație. Necunoașterea
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
intrinseci pentru activitatea de învățare și creșterea nivelului de aspirație al elevului, în timp ce eșecul în respectiva sarcină determină scăderea motivației intrinseci și a nivelului de aspirație. Necunoașterea rezultatului la proba administrată nu induce nici un fel de modificare semnificativă în sfera motivațională. Pe de o parte, succesul se dovedește a fi un factor motivațional suficient de puternic pentru a schimba întreaga structură a motivației elevului, iar pe de altă parte această sferă motivațională nu este atât de greu de modificat în sensul
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
în timp ce eșecul în respectiva sarcină determină scăderea motivației intrinseci și a nivelului de aspirație. Necunoașterea rezultatului la proba administrată nu induce nici un fel de modificare semnificativă în sfera motivațională. Pe de o parte, succesul se dovedește a fi un factor motivațional suficient de puternic pentru a schimba întreaga structură a motivației elevului, iar pe de altă parte această sferă motivațională nu este atât de greu de modificat în sensul pozitiv pe cât afirmă unele cadre didactice sau părinți, raționalizând astfel ineficiența activității
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
nu induce nici un fel de modificare semnificativă în sfera motivațională. Pe de o parte, succesul se dovedește a fi un factor motivațional suficient de puternic pentru a schimba întreaga structură a motivației elevului, iar pe de altă parte această sferă motivațională nu este atât de greu de modificat în sensul pozitiv pe cât afirmă unele cadre didactice sau părinți, raționalizând astfel ineficiența activității lor. În ceea ce privește universul atitudinal al elevului, succesul într-o sarcină școlară specifică are ca și consecință atitudini pozitive față de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
acestor modificări pe termen scurt poate duce la generalizarea lor, la stabilizare, cristalizare, așa încât ele să restructureze atitudinile tână rului. Această presupunere poate face obiectul unui studiu ulterior, care să confirme experimental posibilitatea de modificare pe termen lung a sferei motivaționale și atitudinale a elevului utilizând succesul și eșecul, recompensa și pedeapsa...
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
și perceptive); 6) eurema de obiectualizare a imaginii ( elemente ideativ - perceptive și motorii). Capacitate general-umană, creativitatea este determinată și condiționată de caracteristicile personalității: inteligență, imaginație, motivație, fluiditate, flexibilitate, etc. Personalitatea, definită ca organizare unitară a însușirilor psihofizice, cognitive, afective și motivaționale influiențează definitoriu comportamentul creator. Ea poate fi modelată prin educație mai ales în perioada în care elevii sunt în căutarea identității vocaționale și încearcă autocunoașterea intereselor, înclinațiilor și aptitudinilor. Manifestată la nivelul tuturor operațiilor mentale, inteligența face posibilă analiza, sinteza
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
7. Fiind de neconceput o acțiune umană voluntară fără procese psihice, fără motive și scopuri, vinovăția nu poate fi înțeleasă în afara existenței acestor motive și scopuri. Prin urmare, în conținutul vinovăției se concentrează o totalitate de procese intelective, volitive și motivaționale, într-o continuă legătură de condiționare și influențare reciprocă 8. Dreptul pozitiv nu este interesat de componenta afectivă a atitudinii, ci doar de celelalte două componente conștiința și voința exprimate în conduita exterioară a individului. Sub aspect cognitiv interesează dacă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
proiecție/construire/codificare a mesajului și cea reprezentată în etapa de transmitere propriu-zisă a acestuia, de realizare a actului comunicativ locutorial, acțiune guvernată într-o anumită măsură de caracteristicile de ordin individual ale locutorului (timbru, intensitate a vocii, plan afectiv, motivațional, particularități ale limbajului etc.). De altfel, gradul subiectivității locutorului are nu atât atributul constanței în tranziția de la o etapă la alta, cât pe cel al relativității, remarcându-se în de-mersul construcție → transmitere a mesajului tendințe de augmentare, respectiv de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
se constituie în factor perturbator al derulării actului comunicativ. În general, însă, abaterile de la normă sunt concretizate, cel mai frecvent, în forme ,,neliterare"22, generate/motivate de elemente corelate sub-contextelor idiomatic, religios, socio-cultural, politic, spațio-temporal, afectiv, cognitiv, fiziologic, imaginar colectiv, motivațional colectiv etc.; acestora li se adaugă premisele utilizării unor forme neliterare (abateri de la norma recunoscută) cu rol în potențarea unora dintre ideile transmise sau în sublinierea atitudinii locutorului față de conținutul mesajului vezi, de exemplu, utilizarea unor regionalisme pentru a trimite
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
conținuturilor, a strategiilor didactice prin raportare la finalitățile avute în vedere pentru fiecare nivel de școlaritate, pentru fiecare subdiviziune a acestora; contextualizare a modalității de relaționare, a formei de comunicare alese în funcție de coordonatele subiective ale situației de comunicare (context afectiv, motivațional etc.); contextualizare realizată prin prisma politicii/politicilor educaționale promovate la un moment dat, într-un anumit spațiu, într-un anumit context intercultural, internațional etc.; contextualizare de ordin circumstanțial, respectiv relațional anumite activități desfășurate într-un anumit interval de timp, într-
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ca ,,inovator"; rolul de facilitator al însuși demersului în care se încadrează, pe care îl optimizează. A se vedea, în acest sens, și teoretizarea/sistematizarea funcțiilor atribuite, în literatura de specialitate, metodelor didactice, în general: funcția cognitivă, funcția formativ-educativă, funcția motivațională, funcția instrumentală (operațională) și funcția normativă (de optimizare a acțiunii)145. Metoda didactică, înțeleasă drept cale aleasă în vederea atingerii anumitor obiective, indisolubil legată de celelalte componente ale procesului 146 (și condiționată de acestea), constituindu-se ca ,,plan de acțiune", precum și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de teatru organizat de copiii grupei etc., precum și ca modalitate de exersare a mișcărilor fine ale mâinii, de familiarizare cu diferite instrumente de scris/desenat (creioane colorate, carioca, marker etc.), de fixare a poziției corecte la desenat (scris) etc.; funcție motivațională pe de o parte, ca formă de încurajare a manifestării copilului prin desen (de exemplu, în condițiile în care limbajul verbal nu este preferat, dar nu numai) și, pe de altă parte, ca factor destresant 181; funcție evaluativă prin prisma
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
raportarea subiectului la sine și la ceilalți, în vederea conștientizării propriilor aptitudini și a valorificării optime a acestora în plan relațional. Caracteristici și repere aplicative ( Exercițiile de diferite tipuri, jocurile etc. devin procedee în cadrul acestei metode, având valoare preponderent de ordin motivațional și instrumental. Sunt valorificate în perioada preșcolarității cu precădere: exercițiile de ascultare; exercițiile de exprimare a sentimentelor; jocurile 227 focalizate pe comportamentul pozitiv; jocurile centrate pe identificarea/cunoașterea propriilor trăsături de personalitate etc. vezi, în acest sens, și sugestiile din
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]